Transportul unităților de transport intermodal pe căile ferate din ...

TRANSPORTULUNITĂŢILOR DE TRANSPORT INTERMODALPE CĂILE FERATE DIN ROMÂNIADr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂSocieatea Naţională de Transport feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă “-S.A.Cadru didactic asociat la Catedra Transporturi, Trafic, Logistică a Facultăţii de Transporturide la Universitatea “Politehnica” Bucureşti – titular al cursului de “Transporturi multimodale”Conferinţa Clubului Feroviar“Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”5 – 6 aprilie 2011, Constanţa

IstoricAnul Evenimentul1955 •Începutul containerizării în România.•Înfiinţarea unităţilor de expediţii şi camionaj ale Căii Ferate Române1958 •Intrarea în vigoare a unui Tarif Local de Mărfuri al Căilor Ferate Române, care include şi Condiţii generale pentrutransportul containerelor1969 •Efectuarea primelor transporturi de containere mari, de 10’1970 •Darea în exploatare a primului terminal de containere mari, Bucureşti Basarab•Circulaţia primului tren specializat cu containere mari de 10’, pe relaţia Bucureşti Basarab - Braşov1972 •Introducerea cursului de “Transporturi multimodale” în programul de studii al studenţilor de la specialitateaTehnologia transporturilor şi telecomenzi feroviare (astăzi, Ingineria transporturilor) a Facultăţii de Transporturi de laInstitutul Politehnic Bucureşti (astăzi, Universitatea Politehnica Bucureşti)1973 •Darea în exploatare a primului terminalul de containere modern, 16 Februarie 1933, astăzi Bucureştii Noi1974 •Apariţia unei strategii de dezvoltare a Românie care a prevăzut următoarele: ”se va stabili o pondere raţională afiecărei categorii de transport, urmărindu-se folosirea cât mai eficientă a căilor pe apă şi a căilor ferate în vedereaevitării poluării”1975 •Emiterea primelor reglementări cu privire la containerele mari de către Registrul Naval Român1978 •Apariţia unei strategii de dezvoltare a României care prevede: “este necesar să se asigure utilizarea mai eficientă amijloacelor şi optimizarea transporturilor, aplicarea largă în acest sector a tehnologiilor moderne, îndeosebi apaletizării şi containerizării mărfurilor”1986 •Apariţia “Îndrumătorului pentru exploatarea traficului combinat de mărfuri prin secţiile ECM”1993 •Ratificarea de către România a Acordului european privind marile linii de transport internaţional combinat şi instalaţiiconexe (A.G.T.C.), incheiat la Geneva la 1 februarie 19911999 •Emiterea Ordonanţei nr. 88 din 30 august 1999privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri, care a fost aprobată prin legea nr. 401 / 20022000 •Emiterea Hotărârii Guvernului nr. 193 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OrdonanţeiGuvernului nr.88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri2001 •Emiterea Hotărârii Guvernului nr. 1003 din 4 octombrie 2001 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemuluiferoviar din Romania in perioada 2001-2010, care include şi un capitol dedicat dezvoltării transportului intermodal2003 •Darea în exploatare a primului terminal de containere CSCT (Constanţa South Container Terminal)2007 •Lansarea Programului Operaţional Sectorial – Transporturi (POS-T), care prevede promovarea transportului intermodal şimodernizarea unor terminale de UTI–uriDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa2

Evoluţii şi tendinţeSursa datelor: International Transport Forum & EurostatSursa datelor: EurostatPrelucrare după date de la Banca Mondială şi de la International Transport ForumSursa datelor: Ministerul Transporturilor şi InfrastructuriiPrelucrare după date de la Banca Mondială şi EurostatSursa datelor: CFR MarfăDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa3

Evoluţii şi tendinţe1. Volumul traficului de containere mari prin portul ConstanţaAnulTEUSegmentde piaţaFeroviar Rutier Maritim FluvialTEUSegmentde piaţaTEUSegmentde piaţaTEUSegment de2009 594303 18.33% 108936 51.14% 303927 29.03% 172526 1.50% 89152007 1411414 14.70% 207478 14.80% 208889 69% 973876 1.60% 22583Sursa datelor: Raportul portului Constanţa pentru anul 2009piaţaTEUCirca 70-75 % din traficul de containere mari se derulează prin portul Constanţa.2. Volumul traficului intern de UTI-uri fără legătură cu portul Constanţa → 0. CEREREA GENERATĂ DE COMERŢUL INTERN A DISPĂRUT. traficul intern se derulează în legătură cu importul şi exportul mărfurilor.Dr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa4

Evoluţii şi tendinţeMajoritatea trenurilor de containere suntdedicate unui singur client.Au dispărut trenurile inter-terminale.Au dispărut serviciile de tip hub-andspokes/ placă turnantă.Descrierea Asociaţiei Europenepentru Transport Intermodal(EIA)Servicii Navetă Trenuri complete /de linietrenuri directeDescrierea din proiectul DIOMIS 1989 2010Navetă, DA DANavetă cu antene DA DAServiciu în triunghi - - -Serviciu convenţional Sistem de producţie Tren multigrupat de linie DA DAcare utilizează Trenuri multigrupate care schimbă vagoane între ele DA NUServiciu de colectare şi capacităţi mai mici - - -distribuţieServicii în Hub-and-spokesdecât ale unui trencomplet (Sistem cu Placă turnantă DA NUreţea Poartă alimentare)Fără echivalent DIOMIS DA DAFără echivalent EIA Poartă - model HUPAC NU NUReţea de navete Hub-and-spokes - model Intercontainer - Interfrigo DA NUMainhub NU NU- Trafic mixt convenţional – intermodal DA DADr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa5

Concurenţa intra şi intermodală în România1. Transportul feroviar de UTI-uri cooperează cu:• transportul naval;• Transportul rutier;2. Transportul feroviar de UTI-uri concurează cu :• transportul rutier;• transportul fluvial;3. Indicele IBM privind liberalizarea, în 2008: 797 (2008)• Concurenţă intramodală tot mai puternică• Cel puţin 4 operatori feroviari interesaţi de transportul UTI-urilorDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa6

Concurenţa rutelor şi a porturilorCoridorul II:Mai scurt cu 1100 kmTrenuri Beijing -HamburgCoridorul V:Mai scurtFar East Land BridgeTrenurile Viking+ feribot de laIlicevsk laVarna / IstanbulMai scurt cupeste 400 kmTrenuri + feribotrusesc de laKavkaz la VarnaTransport uripentru proiecteleBelene şi SouthStreamPreluare trafic dinAsiaCoridorul X:Mai scurt cu peste 500 kmBosphorus EuropeExpressCoridorul IV via Serbia:Mai scurte cu 180 / 540 kmMajoritatea trenurilor de UTICoridorul TRACECA bulgarProblema interoperabilităţiirezolvatăDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa7

Condiţii pentru transporturile combinate1. Organizaţii interesate de transportul combinat neînsoţitRelaţii idealeEvoluţii în EuropaPrelucrare după DB Competition Report 20082. Infrastructură, tehnologii, proceduri:• Linii de cale ferată şi şosele• Terminale• Echipamente de manipulare• Gestiune şi proceduri de lucruDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa8

Liniile de caleferatăParametrulUnitatea de Obiectivmăsură Linii modernizate Linii noiValoarea actualăGabarit AGTC - B C BIntermodal - P/C 70 – P/C 400 P/C 45 – P/C 375Viteza maximă de circulaţie a trenurilor de marfă [km/h] 120 12085 - 90Viteză comercială 25Sarcina maximă pe osiev≤100 km/h22,5 22,5[t/osie]v≤120 km/h 20 2020,5Sarcina admisă pe metru liniar [t/m] 8 8 7,2Lungimea maximă a trenurilor [m] 750 750 500-700Tonajul brut al trenurilor de UTI-uri [t] 1500 1400-3000Termen pentru finalizarea lucrărilorCoridor TronsonEstimare 2005 Estimare 2007 Estimare 2011 Stadiul actualIV Bucureşti – Câmpina Dec. 2003 iun-04 - FinalizatBucureşti Băneasa - Fundulea 2007 2010 2011 În curs de recepţieFundulea - Feteşti 2008 2010 Trim. IV 2011 Lucrări în execuţieBucureşti Nord – Bucureşti 2009 2008 2011 Lucrări în execuţieBăneasaFeteşti – Constanţa 2009 2008 2011 Lucrări în execuţieBraşov - Predeal 2009 2014 2020 Revizuirea studiului de fezabilitatePredeal – Câmpina 2010 2010 Nov. 2011 Lucrări în execuţieBraşov - Sighişoara 2010 2013 2019 Revizuirea studiului de fezabilitateSighişoara – Coşlariu 2011 2013 2015 Revizuirea proiectului tehnicCoşlariu - Simeria 2011 2013 2014 Revizuirea proiectului tehnicSimeria - Curtici 2012 2012 2020 Elaborare studiu de fezabilitateCurtici Frontieră – Km 614 2012 2012 2014 Demararea lucrărilor în 2011Arad – Drobeta Turnu Severin 2015 2015 2021 Contract pentru elaborarea studiului deDrobeta Turnu Severin - Craiova - 2015 2019 prefezabilitate în curs de semnareCraiova - Calafat 2010 - 2018 Revizuirea studiului de fezabilitateCalafat – Pod Dunăre 2008 2009 - Lucrări în execuţie. Finalizare la 31 dec. 2011IX Bucureşti – Videle - Giurgiu 2016 2016 - Studiu de prefezabilitate elaboratBucureşti - Giurgiu 2016 - -Ploieşti – Focsani 2016 2016 - Studiu de fezabilitate elaboratFocşani – Bacău 2017 2018 -Bacău – Paşcani 2018 2018 -Paşcani - Ungheni 2021 2018 -Autostrăzi “paralele” cu magistralele feroviare finalizate în perioada 2011 – 2015 !!!Dr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa9

Terminale1. Structura reţelei:• Terminale terestre: 22 CFR Marfă + 7 private• Terminale maritime: 3• Terminale fluviale cu legătură feroviară: 12. Tehnologii:• Există: macarale de cheu, macarale portal pe pneuri (RTG), macarale portal pe şine (RMG),macarale mobile, încărcătoare frontale, şaşie şi tractoare de terminal• NU există: macarale stivuitor portal (straddle carrier), vehicule ghidate automat (AGV),trenuri de şasie (MTS), sisteme de manipulare orizontală, sistemele complet automatizate• Terminalele maritime: gestiune informatizată & mesaje EDI3. Problema regimului terminalelor CFR Marfă• Articolul 5 din Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26februarie 2001: Întreprinderile feroviare au dreptul, în mod nediscriminatoriu, lasetul minim de prestații și de acces, prin intermediul rețelei la infrastructurile de serviciiprevăzute în anexa II. Furnizarea serviciilor menționate la anexa II alineatul (2) serealizează în mod nediscriminatoriu, iar cererile întreprinderilor feroviare pot firespinse doar dacă există alte opțiuni viabile în condiţiile pieţei.• Operatorii feroviari naţionali se bucură de “dreptul bunicului” (grandfather right) şi aupăstrat, într-o formă sau alta, activităţile de exploatare sau controlul accesului la “perlelecoroanei”4. Probleme tehnice şi operaţionale în caz de acces concurent şi a sosiri cvasisimultaneîn terminaleDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa10

Terminale1. Orice operator de terminal este obligat să acorde accesulaltora la un preţ rezonabil, ca răspuns la o cerere rezonabilă(principiul accesului liber);2. Un operator de terminal nu este obligat să-şi afectezepropria afacere pentru a furniza acces deschis.Trafford Park (Manchester)Dr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa11

Costuri în transportul combinat neînsoţit1. Costuri relativ similare cu ale transportului rutier din poartă în poartă, datorită:• Manevrelor• Manipularilor din terminale• Duratei de transport mult mai mari de pe segmentul feroviar• Transportului rutier pe segmentele iniţiale şi finale• Formalităţilor administrative• Nivelului redus al taxelor de drum în raport cu TUI2. Tarifarea utilizării infrastructurii feroviare versus tarifarea utilizării infrastucturiirutiereDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa12

BeneficiiCirculaţia între Bucureştii Noi şi Constanţa Ferry-Boat a unei perechisuplimentare de trenuri cu 33 containere de 40’ înseamnă:1.Economii de motorină de aproximativ 220 t/an;2.Economii de energie primară + reducerea emisiilor de noxe şi acosturilor externe.Energia primară [kj/an] 51604248960Emisii de dioxid de carbon (CO 2 ) [t/an] 4568,23Emisii de oxizi de azot (NOx) [t/an] 28,38Emisii de dioxid de sulf (SO 2 ) [t/an] 2,16Emisii de compusi organici volatili nemetanici [t/an] 4,87Emisii de particule fine (praf) [t/an] -0,24Cost extern şi de mediu [euro/an] 2284117,44Dr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa13

Legislaţia transporturilor combinate neînsoţite• Acordul european din 1991 privind marile linii de transport international combinat si instalatii conexe(AGTC), aprobat prin legea nr. 8 / 1993 şi modificat ulterior– Angajamante neonorate, încă, ale statului privind infrastructura• Directiva 92 / 106 a Consiliului din din 7 decembrie 1992, privind stabilirea de norme comune pentruanumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri, între state membre;• Ordonanţa nr. 88 din 30 august 1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri,aprobată prin legea nr. 401 / 2002;• Hotărârea Guvernului nr. 193 / 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OrdonanţeiGuvernului nr.88/1999 privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de mărfuri;─ Acte normative INUTILE, întrucât nu reduc birocraţia facilităţile pentru transporturi combinate nu au fost acordate.• Regulamentul de transport pe căile ferate din România;• Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF)─ Apendicele B – Reguli uniforme privind contractul de tranport feroviar internaţional de marfă (CIM)─ Apendicele D – Reguli uniforme privind contractuld e utilizare a infrastucturii (CUI) – rezerve emisede România → lipsa răspunderii gestionarului infrastructurii şi imposibilitatea regresului contraacestuia• Programul Operaţional Sectorial Transporturi 2007 - 2013– 18 / 33 milioane de euro - insuficient– Deficienţă: eligibilitatea este acordată numai gestionarului infrastructurii feroviare din România– Condiţia de eligibilitate diferită de cea din Germania• Hotărârea Guvernului nr. 1339 / 2008─Restricţii de circulaţie pe numai 10 tronsoane de drum• Legislaţia vamală: Proceduri complicate şi birocraticeDr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa14

Forme de susţinere a transporturilor combinateAustria Sprijin financiar pentru investiţii Construcţia şi modernizarea de terminale, studii de fezabilitate (50%), achiziţii de echipamente şi tehnologii noi (30%)Măsuri fiscale Scutire de la taxa pe vehicule mai grele de 3,5 t, utilizate în TCRestricţii de circulaţie Zile de sâmbătă, duminică şi sărbători legale; Noaptea, între orele 22:00 şi 5:00. Excepţie: 65 km în jurul terminalelor pentru vehicule cu UTI-uriLimite de masă pentru vehicule 44 tone, pentru vehicule rutiere participante la un TCTaxa de drum Euro 0 – 3: 0,3738 euro/km Euro 4 – 5: 0,3276 euro/km Euro EEV, 6: 0,3066 euro/km Taxe speciale pe anumite autostrăziBelgia Subvenţii pentru operare Trafic feroviar intern, pentru minim 40 TEU/tren şi minim 51 km. Formula de calcul a subvenţiei este (a + nr. de UTI x km) + b, în carea = 0,14 – 0,20 euro/km şi b = 22 – 40 euro. Trafic feroviar interportuar, pentru minim 40 TEU/tren. Formula de calcul a subvenţiei este (c + nr. de UTI x km) + d, în care c şi d auvalori egale cu jumătarea valorilor a şi b din cazul traficului intern. Trafic internaţional pentru minim 50 TEU / tren, minim 120 km şi circulaţia trenurilor minim 40 săptămâni / an. Formula de calcul asubvenţiei este e + f x nr. de UTI, în care e = 330 – 1000 euro, iar f = 10 – 20 euro/UTI.Cehia Sprijin financiar pentru investiţii Construcţii de noi linii industriale, achiziţia de instalaţii şi echipamente mobile pentru linii industriale noi sau existenteMăsuri fiscale Reducere de 100 % din taxa de drum pentru vehiculele rutiere utilizate exclusiv pe segmentele iniţial şi final al unui TC Reducere de 25 – 90 % din taxa de drum pentru vehicule rutiere care realizează un anumit număr de curse în cadrul unui TCElveţia Sprijin politic Constituţia Elveţiei, art. 84 (2): “Traficul de mărfuri de-a lungul Elveţiei, pe axele alpine se efectuează pe calea ferată. Consiliul federalva lua toate măsurile necesare. Derogări nu vor fi acordată decât dacă sunt inevitabile. Acestea trebuie să fie precizate într-o lege.”Sprijin financiar pentru investiţii Construcţia şi modernizarea de terminale, achiziţii de echipamente, achiziţii de vagoaneSubvenţii pentru operare Tranzit Italia – Olanda: 75 euro/UTI + 850 euro/tren Tranzit Italia – Franţa: 75 euro/UTI + 1350 euro/tren Tranzit Italia – Belgia/Luxemburg/Marea Britanie: 75 euro/UTI + 1600 euro/tren Tranzit Italia – Germania e Nord/Danemarca/Scandinavia: 75 euro/UTI + 1540 euro/tren Tranzit Italia – Zona Rhine/Ruhr/Main: 75 euro/UTI + 1600 euro/tren Tranzit Italia – Sudul Germaniei: 75 euro/UTI + 1900 euro/tren Italia – Elveţia: 75 euro/UTI + 1900 euro/trenMăsuri fiscale Rambursări de taxe aplicate la vehiculele utilizate în transport combinatRestricţii de circulaţie Noaptea, între orele 22:00 şi 5:00 DuminicaLimite de masă pentru vehicule 44 tone, pentru vehicule rutiere participante la un transport combinatTaxa de drum Euro 0 – 2: 3,07 ct/km Euro 3: 2,66 ct/km Euro 4-6: 2,26 ct/tkmFranţa Subvenţii pentru operare 12 euro/UTI manipulate într-un terminal francez 30% din costurile de transport pentru demararea serviciilor de transport combinat de mărfuri ca alternativă la transportul rutierGermania Sprijin financiar pentru investiţii Construcţia şi modernizarea de terminale aparţinând DB Netz sau unor companii private (85%)Măsuri fiscale Scutire de la plata impozitului pe vehicul pentru vehiculele utilizate exclusiv în transport combinatRestricţii de circulaţie La sfârşit e săptămână şi în zile de sărbători legaleLimite de masă pentru vehicule 44 t pentru segmentele rutiere iniţial şi final din cadrul unui transport combinatTaxa de drum 0,141 – 0,288 euro/kmItalia Sprijin financiar pentru investiţii Regiunea Bolzano: dezvolatre de terminale (50% din costuri), echipamente de manipulare (30% din costuri), informatică (30% dincosturi), studii (50% din costuri)Subvenţii pentru operare Regiunea Venezia Giulia Friuli: 33 euro/UTI; Regiunea Emilia Romagna: 0,008 – 0,01 euro/tonă-km pentru trenuri complete. Maxim 30% din costurile transportului feroviar Interporto Campano Spa: 1322000 euro/ trei ani pentru TC cale ferată – şoea între portul Napoli şi Centrul Logistic Nola.Marea Britanie Subvenţii pentru operare La nivelul costurilor externe evitate – valori diferite în regiuni diferite. Limitare la 30% din costurile de operare.Dr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa15

1. Transportul feroviar de UTI-uri şi transportul combinat au cunoascut o decădere după 1989.2. Transportul feroviar de UTI-uri este generat aproape în exclusivitate de comerţul exterior alRomâniei.3. Influenţe negative au:• lucrările la linii• construcţia de autostrăzi “paralele” cu magistralele• creşterea TUI după finalizarea lucrărilor la liniile de cale ferată.4. Acţiuni necesare:• ATRAGEREA CERERII GENERATE DE COMERŢUL INTERIOR;• atragerea cererii de pe alte rute sau în tranzit prin porturile concurente portului Constanţa.5. Măsuri legislative, financiare şi fiscale pentru dezvoltarea traficului combinat neînsoţit:• modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii (linii şi terminale);• refacerea parcului de UTI-uri din sistemul feroviar;• constituirea unui parc de vagoane adaptate la cerinţele de pe piaţă;• ELIMINAREA AVANTAJELOR SISTEMULUI RUTIER ÎN RAPORT CU SISTEMUL FEROVIAR: Taxarea utilizării infrastructurii rutiere proporţională cu nivelul de poluate şi costurile externe Taxarea utilizării infrastructurii feroviare la nivelul costurilor marginale sociale Restricţii de circulaţie pe drumurile publice; Eliminarea accizei pentru întreţinerea drumurilor din preţul motorinei utilizate în tracţiunea Diesel• stimularea interesului pentru organizarea şi realizarea de transporturi combinate: Scutiri de taxe Subvenţii pentru trenurile de UTI-uri; Document de transport multimodal unicConcluzii6. Operatorii feroviari ar trebui să se preocupe de organizarea, prin forţe proprii, a activităţiloraferente transportului combinat.Dr. Ing. Nicolae Mugurel TĂNĂSUICĂConferinţa Clubului Feroviar “Rolul transportului feroviar în dezvoltarea unor soluții de logistică competitive”, 5 – 6 aprilie 2011, Constanţa16