catalog arta - Editura Lumen

Adresa sediu Iasi łepeşVodă nr 2Adresa de corespondenŃăSandu Eleonora Maria la Editura Lumen Iaşi Strada Nicolae Iorga 55 B; BlR2; sc A; et 8; ap 33; Tel. 0740151455, 0332802995 Fax 0332811551Mail edituralumen@gmail.comSite uri internet www.edituralumen.comwww.edituralumen.rowww.edituracristal.comwww.lumenmedia.roSite uri internet partenerewww.antonio-sandu.infowww.librariavirtuala.comwww.asociatialumen.roEditură ŞtiinŃifică recunoscută de CNCSISEventualele comenzi vă rugăm să le transmiteŃi prin e-mail pe adresaedituralumen@gmail.com sau prin intermediul Librăriei noastre virtuale.În cazul în care sunteŃi distribuitor de carte vă rugăm să specificaŃi acestlucru pentru a putea negocia eventuale discounturi şi comisioane.Ne cerem scuze pentru situaŃiile în care una sau mai multe cărŃi solicitatedin comanda Dvs. lipsesc temporar din depozitul Editurii Lumen. Văasigurăm că vom face tot ce ne stă în putinŃă pentru a onora toate comenzileprimite.Pentru autorii care doresc să publice în Editura Lumen vă rugăm să trimiteŃiun e-mail pe adresa edituralumen@gmail.com cu specificaŃia Vreau săpublic, însoŃit de materialul propus pentru publicare şi un scurt CV alautorului. Un redactor al Editurii Lumen vă va contacta în cel mai scurt timpposibil.Lumen3

Cuprins :Misterul ZeiŃelor de la Isaiia ...................................................................... 7Des recherches multidimensionnelles dans les sciences humanistes ......... 8Acted And Unacted Parts ........................................................................... 9TradiŃie şi înnoire în muzica europeană la sfârşitul secolului al XIX-lea 10Liedul postromantic german..................................................................... 12Eseuri de metafizică cuantică................................................................... 13Culegere de cântece pentru studenŃii de la păpuşi şi teatru...................... 15Cultivarea limbii literare .......................................................................... 16Îngeri de ceară .......................................................................................... 17Style in Language Discourses and Literature........................................... 18Teste pregătitoare la Limba şi Literatura Română pentru clasa a VII-a .. 19I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuri de discurs...................................... 20Imaginarul social în opera lui Rabelais şi Creangă .................................. 21Trandafiri.................................................................................................. 23Sentimente diacronice .............................................................................. 24Sadovenizarea bovarismului .................................................................... 26RenunŃare ................................................................................................. 27Puzzle la persoana I.................................................................................. 28Obsesii...................................................................................................... 29Ultraviolet................................................................................................. 31Nu- mă-uita .............................................................................................. 33Iubire, Lumină, Poezie ............................................................................. 35Jurnalul unui bărbat.................................................................................. 36Jocul dragostei.......................................................................................... 37Iubeşte-mă căci timpul... .......................................................................... 38În pod........................................................................................................ 39IdentităŃi ................................................................................................... 40Gesturi fireşti............................................................................................ 42Fericire necontrolată................................................................................. 43Epimirand................................................................................................. 44Destine poetice ......................................................................................... 45Cunoaşterea în vidul iubirii...................................................................... 47Caietele Dorei Maar ................................................................................. 48Bulevardul iluziilor colŃ cu strada libertăŃii.............................................. 50Aspecte ale dandysmului în literatura română ......................................... 53A patra zi .................................................................................................. 55Otherness and the Quest For Identity:...................................................... 56An Epitome of George Eliot s Novels...................................................... 56Jurnalul meu de lesbiană .......................................................................... 575

Displacements of History and Identity in Salman Rushdie s Midnight’ schildren..................................................................................................... 59Themes In The Contemporary British Novel By Women........................ 60Aforisme de amor..................................................................................... 61Rază de soare............................................................................................ 62Pădurea fermecată .................................................................................... 63Lumini şi umbre ....................................................................................... 64Studii europene. Analize multidimensionale ........................................... 66Replay la viaŃă.......................................................................................... 67Infern ........................................................................................................ 68PărinŃelul din Schiuleşti ........................................................................... 69La templul poeziei.................................................................................... 70Taina şoaptelor ......................................................................................... 716

Misterul ZeiŃelor de la IsaiiaAutor: Vicu MerlanEditura LumenIaşi, aprilie 2006172 paginiDin cuprins: Situl arheologic Isaiia, ”Balta Popii”,Interpretarea esoterică a simbolisticii zeiŃelor de laIsaiia, Simbolismul marii zeiŃe, Geometria sacră atezaurului statuar, Polaritatea zeiŃelor de la Isaiia,Arborele cosmic şi coloana, Sanctuarul, Pietrele demagie, Şamanul comunităŃii, ProporŃia divină în arta autenticăprecucuteniană.7

Des recherches multidimensionnellesdans les sciences humanistesAutori: Emilia Pruteanu, Simona Gârleanu,Cristina DinuEditura LumenIaşi, 2006270 pagini AcademicLimba de publicare: francezaDin cuprins 1. Intertextualite-Intertitularite dansle domaine journalistique (EmiliaPruteanu). Intertextualitate domeniu dedefiniŃie, Intertitularitate, Analiza semiotică a titlului, titlul de presă,Intertitularitatea în titlul de presă sunt câteva din temele abordate în aceststudiu.2. Pour une approche praqmatique de la litterature (SimonaGârleanu) Microstructura textului, elemente pragmatice actualizate,macrostructura textului, constituie temele de cercetare abordate de autoare.3. Visages de l`amour dans les contes africains et roumains (Cristina Dinu)Studiul Cristinei Dinu analizează elemente comune şi distinctive în basmeleromâneşti şi în cele africane. Studiază aspecte precum stereotipiaformulelor, stereotipia motivelor, iubirea între persoane de sexe diferite şide acelaşi sex, amorul pervers, iubirea familială etc.8

Acted And Unacted PartsThe Quest for Identity in Virginia Woolf s NovelsAutor: Florentina CiolocaEditura LumenIaşi, octombrie 2007116 paginiFlorentina Cioloca is a qualified translator, interpreterand teacher of English, with a keen interest in theworks of Virginia Wolf. She has a B.A. (Hons) degreein English-Romanian from Transilvania University Braşov and is currentlystudying at the University of Exeter UK, where she has been offered aspecial scholarship for the MED-TESOL programme.The turn of the last century was marked by an acute identity crisisresulting from decisive economical and socio-political changes.Consequently, the concept of self started to be represented in literature asfluctuating and fragile, from a subjective and limited narrative perspective.Crystallingin her novels the image of the frustrated individual who is neverpleased with his/ her life, Virginia Wolf hailed the modern ascendancy ofillusion overreality. Each of her characters appears to suffer from a selfdeprivation, and this makes them all search for alternate egos unacted parts,that is (a recurrent phrase appearing in several of the novels discussed).Instead of enjoying their lives as they are, these characters prefer to imaginewhat could have happened, had there been chance. They are actorsperforming one role after another, but they never find the happiness theypursue, nor do they ever manage to discover their true identity. However,their final frustration and solitude characterise in fact all of us, because,histrionic and superficial as they may be, they are nonetheless live andcredible.Autoarea9

TradiŃie şi înnoire în muzica europeană lasfârşitul secolului al XIX-leaAutor: Paula CiochinăEditura LumenIaşi, 2006157 paginiCuprinsRepere sociale culturale şi istoriceCulturi muzicale reprezentativeLiedulMuzica simfonicăMuzica de camerăOperaConcluzii10

Temple TantriceAutor: Antonio Sandu /adaptare şi traducere,comentariiEditura LumenEditura CristalIaşi, August 2006Din cuprins:TradiŃia tantrică, universul este unic şi unitar,Întreaga manifestare este un joc divin, nataraja,Tripura Sundari, Devadasi-Dansatoarele întemplele Indiei, Elemnete e alchimie în faptele luiIsus Christos, Aspecte metafizice şi mitice ale sexualităŃii, Arhetipurile divinefeminine, Arhetipurile masculine, Cuplul spiritual. Androginul.Componentele templului hindus. Templele de la Khajuraho.11

Liedul postromantic germanAutor: Paula CiochinăEditura LumenIaşi, 2006278 paginiDe cele mai multe ori, în dicŃionare, enciclopediisau în studiile de specialitate, autorii, definindliedul, se referă mai ales la raportul dintre muzică şipoezie, remarcând câştigurile în evoluŃiamijloacelor de exprimare şi precizările de sens pecare muzica le aduce poeziei. Şi Enescu afirma că din contopirea dintrecuvânt şi ton „s-au născut şi se vor naşte opere divine, nemuritoare”. Întradevăr,nu putem uita că din cele mai vechi timpuri istoria legăturilor dintremuzică şi cuvânt se confundă cu istoria culturii muzicale.În structura liedului există însă încă o relaŃie binomică, al cărei rol nueste tratat întotdeauna cu acelaşi interes. Este vorba despre raportul dintreexpresivitatea vocii şi aceea a instrumentului sau a ansambluluiacompaniator, care determină de fapt profilul unei partituri împlinind înmodalităŃi şi cu mijloace specifice imaginea poetico muzicală de ansamblu.Cu alte cuvinte, este vorba de vocalitate şi instrumentalitate, aspecte pe careşi-a propus să le analizeze şi autoarea în prezentul volum.Prof.univ.dr. Mihai Cozmei12

Eseuri de metafizică cuanticăAutor: Antonio SanduEditura LumenIaşi, septembrie 2007203 paginiDin Cuprins:Metafizica cuanticăMetafizica cuantică o construcŃie eideticăMetafizica cuantică o posibilă direcŃie adiscursului transmodernProbabilitatea de existenŃăLimite ale modelului transculturalSpiritul ştiinŃific dimensiune definitorie amodelului cultural europeanDemersul ştiinŃific îşi propune aflarea adevăruluiDemersul ştiinŃific îşi propune să analizeze realitatea obiectivăDemersul ştiinŃific are ca instrument raŃionalitatea logicăLimbajul logico matematic constituie fundamentul ştiinŃelor pozitiveDemersul ştiinŃific are ca instrument experimentul sau raportarea lafenomeneDemersul ştiinŃific se constituie prin aprofundarea sau modificarea uneiparadigme a cunoaşteriiFuncŃii spirituale ale arteiFuncŃia de reprezentare a sacruluiFuncŃia de mediere a accesului la transcendentFuncŃia de revelare a arhetipurilor şi de manifestare a inspiraŃiei ca posesiedivinăManifestarea inspiraŃiei ca posesie divinăFuncŃia de suport a accesului la sacruExprimarea directă a sacrului (Cuvântul lui Dumnezeu)FuncŃia de jertfăFuncŃia de imitare a divinului sau de participare la energia divină creatoareFuncŃia de exprimare de sine a artistuluiFuncŃia psihedelicăCultura europeană între da şi nuMandala profană sau imago mundi într-un barImago mundi Arta o mandala profană la A.IPelerin în timp sau obsesia eternei reîntoarceriIdei paraleleDespre Europa13

Fundamente romantice ale transmodernismuluiAntibrandul RomâniaDracula de la gotic la postmodernismNudul artă şi transfigurareOrientări transmoderne în abordarea realităŃii socio religioase14

Culegere de cântece pentrustudenŃii de la păpuşi şi teatru.Curs: Elemente de tehnică vocală şi stil încântAutor: Paula CiochinăEditura LumenIaşi, 2006178 paginiAfirmarea clasică a lui Stanislavski potrivit căreia „nu este vinanoastră dacă domeniul creaŃiei scenice este dispreŃuit de ştiinŃă, dacă a rămasnecercetat şi dacă nu ni s-au pus la îndemână termenii necesari pentruproblemele practice” şi-a pierdut actualitatea. Literatura de specialitate dinultimii 10-15 ani a adus contribuŃii esenŃiale cu privire la descifrareamecanismului fonaŃiei, logopedia, foniatria, explorarea funcŃională(videostroboscopia, microcinematografia) standardizată au permis lămurireaunor aspecte controversate ale emisiei vocale, în timp ce utilizarea metodelormatematicii moderne şi a teoriei sistemelor a permis înŃelegerea, exprimareaşi evaluarea vocii vorbite şi cântate, deschizându-se noi perspective şi noidirecŃii în pedagogia vocală. Acum, în aceşti primi ani ai începutului demileniu, efortul internaŃional multicentric şi interdisciplinar este acela deremodelare, de reaşezare a unor noi principii, tehnici şi metode în pedagogiavocii vorbite şi cântate, confirmându-se afirmaŃia potrivit căreia muzica,asemenea medicinii, este”ştiinŃă şi artă întregită de iubirea de oameni” şi, amadăuga noi, bazată pe mult mai multă muncă.Autoarea15

Cultivarea limbii literareAutori: Liliana Iacobache, Ion IacobacheEditura LumenIaşi, martie 200794 paginiÎn ciclul primar importanŃa limbii româneca disciplină şcolară capătă dimensiuni noideterminate de faptul că prin aceasta seurmăreşte atât, cultivarea limbajului oral şiscris al elevilor, cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii materne,cât şiînvăŃarea unor tehnici de bază ale activităŃii intelectuale: cititul, scrisul,exprimarea corectă. Aceste tehnici sau instrumente ale muncii intelectualeasigură dezvoltarea şi perfecŃionarea limbajului şi totodată succesul înîntreaga evoluŃie a şcolarilor.Citirea, ca disciplină de studiu a limbii române la clasele I-IV, are casarcini fundamentale, pe de o parte însuşirea de către elevi a mesajului unortexte, a unor creaŃii literare sau ştiinŃifice, a valorilor multiple ale acestora(cognitive, formativ-educative, cultural artistice, estetice, etc.), şi pe de altăparte, înarmarea elevilor cu capacitatea de a se orienta în textul citit.Mesajul transmis prin limbaj reprezintă, pe de o parte, aspectul oficialşi normativ al limbii, iar pe de altă parte este expresia individului, aparticularului. Subordonarea la stilurile funcŃionale ale limbii şi la normele eigramaticale şi lexicale aduce comunicării noastre corectitudine, precizie şiclaritate.Autorii16

Îngeri de cearăAutor: Antonio SanduEditura Cristal:Iaşi, martie 2007Distribuită de Editura Lumen34 paginiÎngeri de cearăÎngeri de ceară Rostesc un sărut. Peste clipele nopŃii Veşniciile sorŃii S-aşternCa un abur albastru. Ultimele clipeAle reînviatei eternităŃiDumnezeu, e un copil laŞcoală,Rămas corigentLa cursul de religieSolară.Inegal paradisAşternutÎntre sânii tăi de fecioară.17

Style in Language Discourses andLiteratureAutori: Horia Hulban (editor)Editura Lumen361 pagini academic18

Teste pregătitoare la Limba şi LiteraturaRomână pentru clasa a VII-aAutori: Anamaria Boboc Ruxandra NechiforLoredana Opariuc Cristina RădulescuEditura LumenIaşi, decembrie 2007169 paginiTestele sunt realizate în conformitate cuPrograma pentru testele naŃionale.19

I.L.Caragiale Jocuri textuale şi tipuride discursAplicaŃie pe Momente şi schiŃeAutor: Cristina Ciobanu153 paginiStudiul de faŃă se vrea o abordare a schiŃelordin perspectiva pragmatică şi naratologică. Deaceea, ni se pare mult mai important săreuşim o aplicare, pe câteva texte, a unuinumăr relativ restrâns de noŃiuni vehiculatede acest tip de critică formalistă decât săintroducem foarte multe distincŃii referitoarela modurile de expunere, la tehnicile şi lainstanŃele narative. De altfel, schiŃelecaragialiene nici nu admit distincŃii foarte clare în interiorul lor şi un punctimportant al analizei va trebui să-l constituie felul în care diferitele discursurise amalgamează conferind o neaşteptată modernitate acestei opere.Punând accentul pe modalităŃile de organizare, pe jocurile textuale acăror miză este înŃelegerea mecanismului naraŃiunii, trecerea de la structurade suprafaŃă, afişând, de multe ori, o seriozitate trucată, la structura deadâncime (parodică şi ironică), nu vom neglija nici sensurile care se degajă deaici. ImportanŃa pe care o acordăm laturii semantice (latura ce derivă dinorganizarea schiŃelor) se datorează dorinŃei de a atrage atenŃia asupracomplexităŃii operei scriitorului şi imposibilităŃii unei abordări strict formale,irelevante în lipsa interpretărilor funcŃionale şi semantice.Autoarea20

Imaginarul social în opera lui Rabelais şiCreangăAutor: Ana-Maria BobocEditura LumenIaşi, 200661 paginiAvând în vedere faptul că Evul Mediu secaracteriza îndeosebi prin acea binecunoscutăautoritate deplină a bisericii, putere care dictapractic şi ceea ce trebuie să se scrie, trebuie săremarcăm curajul pe care unii autori, începând cuBoccacio şi ajungând la Rabelais l-au avut în conceperea unor cărŃi care, princonŃinutul lor, au atacat vehement ideile unei lumi considerate de cătreaceştia anormală, propunând prin satira la adresa societăŃii medievale,imaginea unei lumi noi, eliberată de jugul unor legi şi idei care nu maicorespundeau şi nu mai puteau fi acceptate. Prin contrast, Rabelaisimaginează o societate a libertăŃii depline, o societate ai cărei membri trebuiesăse supună unei singure legi:Fă ce-Ńi place!Ideea acestei lucrări porneşte de la faptul că opera lui Rabelais nu afost întotdeauna receptată potrivit de către cititori sau chiar de către uniiexegeŃi ai operei sale.S-a vorbit adeseori despre obscenităŃile de limbaj şi despre bizareriapersonajelor sale sau a acŃiunilor acestora ca despre elemente ale unui tip deumor indecent. Se pare că cei care vorbesc despre aceste lucruri au uitatfaptul că opra literară nu exprimă decât arareori în întregime ceea ce autorulei a avut de spus, iar câteodată elementele amintite sunt doar purtătoare desubînŃelesuri, care de cele mai multe ori se ghicesc.În prologul isprăvilor lui Gargantua, invocând de la cele dintâirânduri pilda neasemuitului Socrate, care sub o înfăŃişare hilară ascundeacomori de înŃelepciune, Rabelais ne dezvăluie secretul de atelier al artei sale,avertizându-ne să nu ne lăsăm înşelaŃi pe aspectul hazliu al scrierii sale, ci săo cercetăm mai de aproape, pătrunzând până în adâncul ei înŃeles.De asemenea, nu trebuie să ignorăm faptul că formaŃia intelectuală ascriitorului a fost teologia scolastică în latina barbară a Evului Mediu. Fiindcălugăr franciscan, în mănăstirea din Fontenay-Le-Compte, Rabelais a trăitani grei acolo, într-un mediu înăbuşitor, printre „fraŃi” de o ignoranŃăproverbială, cu gândul doar la împlinirea formală a îndatoririlor monahale şia satisfacerii poftelor trupeşti, fără nici o tragere de inimă pentru carte şi o21

viaŃă spirituală mai profundă.Lucrarea are ca scop şi evidenŃierea unor similitudini între opera luiRabelais şi cea a lui Creangă, similitudini care pot fi identificate atât la nivelulpersonajelor, cât şi la nivelul stilului. Romanul lui Rabelais şi scrierile luiCreangă sunt construite cu scop artistic pentru o bună observare a realului;realul, a cărui prezentare în râsul observatorului este obiectul reflexiunii, setransformă adesea în ideal, care este o metaforă ce-l zăboveşte pe ascultător,nu însă fără a se auzi în râsul lui şi îndemnul observatorului de a cugeta laceea ce a spus el cu inimă veselă.Autoarea22

TrandafiriAutor: Monica ManolachiEditura LumenIaşi, decembrie 2007150 paginiÎntr-o zi a venit la mine un poet, a scris untext lung pe spinarea mea, avea multe semnede exclamare, de întrebare, multe puncte fărăvreun echivoc, murmuram din când în cândda, nu, da, nu. el scria necontenit, frenetic,dureros, rebel.nu mi-a citit niciodată din acel pergament, aplecat cu penelesmulse, înainte atât de prezente, fără niciun cuvânt,abandonându-mă într-o căutare de oglinzi, în care să-i potdescifra arăbeşte sensul.o zi întreagă nu-mi ajungea pentru a-i atinge sfârşitul, iar noapteamă copleşea argintiul treaz al uitării, mă răsuceam prin stânga prindreapta, Ńinându-mi zadarnic şira, coastele.indiferentă la neînŃelegeri mărunte, luna neagră se dădea în leagăn:sus, jos.în altă zi, când nu mai aveam habar de text, a venit la mine un altpoet şi l-a citit cu voce tare. am tăcut, pentru că era de dragoste.23

Sentimente diacroniceVolum realizat în cadrul programului PoeziaTinereŃii ediŃia a V-a AsociaŃia LumenEditura Cristal membra a Grupului deedituri Editura LumenIaşi, 2007131 paginiAndreea Iancu: Jurnalul meu de lesbiană saudespre fenomenologia imaginiiAsta mi se întâmpla cu Heloïse. Pentru căimaginea pe care mi- o oferă are o conştiinŃă.Pentru că există o trădare a ceea ce văd. Aziîmi zice că a fost cu fetele. ¨ Fetele ¨suntiubitele ei. Mi-a povestit cum s-a tras în trei.Ea, Leila şi bărbatul lui Leila. Pasivitatea einici nu-mi poate da gelozie. Pentru că doar aprinde dar nu ştie să Ńină aprins.Pentru că se vinde pentru a fi satisfăcută. Îi cunosc toate iubitele. Apoi seîntoarce la mine. După ce făcusem sex oral cu un tip într-o scară de bloc, m-a sunat să-mi zică că mă iubeşte. I-am zis că sunt ocupată şi i-am închis.Teoria pasivităŃii este o includere într-o categorie. Pe Heloïse o includ în ceaa ratatului. Decât prostituŃia pe care o oferă rămâne valabilă. Ea este oprostituată lesbiană care se dă pentru a putea să se continue. Este oacceptare a inutilului, o aparŃinere într-un existenŃial care nu va duce nicăieri.Pentru că doar mă exciŃi şi nu reuşeşti să-mi dai mai mult, rămâi oprostituată, adică o categorie de care ne folosim că este utilă şi atât. Nu desatisfacerea asta am nevoie.Delia Cicani: Avatar în zodia fumului… Se pare cã noaptea ne-a înghiŃit pe amândoi, şi n-am mai reuşit sãne regãsim… Dar eu, eu singurã pot sã mã detaşez, sã mã rup de toatã boalaasta, de toate trupurile care au sucombat din pricina supradozei de mister…S-au îngropat cu toŃii în ceaŃã, dar nici unul nu a fost suficient de inteligentca sã prevadã cã, odatã devoratã starea, li se vor risipi pânã şi oasele… Cinear putea sã mã anunŃe când se retrage mocirla, sã-mi pot deschide din nouochii, sã mã pot metamorfoza în copil, înghiŃindu-mi loviturile şi disperarea?Cui i-ar ajunge o viaŃã pentru a-şi rupe din ea o secundã, pe care, conştient,s-o ofere? Numai ceasul, singur, obsedant, adânceşte rana cu fiecare secundãcare trece.. Înghit timpul fãrã sã mai respir si mã culc pe fundul mlaştinii.Acolo vor veni toŃi, pe rând, dar liniştea le va fi înghiŃit vocile stridente, cucare obişnuiau sã mã loveascã ascuŃit în moalele capului, precum şi mişcãrile.Asta numai atunci când voi fi învãŃat sãmi scurg viaŃa din orbite, iar ochii24

mei, puri, vor fi capabili sã redea perfect neantul în toata splendoarea … Şiatunci, (pentru cã visul e doar al meu), voi putea sã strig: ”Ce dracu maicãutaŃi şi voi aici? moartea e destulã pentru toŃi! De ce vã înghesuiŃi în sicriulmeu? Vã e fricã ?”25

Sadovenizarea bovarismuluiAutor: Oana PătraşcuEditura LumenIaşi, septembrie 200796 paginiPrezenta lucrare cu titlul Sadovenizareabovarismului îşi propune să ilustreze felul încare scriitorul român adaptează în scrierile saleconceptul de bovarism echivalent cu oconcepere diferită a propriei realităŃi.Structurată în cinci capitole, lucrarea va urmărisuccint gradul în care lucrările sadoveniene potfi relaŃionate cu romanul lui Flaubert, Madame Bovary. Astfel, în primulcapitol intitulat Realismul vor fi trecute în revistă principalele coordonate alerealismului francez pentru a ne introduce în problematica secolului al XIXlea,când a fost publicat romanul lui Flaubert.Capitolul al doilea, Bovarismul. Sadovenizarea bovarismului, vateoretiza strict ceea ce înseamnă ideea de bovarism prin raportare lapersonaje din Madame Bovary şi ce reprezintă sadovenianismul. Acesteprime două capitole, în linii mari teoretice, conceptualizează termenii cu carese va opera pe parcursul lucrării, în special în celelalte trei capitole aplicative.În capitolele următoare denumite după titlul operelor literareanalizate în cuprinsul lor: Haia Sanis, Oameni din lună şi Locul unde nu s-aîntâmplat nimic vor fi evidenŃiate aspecte ce Ńin strict de compoziŃie şirelevante pentru ideea de sadovenizare a bovarismului. Operele respective,două romane şi o nuvelă, vor fi analizate în ordinea cronologică a apariŃieilor pentru a păstra o oarecare rigoare filologică şi vor aduce în prim plandouă eroine feminine şi un erou masculin, personaje remarcabile prinpersonalităŃi deosebit de puternice.Autoarea26

RenunŃareAutor: Elena SecrieruEditura LumenIaşi, 2005473 pagini"Elena Secrieru scrie, la debutul său în proză,un roman masiv în pagini, în care abordeazătrei teme majore, pe tot atâtea etaje deconstrucŃie. RenunŃare e deopotrivă un romansocial, al mediilor profesionale, şi unul deanaliză psihologică. Personajele sunt oamenitineri, studenŃi la Agronomie, apoi specialişti înagricultură; urmărind firul existenŃei lorrealizează un roman a cărei miză este psihologica..." (din prefaŃa realizată deIoan Holban).27

Puzzle la persoana IAutor: Lorena StoicaEditura LumenIaşi, decembrie 200793 paginiCapitulare domesticăŞtefan aleargă în patru labe, turtind subpalma dreaptă o maşină cu trei roŃi. Buzeleîi zbârnâie a motor turat şi-a Ńeavă deeşapament spartă. Bianca e încleştată toatăasupra unui creion cu care-şi fabricăprimele teme ale vieŃii ei. Cu dinŃii strânşi şicu sprâncenele sudate în mijlocul frunŃii, euescaladez munŃi de lego, maşinuŃe, păpuşi,broaşte, arici şi maimuŃe. Mă înfig într-un colŃ de canapea. Desigur, colŃulpreferat de întreaga familie. Într-un ungher de bucătărie se scurg- uniformacoperite de gălăgia casei- nişte acorduri clasice de pian şi vioară. Şi-au ratatlamentabil menirea de a-mi induce o stare de linişte, care trebuie că nu seasortează cu dispoziŃia copiilor mei...Duduia se opreşte brusc.-Uau! S-a buşit cu peretele!Mă scufund un centimetru mai adânc în canapea. O să mătur mai târziutencuiala de pe parchet. Sau o scutur direct de pe pantalonii lui.Mama, zi „uau”! Ai văzut cum s-a buşit?-Uau. Am văzut.M-a văzut şi el pe mine stând. Drept urmare şi-a părăsit pista şi mi s-a urcatpe umăr.-Te iubesc, mama. Mi citeşti „Alba ca sirena”?-Nu-„Ńi” citesc. Dă-te jos.-Ba nu. Tu mă iubeşti?Mă priveşte cumva în diagonală, cu capul înclinat spre dreapta. Fix în ochi.N-am scăpare.-Te iubesc.-Atunci mi citeşti?-Nu. Trebuie să spăl vasele.M-am ridicat.28

ObsesiiAutor: Livia CiupavEditura LumenIaşi, decembrie 200789 paginiToate privirile mi se lipesc de ceafă,asemenea unui ac lung,îmi intră în creierşi ies pe partea cealaltă.Veşnic sunt urmărită,cineva îmi citeşte mesajele,mai multe chipuri stau în fereastră,umbrele lor se preling pe jaluzele.Cine e acolo? Cine priveşte?Lucrurile nu mai sunt la locul lor.Îmi smulg părul din cap,îmi rod unghiile,în receptor aud un fâşâitde câte ori îl ridic.Cine e acolo? Cine ascultă?Mi-e frică şi de umbra mea.Livia Ciupav29

Poezia tinereŃiiAutori: Volum colectivEditura LumenIaşi, 200243 paginiVolum de versuri.Cerc/ (Delia Forst)/ Am desenat un cerc/ cares-a strâns/ Atât de mult/ ÎncâtEu/ Am devenit/ Cercul30

UltravioletAutor: Anca Laura CodreaEditura LumenIaşi, decembrie 200762 paginiO poezie de o prospeŃime decadentăAnca Laura Codrea a debutat în limbafranceză cu romanul Madame van derUndercover, acum mai puŃin de doi ani, dar s-a decis că este, totuşi o scriitoare de limbăromână sau, mai exact, şi de limba română şi,poate încă şi mai exact, este mai întâi de toateo scriitoare de limba română. Şi s-a decis să probeze acest lucru debutând laaceastă editură, în acelaşi timp, cu un volum de povestiri, pe care, deasemenea, l-am prefaŃat şi cu acest extraordinar de ataşant volum de poeziide dragoste, pentru că aceasta este tema dominantă a cărŃii. Înainte de a măocupa de cartea de faŃă, aş vrea să reiterez sugestia de a-şi traduce şi romanulde debut absolut în româneşte, dat fiind, mai întâi, că este foarte bun, aldoilea, că este cel puŃin la fel de interesant şi pentru cititorul român ca şipentru cel stăpânit de francofonie.Nu am folosit în titlul scurtei mele prefeŃe formula „prospeŃimedecadentă” ca să epatez cititorul burghez, nici pentru că aş fi sedus deasocierile oximoronice –deşi, ca şi autoarea comentată, ca şi majoritateascriitorilor, sânt!- ci, pur şi simplu, pentru că este cea mai potrivită sintagmăpentru a defini formula lirică provocatoare a tinerei poete. Aş fi putut folosişi formula inversă, „decadentă prospeŃime”? Probabil, dar – chestiune deaccent!- ar fi fost ceva mai puŃin adecvat, pentru că miracolul pe care-lproduce autoarea în versurile sale este tocmai această transmutare a uneiteme foarte vechi, datând deodată cu poezia, a unei teme decadente nu doarprin vechime, ci şi prin o anume recuzită comună cu importanŃi poeŃi defilieră decadentă, deci miracolul constă în această transmutare într-un lirismfoarte proaspăt, infuzat de elementele concrete ale modernităŃii pe care otrăim, de trăiri interioare excelent surprinse, ori de peisaje exterioare de odelicată, uneori, crudă, alteori, frumuseŃe. Ei, bine, dacă titlul meu esteoximoronic se întâmplă pentru că şi poezia Ancăi Laura Codrea este unaoximoronică! Nu am făcut altceva decât să mă mulez, pentru că poezia m-aobligat la asta, pe textul, subtextul şi contextul autoarei.Ştiu că tânăra şi foarte talentata poetă a ezitat între mai multe titluri,ne-am şi consultat în această privinŃă dar cred că, în final, s-a oprit la titlul cel31

mai bun. Scurt, foarte sugestiv şi parcă lipit de la origini pe coperta cărŃii.Violetul este o culoare violentă, care-Ńi atrage atenŃia, care te şi şochează- şieste foarte bine că este parte a cuvântului care denumeşte volumul. Însăultravioletul este subtil şi cumva spectral, el îŃi arată şi cele nevăzute cuochiul liber, la o primă privire. Excelent ales, într-adevăr, ales acest titlu carepune în lumină şi caracterul radioscopic, de „analiză spectrală”, a interioruluişi exteriorului, dar şi interior-exteriorului, fascinanta combinaŃie la care auacces numai artiştii cu adevărat dăruiŃi de muze.Într-o cronică literară, mi-aş fi însoŃit consideraŃii despre poeziaAncăi Laura Codrea cu citate argumentative. Fiind vorba doar de o prefaŃă,prefer să las acest exerciŃiu în sarcina cititorului, căruia nici n-aş vrea să-iîntârzii întâlnirea cu o poezie efectiv frumoasă, proaspătă şi profundă,îmbrăcată în haine de sărbătoare. Iar autoarei îi doresc succes cu ocaziaacestui dublu debut în limba română. Cum spune reclama firmei defrumuseŃe L Oreal, „pentru că merită”!21 Octombrie 2007, în IaşiLiviu AntoneseiNu mă laşinu mă laşi să intru puŃinîn mintea tacamera e mare avem tot spaŃiulsă ne căutămenigme de rezolvatsă rulăm înapoicovorul acelasă-i mirosim fiecare centimetrusă-i pipăim fiecare pulsaşa cum ar fi trebuit.32

Nu- mă-uitaAutor: Anca Laura CodreaEditura LumenIaşi, decembrie 2007106 paginiO lectură de plăcereAnca Laura Codrea este o foarte tânărăscriitoare de limbă română, care trăieşte laBruxelles şi lucrează pentru instituŃiileeuropene, iar debutul său în volum s-a petrecutcu romanul Madame Van der...Undercover,publicat în limba franceză. Citisem versiuneaîn româneşte a acelui roman şi îmi plăcuse atât de mult încât am publicat opagină în revista Timpul, salutând autoarea ca pe o nouă speranŃă a ofensiveiproze tinere băştinaşe. Am fost bucuros să constat că versiunea francezăsuna la fel de bine. Cred însă şi acum că romanul, care evocă, poate şiautobiografic, peregrinările şi peripeŃiile unei tinere eroine de origine românăîn lumea socială, academică, culturală, turistică, ba chiar erotic-sexualăoccidentală, ar trebui publicat şi în româneşte. Până când acest lucru se vapetrece, Anca Laura Codrea a decis să debuteze şi în „mult e dulce şifrumoasă” limbă maternă cu acest volum de povestiri. Interesant de obicei,tinerii prozatori îşi fac intrarea în literatură cu texte de amploare mai micăpentru „a ajunge”, cumva în urma unor eforturi şi acumulări, la roman.Tânăra noastră autoare a ales însă drumul invers.Deşi lumea evocată în această nouă carte e similară celei din romantranziŃiaromânească, contactul cu lumea occidentală, diverse experienŃeculturale, sociale şi erotice etc. Deşi şi maniera de abordare scripturală esteidentică, ceea ce e semn bun pentru maturizarea stilistică timpurie a autoarei,aş vrea să precizez de la bun început că nu este vorba despre eventuale„resturi”, de „rămăşiŃe” care, eventual, n-au încăput în romanul de debut, cide povestiri autonome, Ńesute în jurul unor poveşti cel mai adesea foarteinteresante şi ataşante. Desigur, nu mă voi apuca să povestesc despre ce estevorba, voi menŃiona însă că, deşi egale valoric, am câteva preferinŃe, desigur,subiective. De pildă, pentru De ce iubim bărbaŃii, nu pentru că eu suntbărbat, de bună seamă, ci din motive literare, pentru că e un fel de replicăsinaptic ironică la De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu. Ştiu că iniŃialautoarea dorise să dea acest titlu şi întregului volum, dar cred că e mai binecă a renunŃat -dai, totuşi, replici de o asemenea amploare la texte maiimportante decât mondena culegere de impresii cărtăresciană. Iar cartea sarezistă foarte bine prin propriile sale texte, nu printr-o eventuală replică.33

Dar nu doar această poveste mi-a căzut bine la lectură, ci multealtele, cum ar fi Dreamhouse, care deschide culegerea, Un om de onoare,Cireşii de la Notre Dame, Harfa fără sunete, Yellow Submarine etc. De cemiplac prozele Ancăi Laura Codrea? Mai întâi, desigur, pentru că au povesteşi pentru că aceasta este interesantă, chiar dacă e vorba de „decupaje” deviaŃă, cum s-ar spune. Iar proza fără poveste este o mare plictiseală, cum neaudovedit-o, mai ales, autorii din „noul roman francez”, de pildă, care mi-auotrăvit tinereŃea! În al doilea rând, pentru că sunt bine scrise- autoarea şi-agăsit stilul, cum s-ar spune, şi alternează cu abilitate registrele stilistice, de lacel alb, aproape reportericesc, la cel cu fraze ample, fastuoase şi colorate,după cum o cere povestea sau episodul din poveste. În sfârşit, îmi placpentru că-mi plac, fără motiv, pur şi simplu pentru că le-am citit penerăsuflate, fără pauze, la prima mea întâlnire cu ele şi nu mi-am pierdutnimic din această „plăcere a textului” nici atunci când le-am recitit. Da, aşaeste, povestirile mi-au provocat şi m-au provocat printr-o lectură de plăcere.Dar nu scrie nicăieri că lectură ca şi scrisul! Ar trebui să fie un chin, o caznăcumplită!Îi urez, prin urmare, bun venit tinerei autoare şi în literatura scrisăîn limba română, iar nouă, cititorilor, indiferent dacă şi scriem ori numaicitim, ne doresc să avem parte cât mai des de asemenea plăceri.13 Octombrie 2007, în IaşiLiviu Antonesei34

Iubire, Lumină, PoezieAutori: Volum ColectivEditura LumenIaşi, 200378 paginiSâmbure de fum/(Nicoleta Vasilcovschi)/Mi-egreu sufletul de atâta lume murdară,/mi-e plintrupul de rulaj acru al funcŃiei secetei albe./Tu gândmă priveşti şi taci/şi te doare cuiul agăŃat în creierulmaro al cămăşii gri pe care mâna ploii o poartă/35

Jurnalul unui bărbatAutor: Elena StredieEditura LumenIaşi, 2004174 pagini" Hai, pentru câteva minute să visăm... Uite,bobocii copacilor se desfac... Vezi, colo sus, e ofrunză scofâlcită de anul trecut... Se zbate,tremură, face totul să supravieŃuiască, dar lângă eacreşte o mladă nouă. .. trebuie sa-i ia locul... Pânăla urmă frunza va ceda.. va pluti în aer şi-acolo, pepământ, îşi va găsi sfârşitul.. Ca frunza aceasta suntşi eu, mă zbat dar în zadar.. şi eu sunt o frunză,Tudore..." (extras din roman).36

Jocul dragosteiAutor: Elena SecrieruEditura LumenIaşi, 2004441 pagini"Între multele poveşti ale lumii, rareori apare unacare să nu trimită la destin. Am ales-o pe cea mairăspândită în lume căci are ca semn cochiliamelcului, aceea a labirintului. Caracterul iniŃiatical trecerii de la un punct spre altul se transferă şiasupra poveştii, actul în raport cu sine devenindun act în raport cu celălalt, prin intrmediulcuvintelor. .... O altă semnificaŃie a labirintuluieste aceea de cale care duce în interiorul sinelui..." (din prefaŃa semnată deNoemi Bomher).37

Iubeşte-mă căci timpul...Autor: Florin StanEditura Cristal membră a Grupului de edituriLumenEditura LumenIaşi, mai 2006101 paginiMăşti de viaŃăUn uragan ni-i viaŃa şi-i pacea codrului,Într-un morman de suflete, o jucărie,Când universul ni-l regizează –un păpuşarŞi suntem doar triste păsări în colivie.NăscuŃi de măşti sentimentale purtători,SortiŃi într-un predestinat scenariu,Plângem şi râdem iluzii şi eroriŞi amar dansăm ca peştii-ntr-un acvariu.Într-un decor de lumină şi foc şi gheaŃăSe-ntâmplă, rolul, uneori să ni-l greşimŞi-alunecând ca vasele-ntr-un naufragiu, Neregizat se-ntâmplă să nendrăgostim.Actori nebuni, trăim viaŃă în viaŃă Şi-ofrandă, din inimă ruptă,-i închinăm,Cumplit ne doare-n joaca noastră doar iubirea Şi masca râsului şi-a plânsuluipurtăm.În piesa asta imposibilă, câtă mâhnire! Afla-vom adevărul doar când vomfi murit, Afla-vom că pentru iubire nu există mască Şi nici aplauze cândpiesa se va fi sfârşit.38

În podAutor: Delia CicaniEditura LumenIaşi, iunie 200763 paginiAsceză (în pod)Şi capetele care(De atâta-nclinare)S-au rupt şi-au căzutÎnspre ieriStau cuminŃi în prafCuvintele lăsate pe mâineŞi cele nerostiteŞi cele uitateŞi sufletele ce n-au putut fi mângâiateContururi dureroase aici putrezescAici fermentează memorii-n sicrieŞi „cheamă”, „mi-e teamă”,Copilul, ruşinea,În rafturi sunt toate...Aici stau în faze tăiatăAici rugămintea va fi maceratăNu doare, nu-ntreabăŞi praful conservă„A fost”, „ar fi fost”..În pod, în asceză...39

IdentităŃiAutori: Volum colectivEditura Lumen77 paginiCuprinsZbor de libelulă (Elena GriguŃă)Glasul iubirii(Elena GriguŃă)Remember Me (Loredana Simedre)My Loneliness (Loredana Simedre)Monocrom (Vlad Dumitru)Turnul de fildeş (Alexandru Drăgan)Liza stă (Alexandru Drăgan)Vis nr. 3 (Adrian Tudor Mălăieş Popescu)Aleator (Adrian Tudor Mălăieş Popescu)Răstignirea ca fapt divers (Adrian Tudor Mălăieş Popescu)În loc de tine (Daniela Dermengi)Te uit (Daniela Dermengi)Plecând cu tine (Davide De Felicis)Copilul în costum de leu (Cătălina Cădinoiu)Fericirea de a vinde un coş de ceaslă (Cătălina Cădinoiu)DeŃinuŃii merg pe vârful degetelor (Cătălina Cădinoiu)Bună ziua! (Cătălina Cădinoiu)Timpul tainic (Brânduşa Luciana Grosu)Daruri uitate (Brânduşa Luciana Grosu)Poză la minut (Alexandru Sergiu Serediuc)Plecăm acasă (Alexandru Sergiu Serediuc)Iubire pudră (Alexandru Sergiu Serediuc)Singur pe drum (Colea Vieru)Iubire pierdută (Raluca Borş)Sinceritate (Raluca Borş)Cartea de pe raftul trei (Emanuela Pricop)Aprinde-mi lumânarea dorului şi a speranŃei (Oxana Buga)Voi fi cea mai frumoasă-n viaŃa ta (Oxana Buga)Amintire (Iustina Buga)Rănirea (Irina Miertescu)O stea (Irina Miertescu)Chirciri (Emilia Bucur)Colaj poezie (Emilia Bucur)Altă versiune a spaŃiului (Emilia Bucur)40

Jumătate de poem... (Emilia Bucur)Straturi de toamne (Emilia Bucur)Din absurdul de veacuri (Lelia Buretia)Copiii din ziua de azi (Răzvan Ionescu)Aberez, deci exist (Răzvan Ionescu)Violet stins (George Cristian Darie)Pentru ei (George Cristian Darie)Lumea aşezată pe două buze ..de fată (George Cristian Darie)Te pierd.. (Claudia Protesu)În odaia-mi (Constantin Badea)Copacul dorinŃelor (Luiza Oana Berzava)Meridianul fericirii! (Luiza Oana Berzava)Apus de iarnă (Irinel Claudiu Diaconu)Copilul (Mihai Gavrilescu)Threnody of A Nymph (Raluca Mihaela Enache)Nostalgia (Raluca Mihaela Enache)Confuzie (Cristina Palău)Nestemata (George Sorin CreŃu)Herăstrău (Lucia Sava)Mioritic (Lucia Sava)Joc selenar (Ileana Spineanu)Când vine toamna (Ileana Spineanu)De ziua ta (Ileana Spineanu)Dor de soare (Ileana Spineanu)Pe urmele clipei târzii (Cristian Gabriel Vulpoiu)De seară (Cristian Gabriel Vulpoiu)41

Gesturi fireştiAutori: Cristina BorŃun, Cristina Florea, MariusPădureanu, Dan BăltăreŃu, Emilia Bucur, EmilPal, Simona Petrică, Cristian Iosif, AndreeaNeagu, Adrian Ştefan, Emanuel Doru Iconar,Valentin Lazăr, Andru David SiminoiuEditura LumenIaşi, octombrie 2007155 paginiCuprins:Aleea (Andreea Cristina BorŃun):Suflet soldat copil- (Cristina Florea)„Gândul celui nebun nu este decât păcat”Nuditate –(Cristina Florea)Drama nimicului (Cristina Florea)Maşina soŃului meu (Marius Pădureanu)În timp ce biserica trece strada (Marius Pădureanu)Matilda (Dan BăltăreŃu)Roiri din nimbul nopŃii(Emilia Bucur)Casa din oglinzi (Emilia Bucur)Blue american (Emil Pal)Trecut (Simona Petrică)Stăpânul gândurilor (Cristian Iosif)Povestea din tren (Andreea Neagu)Cine sunt eu ? (Adrian Ştefan)Legenda trandafirului japonez (Emanuel Doru Iconar)Misterul diamantelor (Emanuel Doru Iconar)Phoebia (Valentin Lazăr)Făt Frumos (Andru- David Simionoiu)42

Fericire necontrolatăAutor: Oana ZubcuEditura LumenIaşi, decembrie 2007113 paginiNe-am întins ambii pe pat, râzând. Am petrecut dimineaŃa acolo,explorând fiecare corpul celuilalt şi fumând. Apoi a trebuit să plec.- Mai stai.-Nu pot.-Vii diseară?-Nu cred că am şanse să plec iar de acasă.-Bine, dar promite-mi că-l dai naibii pe individul ăla.-Chiar aşa o să fac. Paaa-Vorbim...Tocmai când urma să ies pe uşă, m-a prins din urmă.-Unde-i graba?-Chiar trebuie să plec.-Dă-mi 3 minute.-Pentru?Nu mi-a răspuns. M-a descheiat la pantaloni şi şi-a băgat o mână pe subchiloŃeii mei. Mă Ńinea lipită de el în timp ce m-a adus pentru a treia oarăla orgasm. Când am terminat, mi-a tras şliŃul şi mi-a spus zâmbind:-Cadou de plecare.Nici nu pot să definesc relaŃia mea cu Cristi, altfel decât incendiară.Ieşeam prin cluburi, beam, râdeam. Nu cred că există club în care să nune-o fi tras. De câteva ori era cât pe ce să fim prinşi iar o dată am fostrugaŃi să părăsim localul. Au trecut multe luni, timp în care profitam lamaximum de fiecare oră liberă ca să fim împreună.A venit şi ziua mea. Făceam 18 ani, dar în loc să fiu fericită, eram camdeprimată. În schimb, Cristi nu mai putea de fericire. DimineaŃa, când amplecat la liceu, m-a aşteptat în faŃa blocului. Când mi-a sărit în faŃă, m-amsperiat. M-a luat în braŃe, m-a învârtit, mi-a spus „La mulŃi ani!”. Mi-adeschis ghiozdanul şi a pus înăuntru o pungă care părea destul devoluminoasă.......................43

Aceste poemeNu se vor citi pe timp de ploaie.Pe timp de seară.ŞiPe timp de sărăcie.Aceste poemede apartamentnu se vor vorbi.şi nu se vor auzi.Fireşte.Nu se vor studia în şcoliÎn claseÎnSpaŃii închise sau triste.Aceste poeme vegetalenu se vor comentaNu se vor analizaŞi nu se vor reluaNiciodată.Aceste poeme mari şi lateDar mai alesCuvântul EpimirandNu se vor explica.Şi probabil.Nu se vor înŃelege.Niciodată.EpimirandAutor: Ioana Alexandra DiaconuEditura LumenIaşi, decembrie 2007135 paginiÎnainte de toatePentru că Domnul GeorgescuSpuneNu şi Nu!Când vine vorba deReguli, definiŃii şi explicaŃii...44

Destine poeticeAutori: volum colectivEditura CristalIaşi, 2007Editura LumenAida Hancer în poezia: „Londra cozilorîmpletite”„Ńunami şi flori de ciment bătătorite în sânulmamelor străvezii/haine de iarnă, ceaŃă albă ca un ziar aşternut pechipul unui palmierînfometat/bijuterii care cresc în stradă / ca un ghiveci al timpului/.Adam Anilou: „Freedom”„Şarpele de pe umeri Ńi se strânge în jurul gâtului/ ca un secretneglijent păstrat/ nu te ridica lumea e doar dincolo de ferestre/ ... Mie-mipicură sângele prinnas, mie-mi scade tensiunea, mie-mi creşte sub fustă un falus, îl voi tăia ca pecapul MarieiAntoaneta ca pe o felie de cozonac/.Anca Boldea : „Ultimii”„ iubite, eşti un păcat al meu...Al meu!Vreau să ajung acolo unde timpul semetamorfozează în pauze de aer, iareu pot să-mi schimb inimile învechite.în ziua aceasta, în carepruncii se întorc în mame, eu mă închid în tine. înrămează-te lângă mine şiatunci când trece Dumnezeu pe lângă noi vreau să cânŃi în faŃa durerii.suntem ultimii din materia asta ciudată numită dragoste!” Delia Cicani:„Maya” „Mi-ai dat carnea ca să ard, rug cu rug şi iad cu iad, /Mi-ai dat sufletca pe cruce să agonizez mai dulce/ Ape albe să mă spele/Negre să mă pierdîn ele,/ Însă nu am ochiul rece,/ Alb şi negru să disece;/ Andrada Vissarion:„Don Juan cu floarea-n gură” PuŃin mai târziu îi spunea iubitei lui că pleacăsă culeagă aplauzele,/ când, de fapt, el se ducea,/ să calculeze/ epicentrulunui sărut,/ apoi scria poeme imperfecte/ pe pielea ei arămie/ pe care oîntorcea pe dos/ Andreea Mihaela Şuleap „să nu ucizi” copiii au plâns astăziatât de mult încât mamele nu au avut încotro decât să construiască baraje laintrarea în utere să cheme pompierii şi alte ajutoare să salveze răniŃi au legatfrânghii de la o trompă uterină la alta strâns atât de strâns încât mamele auurlat de durere pompierii nu ştiu pompierii salvează copii înecaŃi în apă în45

pauze joacă poker se bat cu mâna pe umăr câştigă sau pierd mamele îşi Ńinmâna la gură să nu Ńipe curgă verse şuvoaie pe pielea deja udă se roagă îngând lui Dumnezeu să oprească ploaia iar copiii copiii au ieşit din foivascularizate râzând bătând din palme baloane prinse adânc în utere mari decarton mamele au plâns atât de mult încât copiii entuziaşti au învăŃat săînoate cu pompierii-colaci prinşi de carnea lor mamele şi-au strâns atât detare uterele goale copii duşi de valuri pe un baraj.Andreea Evelina Porumb: „Tu”foc verde,dimineaŃa îl vânează cu soarele alături.văpăile sale îşi vor apropia atomiide cei ai capului tău.apoi,noaptea se scurge pe obrajii tăi şi ai meiurşii giganŃi o mănâncă în loc de mierepalmele tale mi se lipesc de obraji.buzele îmi sângereazăatunci eu urez: noroc cu oasele de sticlă sparte!îŃi văd ochii:pelerinul galbenstătea nemişcatpentru a nu mai trăda nimicdin interiorul său,pentru a deveni ca o sculptură,pentru a se apropia de pietreleacelui Ńinut străin în care sosise de curând,în care i-a murit alaiulom cu om.dar Ńestoasele mai erau în viaŃăşi continuau să-l urmeze.de la un moment dat a vrut să scape de ele, în mersul lor auzea simfonii sesimŃea urmărit de un imens ansamblu de muzicanŃi plătiŃi să-i acompaniezemoartea. sau chiar să-l ucidă cu următoarea melodie interpretată. încerca săignore începuturile de melodii. fredona cât putea de tare peste melodia deabiaîncepută, ceva ce încă nu-l ucisese, era atent să nu repete melodii dejafredonate să nu aibă una preferată care să se aplice peste suflet ca o pleoapăce nu s-ar mai ridica. un calcul matematic în deşert împotriva morŃii. concertterminat la umbra carapacelor goale rostogolite pe pietre. doar Ńestoaselemai erau în viaŃă şi continuau să-l urmeze.46

Cunoaşterea în vidul iubiriiAutor: Marilena BontaşEditura Cristal membra a Grupului de edituriLumenIaşi, iulie 2006Editura Lumen39 paginiOare de ce iubim? Ca să aflăm până unde neîntindem ca existenŃă. Pentru a neregăsi în ceilalŃi mai puternici şi mai vii caniciodată... De ce facem iubire? Poate pentru a neaduce aminte cât de mici suntem în faŃa ei, cât de nesimnificativi suntemnoi fără ceilalŃi, cât de pierduŃi suntem fără atingerea şi mângâierea lor...Iubim pentru a uita banalitatea trăirii, de răutatea oamenilor şi degrijile zilei de mâine, pentru a uita de bătrâneŃe, de boală şi de prizonerat, demedicamente cu efecte secundare, de preŃurile scumpe şi de aglomeraŃia dinautobuzul ce ne duce la şcoală sau la serviciu. Iubim pentru a uita că fiecarezi ne duce cu un pas mai aproape de moarte şi pentru a ne aminti că odatăam stat în vidul cunoaşterii...Autoarea47

Caietele Dorei MaarAutor: Cezara PopescuEditura LumenIaşi, iunie 200765 paginiÎntre mine şi tine s-a deschis tăcereÎngenunchi.Mă prefac că sunt obosită.Închid pleoapa să primesc fluturi albi, zdrenŃuiŃiDin alte emisfere veniŃiSă-mi răcorească nopŃileCarnea mea s-a închis, cu simŃurile ferecate pe dinăuntruVreau să mă prăbuşesc în uitareCa-n amorŃirea tiptil, leneş promisă a vinului bun...Ştiu sigur că atunci când am plecat din tineAm închis toate porŃileCu toate rădăcinile voiam să mă smulgCu tot ce simŃisem cu totSă mă rup de tineEram crudăEram tânără..Eram femeieCum nu ştiam că amintirile or să mă cuprindă de după umeriOr să-mi râdă în faŃăOr să mă clatine din călcâiArdăCine eram euCea care-ar fi dat nopŃiPentru încă un strop de frumuseŃeSuflu mai luminos pieliiNegru mai adânc ochilorŞoaptă mai leneşă a mersuluiAmforă să-mi fi fost trupulCine eram euSă-i las iubirii să izbucnească din mineCa o simfonie de păsări48

Unde grăbeau mâinile meleCărui Ńinut mă dăruisemRezemând tâmpla de viseDumnezeule unde alerga sângele meuCe culori sălbatice adulmecase?Ochii mi i-am încăpăŃânat să nu verse lacrimă.Cine eram eu să cred că fericirea taÎncepe la călcâiul meu...49

Bulevardul iluziilor colŃ cu stradalibertăŃiiAutor: Anina łarălungăEditura LumenIaşi, decembrie 2007116 paginiUn mic roman erotic al tranziŃiei juvenileHabar nu am cine este Anina łarălungă , oricumnu-mi amintesc să fi citit ceva de ea până la acestmic roman erotic al tranziŃiei la studenŃii românipostrevoluŃionari. Şi sânt un om curios, carechiar urmăreşte ce se petrece în literatura tinerilor. Nu doar pentru că editezo revistă, ci şi pentru că e întotdeauna mai bine împreună. Nu ştiu, deci, cineeste autoarea dar, după datarea poveştii, aşa cum o percep eu, şi din uneleelemente contextuale, îmi dau seama că trebuie să fie încă foarte tânără. Da,foarte tânără, dar care va fi fost terminat, totuşi, de câŃiva ani facultatea,pentru că a căpătat deja suficientă distanŃă faŃă de evenimentele relatatepentru a le putea trata cu umor şi autoironie. Poate din acest motiv mi-aplăcut micul roman, în ciuda aerului său un pic prea monden după gustulmeu puŃin mai îmbătrânit, dacă nu şi clasicizat, totuşi. Am spus un pic preamonden, dar nu excesiv, fapt care mi-l face nu doar acceptabil, ci de-adreptul simpatic, plăcut lecturii.Un roman al tranziŃiei? Desigur, şi chiar în două sensuri. Pe de oparte, este vorba de tranziŃia exterioară, comună, cea pe care o parcurgem cutoŃii, dar pe care o parcurgem fiecare atât de diferit! Eroina Aninei łarălungăo percepe, de pildă, prin semnele din imediata sa apropiere- mizeriacăminelor studenŃeşti, cu mica lor viaŃă micro-socială pigmentată de dramelejuvenile (care, prin faptul că sânt juvenile, nu sânt mai puŃin nişte dramepentru protagonişti), poleiala colorată şi zgomotoasă care încearcă să acoperecenuşiul unei societăŃi abia ieşite dintr-o lungă suferinŃă totalitară, erupŃiafenomenului telenovelo-manelist menită să ofere satisfacŃii compensatoriiunei lumi tot mai lumpenizate pe măsură ce tranziŃia se croniciza ş.a.m.d.trebuie să recunosc că, deşi reticentă la surprinderea de ansamblu acontextului social al poveştii eroinei sale, autoarea reuşeşte să-l sugereze prinasemenea mici sondaje, deci mai degrabă aluziv decât direct. Dacă nu iesetotuşi un fel de puzzle şi nu e chiar puŃin lucru, îŃi dai seama şi din asta în cefel de lume evoluează protagonista, ce lume a avut autoarea sub microscop.Pentru că privirea Aninei łarălungă utilizează, mai degrabă, microscopuldecât telescopul!50

Pe de altă parte, avem de-a face cu tranziŃia personajului principal, cumaturizarea sa, privită, mai ales, sub dimensiunea sa erotică şi sexuală, care arputea fi pusă sub semnul trecerii treptate de la ceea ce autoarea numeşte„machism”- relaŃia „tradiŃională” dintre bărbaŃi şi femei la românii abia ieşiŃidin comunism la „eliberarea sexuală”. De altfel, autoarea îşi încheie micul şipalpitantul roman cu un mic eseu care tematizează această trecere.Sunt dintre cei care am salutat şi încurajat decrisparea tinerilor autoriromâni în ceea ce priveşte tematica sexuală, dar în ultima vreme începusemsă mă cam plictisesc, ajungând la concluzia că maşinăria ajunsese să meargăîn gol, că imaginile şi cuvintele cu trimitere sexuală începuseră să fie utilizateîn sine, ca o inutilă provocare, că nu mai aveau motivaŃie compoziŃională.Aşteptam momentul în care tinerii autori aveau să înŃeleagă asta şi săschimbe macazul, să repună lucrurile la locul lor. Este ceea ce se întâmplă,măcar parŃial, în Bulevardul Iluziilor colŃ cu strada LibertăŃii –şi pentru căveni vorba, titlul subliniază chiar această a doua tranziŃie despre care estevorba în carte. Ce vreau să spun? Că romanul Aninei łarălungă abundă deimagini şi cuvinte cu conotaŃie sexuală, că frecventează argo-ul tematic altinerei generaŃii, dar că acest lucru nu se întâmplă (doar) de dragulprovocării, ci sânt menite să sugereze lucrurile ce se petrec în mintea eroinei,în interioritate, şi tocmai din acest motiv nu par lipite acolo unde apar, cicapătă legitimitate compoziŃională.Cu alte cuvinte, nu avem de-a face cu un roman menit să fie citit „cuo singură mână”, cum se spune despre literatura pornografică, ci despre unulla lectura căruia nu strică să-Ńi pui capul puŃin la contribuŃie. Cei care seaşteaptă să citească un roman porno vor fi, desigur, dezamăgiŃi. Nu la fel vorfi însă care vor să citească pur şi simplu un mic roman de trecere între vârste,axat pe dimensiunea erotic-sexuală a acesteia, un roman foarte bine scris pedeasupra. Desigur, dacă nu avem de-a face cu cititori făŃarnici ori bântuiŃiiremediabil de pudibonderie.Spuneam că este o carte foarte bine scrisă. Nu mă refer numai lafrază, la felul firesc în care curge aceasta, ci şi la atitudine şi la viziune. Oasemenea poveste putea foarte uşor să cadă fie în sentimentalism, fie înpornografie. Dar acest lucru nu se întâmplă! De ce? Pe de o parte, pentru căautoarea a ştiut să-şi asume acel „efect de distanŃare” despre care vorbeamde la început. Pe de alta, datorită umorului şi autoironiei care pigmenteazăpovestea ori de câte ori apare riscul deraierii în cele dopuă posibile direcŃii deeşec amintite. Până şi unele titluri de capitole sânt redactate ironic: Când nu esex, e administraŃie, Bill Clinton şi începerea vieŃii sexuale, Natura, oalternativă pentru sex şi dragoste etc. Şi mai este ceva- talentul de portretistal autoarei. Nu mă refer doar la portretul eroinei principale, construit peîntreaga suprafaŃă a romanului, ci şi la cele ale personajelor secundare,51

masculine în primul rând. Zimbru, Profesorul-memorabilă este scena de sexvirtual!-, Hackerul etc. sânt portretizaŃi memorabil adesea din câteva tuşe şicâteva gesturi, sânt personaje care îŃi rămân în memorie şi după sfârşitullecturii. Dar, poate, cel mai reuşit portret mi s-a părut cel al Poetului, poate şipentru că m-a trimis spre un model real, cel al inventatorului„fracturismului”, şi la „sacoul său verde”. Acest detaliu mă face să cred cădeşi complet necunoscută, Anina łarălungă vine, totuşi din lumea literarătânără, că a frecventat-o cel puŃin o bucată de vreme. Habar nu am cine esteea, dar eu cred că este binevenită!15 Octombrie 2007, în IaşiLiviu Antonesei52

Aspecte ale dandysmului în literaturaromânăAutor: Elena DraguEditura LumenIaşi, iulie 2007123 paginiDe-a lungul anilor, în ceea ce priveştereceptarea fenomenului dandy în Ńara noastră,s-a creat un curent de opinie care reduceadevăratele proporŃii ale mişcării. Multe dintraducerile realizate în secolul al XIX-lea şichiar în secolul al XX-lea folosesc termenul de„filfizon” pentru a-i descrie pe domnii îngrijiŃi şi rafinaŃi care uimeausaloanele bucureştene sau ieşene. O altă abordare comună urmăreşte filonulgenetico-psihologic susŃinând că fenomenul dandy este în sine o manifestaremarginală a frustrărilor şi angoaselor copilăriei.Lucrarea aceasta urmăreşte să sublinieze importanŃa fenomenuluidandy privit ca mişcare culturală ce are impact puternic atât în literaturaeuropeană şi americană, cât şi în cea românească.Primul capitol al lucrării, prezintă, în perspectivă diacronică, o istoriea modului în care dandismul a luat fiinŃă. Trecând prin evocarea cavalerilorînŃeleşi ca precursori ai dandysmului, voi puncta acele elemente ce Ńin denaşterea stilizării comportamentale. Urmărind dandysmul în directă legăturăcu idealul cavaleresc ce se regăseşte în literatura trubadurilor, voi demonstranecesitatea fenomenului dandy ce se naşte ca revoltă împotriva burgheziei.Voi marca apoi momentul în care dandysmul se converteşte într-o mişcareculturală ce mizează pe unicitate şi pe supremaŃia esteticului. Asumându-miresponsabilitatea faptului că dandysmul , ca şi mişcare culturală ce celebreazăindividualitatea, nu poate fi schematizat şi înŃeles în maniera clasică adefiniŃiilor reductive, voi încerca să identific elementele ce se regăsesc,invariabil, în toate manifestările dandy.Capitolul al doilea va puncta originile mitice ale fenomenului dandyinsistând asupra a trei mituri fundamentale în fiinŃarea unui dandy, şi anume:mitul lui Narcis, mitul lui Oedip şi mitul lui Pygmalion.În strânsă legătură cu mitul lui Narcis, voi analiza statutul oglinzii îndemersul constitutiv al unui dandy. Oglinda, element al cunoaşterii şi alstatutului social, devine pentru dandy, măsură a vanităŃii.În lumina înŃelegerii statutului ocupat de oglindă în procesul dearticulare a măştii, voi numi trăsăturile esenŃiale ale unui dandy, insistând53

asupra conceptelor „narcisism”, „criză a identităŃii”, „masculin –feminin”,„singular- plural”.Capitolul al patrulea este format din studii de caz asupra a patruautori români ce s-au impus ca şi dandy. Este vorba de AlexandruOdobescu, Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski şi Mateiu I. Caragiale.Din operele şi biografiile acestor scriitori voi puncta numai acele elemente ceŃin de tipologia dandysmului.După trecerea în revistă a celor mai reprezentative figuri dandy, vomajunge la concluzia că mişcarea dandy nu a reprezentat, în mod absolut,eleganŃă şi stil, ci o opŃiune estetică şi o viziune estetizantă asupra lumii,viziune care transcede în operele dandy-lor. Vom înŃelege, de asemenea cădandysmul, mai mult decât artă a aparenŃei defineşte un întreg stil. Frumosul,văzut ca principiu fundamental al esteticii, este reliefat în toate acŃiunile unuidandy. ViaŃa întragă este pusă în slujba unui scop, iar scopul, în sine, devineprincipiu existenŃial.Autoarea54

A patra ziAutori: volum colectivEditura LumenIaşi, 2005Volumul A 4 a zi conŃine poeziileselecŃionate în urma desfăşurării celei de a 4 aediŃii a Concursului NaŃional de PoeziePoezia TinereŃii.55

Otherness and the Quest For Identity:An Epitome of George Eliot s NovelsAutor: Ioana IacobEditura LumenIaşi, octombrie 200796 paginiIn the paradigm of the Victorian canon, GeorgeEliot s corpus presents itself as the „voice of acentury” that draws the contours of protrusiveindividuals marked by the difference of otherness.Being both an epitome of the Victorian literatureand a refined prolepsis of the psychoanalytical debate over the individual sself, Eliot s novels remain pillars of the cultural and epistemological society,in which identity involuntarily appears as a biased construct. Thus, aprolegomena of psychological and psychoanalytical framework of theconceptualization of „otherness” and „identity” is firstly performed, in orderto set a theoretical starting ground for the further analysis. After such apresentation, the portraits of the distinct typologies of identity are drawnfrom George Eliot s novels, with a focus on the feminist other, racialdifferent and the socio- political alien of the Victorian society. The aim ofthis study is to show that the derogatory stature of the other is not an issueconcerning solely the contemporary literature, but rather, that it stems fromthe particularity of difference that was prevalent in the expanding society ofthe Victorian epoch. It also shows the individual at stake, trapped in the netof his own belligerent identity and the equalitarian society struggling tosuffocate any attempt of acquired liberty.Autoarea56

Jurnalul meu de lesbianăSau despre fenomenologia imaginiiAutor: Medeea IancuEditura LumenIaşi, august 200773 paginiDeschiderea către o fenomenologie a imaginiipropusă de Medeea Iancu apare a fi o încercarede recucerire în spaŃiul literaturii a cotidianului.Dimensiunea fenomenologică este dată desuspendarea (epohe) semnificării şi respingereahermeneuticelor textuale.Agresivitatea limbajului este în fond presiunea realului asupraimaginii. Impresia nemanifestă este că imaginea texturează realitatea, iarevenimentele sânt percepute ca cenzurate de construcŃii semantice şiconvenŃii. Pentru a accede la o adevărată fenomenologie a imaginii Medeeaîşi propune să reinventeze arbitrariul cotidianului. Referirea la erotic este ointroducere în dimensiunea trăirii care capătă semnificaŃie în jocul secund alconştientizării şi exprimării.Prima parte a textului propus este o redare subiectivă a experienŃeierotice: „realizez un exerciŃiu de apropiere prin iubire. Iubirea faŃă de mineexprimată prin dorinŃa faŃă de Heloise. Sunt Lora şi o să mă povestesc aici.Până unde pot să ajung în mine”.„În Minele”ca univers de povestit devine astfel un exterior şi astfelcapătă noŃiune de obiect „obiectul Lora” care poate fi povestit. Sau măcarexpus.Proza Medeei respinge semnificaŃiile. „Nu ajung până la limita mea,prezenŃa convingerile ei mă înjumătăŃesc. Nu este un absurd care să măcreeze e ceva care mă lasă să stau cu capul pe sânii ei şi atât”. ExperienŃaalterităŃii e un fenomen în sens kantian şi astfel nu poate întemeia, nujustifică fiinŃa ci fiinŃarea.ExperienŃa alterităŃii este apoi suprimată fenomenologic „azi ea numă interesează” în căutarea unei realităŃi congruente a eului „ce vreau eu esteo apropiere faŃă către faŃă cu eul ei. Un exerciŃiu de validare a minelui meu”.Jurnalul unei lesbiene este în fond o validare a eului, prin experienŃaalterităŃii propriului eu, care totuşi se înstrăinează în fiinŃare. FiinŃarea estenume şi imagine care oferă trăire „ce are imaginea ei încât îmi oferă pofte”.Preferarea este în fond o alienare a subiectului în fenomenal „sau ce aspir eude o vreau pe ea”.57

ExperienŃa Heloisei este îndrăgostirea de exterioritate, tensiunearelaŃiei cu aceasta este tensiunea esenŃială între esenŃă şi aparenŃă. Heloise nupoate ajunge la nivelul Lorei pentru că se pierde, dar exteriorul fenomenaluleste mereu centrifug şi tranzitoriu şi are destinul de a se pierde. Centrarea înexterioritate este iluzorie. Poate că imaginea oferită are o conştiinŃă. Heloisedevine oglinda lumii. Multiplicitatea relaŃiilor Heloisei poate semnificamultitudinea de nume şi forme pe care o ia Exteriorul. FiinŃa ca atracŃie cătreEu are o pasiune către Unicitate. Dar „dragostea se întâmplă ca o spunereîntre euri pentru că eurile se recunosc într-un alt stadiu decât trupurile”.Fenomenologia Medeei s-r putea desprinde într-o mistică a celuilalt.Heloise ar putea fi o forŃă creatoare, un Matrix care să permită Loreiautocunoaşterea.Dar Medeea preferă Dezvrăjirea.Lumea este o fenomenologie a imaginii sau ar putea fi. Aceasta, sauun jurnal al unei lesbiene, sau orice altceva. Fenomenologia Medeei refuzăinterpretarea.Antonio SanduDirector Editura Lumen58

Displacements of History and Identity inSalman Rushdie s Midnight’ s childrenAutor: Angela StănescuEditura LumenIaşi, iulie 2007153 paginiWhile for V.S. Naipaul home is ultimatelynowhere, for Salman Rushdie home ispotentially everywhere. While Naipaul seescultural collisions and collusions as irredeemablytainting and corrupting, Rushdie casts a morelenient eye on the beneficent possibilities andopening vistas of cultural encounter. Although their characters are equallydisplaced and rendered homeless by the sinuous historicity of their sense ofidentity and belongingness, their quests for the core of the postcolonialcondition follow somewhat different routes and itineraries, inscribed ondifferent historical and cultural maps. If Naipaul writes back from a space hesituates at the rim of the world, from a historical void he wishes to replenishwith his historicizing discourse marked by the embittered consciousness ofgeographical and political marginality, Rushdie confronts us with theoverwhelming multiplicity of layers and strands of history crisscrossing themassive subcontinent whose centrality as the jewel in the crown situated it atthe very heart of the British Empire.Autoarea59

Themes In The Contemporary BritishNovel By WomenAutor: Ileana Botescu SireŃeanuEditura LumenIaşi, 2007133 pagini60

Aforisme de amorAutor: Adrian OroşanuEditura Cristal membra a Grupului de edituriLumen, 2005Editura Lumen57paginiDescriere EdiŃie de lux interior pe cartonlucios. Aforismele de amor reprezintă uncadou ideal pentru iubita sau iubitulDumneavoastră..şi o sursă de inspiraŃie în agăsi cele mai potrivite şi mai tandre cuvinte dea a vă alinta fiinŃa iubită. " Inima e un organstraniu... când o controlează mintea.. e trist..când nu .. e jale." " Ochii iubitei sunt cea mai convenabilă oglindă".61

Rază de soarePoezii pentru copiiAutor: Aurelia CociuEditura LumenIaşi, iunie 200748 paginiAutoarea, cu sensibilitate şi acurateŃe, ne invităsă păşim în lumea fascinantă şi plină decandoare a copilăriei, lume în care totul esteiubire, puritate, joc şi bucurie.Fie ca aceste versuri să vă descreŃeascăfrunŃile, să trezească copilul din voi, aducândîn viaŃa voastră o rază de soare.Prof. drd. Vasile CociuRază de soareMama mea-i rază de soareCe mă mângâie duiosEa m-ajută şi mă-ndeamnăCa să fiu mereu voiosSub căldura razei mamăEu mă simt mereu iubitChiar de mai greşesc vre-odatăEu mereu sunt fericitMamă, raza mea de soare,Te iubesc atât de mult!Tu mă creşti cu grijă mareMă închin şi te sărut.62

Pădurea fermecatăAutor: Karin ZallEditura LumenIaşi, decembrie 200758 paginiSpiriduşul ÎnŃelept găsise soluŃia pentru a-laduce în pădure pe tânărul de la han. Odată cetermină de predat lecŃia, îi dezvălui Emei planulsău.- La noapte, îi spuse, am să te aştept aici, înaceastă încăpere a cetăŃii albe. O să chem obufniŃă care ne va purta pe aripile ei până lahan, iar odată ce-l vom găsi, te vei strecura în urechea lui şi îi vei şopti ceeace am să-Ńi spun eu.- Zis şi făcut; Ema aşteptă să se stingă toate luminile de la ferestrelecăsuŃelor din satul fermecat şi ieşi pe poartă. Era o noapte rece de vară iarnorii acoperiseră luna şi stelele. Singura lumină pe care Ema o vedea eraaceea de la fereastra cetăŃii albe unde Spiriduşul ÎnŃelept o aştepta. Seînfăşură bine în pelerina din panseluŃe căptuşită cu blană de iepure şi se grăbiîntr-acolo. Străbătu holurile întunecate ale cetăŃii până când ajunse în cameraunde pâlpâia lumina unei lumânări. Văzând-o, Spiriduşul ÎnŃelept deschisefereastra, şi, pe un grai cunoscut numai de el, chemă o bufniŃă.63

Lumini şi umbreAutor: Nicoleta CramarucEditura LumenEditura LumenIaşi, Ianuarie 2008121 pagini„Ne strecurăm printr-un Timp în carene regăsim din ce în ce mai puŃin pe noi înşine...trăim mai mult pentru lucruri efemere decâtpentru a ne bucura sufletul... regretăm clipeleînfrumuseŃate de fericire abia după ce lepierdem...Fără pretenŃia de a crea Poezie.. însă cu un fin simŃ al psihologuluidin mine... cu gândurile şi sentimentele de om în palme, vă ofer o fărâmă dinsufletul meu.. ca un îndemn de a păşi mai des alături de Timpul din noi!”AutoareaA scrie Poezie, acum, la început de mileniu, într-o lume înstrăinată ainternetului, o lume într-o năucitoare mişcare ce nu mai permite răgazul unorclipe de meditaŃie şi contemplare, e un act de mare curaj.Oamenii nu mai sunt stăpâni pe Timpul lor şi, devenind captivi„între lumini şi umbre”, aleargă haotic pentru a umple cu „ceva” golul din ei.Şi totuşi! O tânără, formată mai întâi, la valorile tradiŃionale ale ŞcoliiNormale „Vasile Lupu” Iaşi, apoi în cadrul FacultăŃii de Psihologie aUniversităŃii ieşene „Al.I.Cuza”, înfruntă prejudecăŃile şi oferă cititorilor „ofărâmă” din sufletul său, „ca un îndemn de a păşi mai des alături de Timpuldin noi”.Cu modestie, afirmă că n-are pretenŃia de a scrie „Poezie”, darparcurgând volumul, orice cititor, chiar şi cel neavizat, va descoperi oprospeŃime aparte a notaŃiilor şi o sensibilitate ce caută cu asiduitate Lumina.Versurile Nicoletei Cramaruc apropie termenul de „poezie” de celdin limba greacă: „poiesis” ce înseamnă „creaŃie”. Totul e viu şi trăieşteintens în fiecare vers, determinându-ne să ne punem, iarăşi şi iarăşi (decâteva secole ele nu s-au banalizat, ci au devenit mai acute), eterneleîntrebări: Ce suntem? Cum trecem prin viaŃă? Cum rămânem oameni?Cu luciditatea psihologului, fără menajamente, sunt evidenŃiate„umbrele” din oameni. Aceştia sunt „orgolioşi”, „distanŃi!, „oportunişti”,„indiferenŃi”, „duplicitari cu zâmbet fals pe buze”. (Ce suntem..?!)Oamenii pot trece prin viaŃă „ca o emoŃie aleasă”, pot alerga printimp „ca o spirală” şi se pot elibera „ca o pasăre în zbor”. (Prin viaŃă).64

Lumina şi Armonia apar frecvent, cu încrederea sinceră în puterea lorde a înlătura spaima existenŃială, angoasa specifică mileniului.Le vom descoperi în Natură, adevărat „colŃ de rai”, unde ne vorîncânta „flori de soare şi de mac”, „cerul răsunând de glasuri” şi „melodianopŃii ce s-aşterne-n valsuri”. (ColŃ de rai)Aflat, parcă, singur în faŃa atâtor vicisitudini, Omul acestui mileniuare, din nou, nevoie de CredinŃă.„Priveşte-ne, Doamne, în suflet.. ne iartăsădeşte în noi lumină ne- întinată!” (Rugă)Autoarea e însetată de Lumină pe care a descoperit-o într-un „licărsfânt” al unei stele, într-o „vale dintre munŃi”, în zâmbetul unui copil sauîntr-o floare.Această notă luminoasă, tonică mi-a amintit de eleva NicoletaCramaruc, pasionată în egală măsură, de literatură şi psihologie. Atunci eraun „gingaş lujer de speranŃă” care acum s-a transformat într-o adevărată„floare albastră visătoare”.Sper ca debutul să-i fie de bun augur şi-i urez succes în noua lume încare păşeşte cea a scriitorilor.Profesor Olga Bojoi65

Studii europene. AnalizemultidimensionaleAutori: Octavian Aron, Lidia MândruElena Stan, Antonio SanduEditura LumenEditura LumenIaşi, Ianuarie 200891 paginiScopul terapeutic al devianŃei în literaturaromână..Elena StanUniunea europeană- diversitate culturalartisticăşi manifestări politice identice ElenaStanSocietatea, teatru al convenienŃelor Elena StanBureaucracy and the role of law: a comparative perspective Octavian-Cornel AronCountries in Mirror: Reflections of Lustrationin the Cyech Republicand Romania Octavian- Cornel AronRolul Comisiei Europene în politica de concurenŃă Lidia MândruOrizonturi etice transmoderne în cultura europeană Antonio Sandu66

Replay la viaŃăJurnal de dimineaŃăAutor: Ana Maria BălaşEditura LumenEditura LumenIaşi, Ianuarie 200857 paginiDe dimineaŃă, mă trezisem cu un chefnebun de colindat oraşul, străzile înŃesate depaşi dezorientaŃi, de mâini inconştiente şi degânduri stropite din grabă la rădăcina vreunuinuc sau castan bătrân.Speram să regăsesc în acea zi o clipă de răgaz, în care totul săredevină ca-n prima zi.. în care pasărea îşi ridica privirea spre orizonturi,mâna strânge puternic degetele, ochii scapă pe sub pleoape lacrimidecolorate de sentiment iar cerul îşi varsă ploile, plângându-şi morŃii scăpaŃiprintre gratii... Era o zi de toamnă târzie.. o nouă zi în care aveam să măinteresez cu mii de alte priviri, e- uri dezbinate de coajă.. Formăm un plan n-dimensional, fiind doar o linie ce niciodată nu-şi va atinge limitele... CăutamperfecŃiunea, o intuiam dincolo de plan, tindem să ne apropiem cu fiecareclipă de ea, însă în acelaşi timp ne îndepărtăm cu paşi stângaci, ritmici, ca unşcolar ce şterge o linie trasată greşit şi strâmb... Am desenat planul fără linie,fără simŃul controlului, fără finalitatea scontată şi ne trezim că nu ajungem săînchidem sistemul. Am plecat de acasă fără să mă asigur că ştiu unde ajung.Fiecare dintre noi îşi ia zborul spre necunoscut la un moment dat... pentrumine necunoscutul îmi zdreleşte ca un burghiu mintea, deşi ar trebui să-midea aripi să merg mai departe..Eram la faza în care aşterneam pe hârtie rânduri fără noimă, rânduride studentă ce se afla pentru prima dată la o intersecŃie, fără hartă, fărăgânduri ..doar cu vise.Tot timpul aud în jurul meu spunându-se că visele ne ajută să trăim...eu însă aş spune că ne ajută mai degrabă să murim... un vis spulberat e ca ofrunză căzută timpuriu, e un regret mut de nesiguranŃă împletită cusingurătatea unei zile de decembrie. A pierde un vis nu înseamnă a pierdeceva din tine, ci a nu te mai regăsi... clipe de disperare, de ameŃeli, clipe desomn, clipe de teribilism, clipe de lene, clipe singure, clipe nervoase, clipeîncâlcite, clipe fără esenŃă...Autoarea67

InfernAutor: R.C.MortimerEditura LumenEditura LumenIaşi, Ianuarie 200863 paginiDelirSub aşchii de cer, sub o crustă de lavă,Se întrec adorate frunze de plopi,Măsurând veşnicia şi râzând în aer.Acestea sunt zilele în care uitam ades să morŞi surâdeam uitând de doliu,Dar mă pleznea în faŃă mai târziuŞi mă certa ca pe- un copil rebel.Dar nu-mi păsa şi mă- ntorceam pe-o parteÎn aşternutul muced şi jilav,Şi adormeam visând un vis urât.EresArzi pe rugul tău, ticălos eretic,Şi urlă de durere când Ńi se aprind ochii,Fiindcă ai văzut când Ńi-a fost opritDreptul de-a vedea.Când Ńi-au fost cusute buzele cu sârmă,Tu ai scris cu sânge pe ziduri de moschei.łi-au spart apoi genunchii, fiindcă ai tăcutCând au vrut să ştie cui te-ai închinat.Ai râs când Ńi-au împuns cu suliŃa ficatulCăci l-ai recunoscut doar pe Om de tată,Şi ai cântat când Ńi-au tăiat urecheaŞi-au aruncat-o în curte, pe jos, la şobolani.R.C. Mortimer68

PărinŃelul din SchiuleştiAutor: Elena StanEditura LumenEditura LumenIaşi, Mai 2008183 pagini...Am plecat să uit. Am fugit deimaginea sufletului meu sfâşiat, plin de sânge,rupt în bucăŃi şi ea mă urmăreşte pretutindeni.Uneori, noaptea mă zvârcolesc ca un şarpe.Veninul adunat în mine îmi face rău. Îmiotrăveşte liniştea şi trupul în flăcări îmi sfârâielipindu-se de aşternuturile de omăt... Nu-mi potreveni din coşmar. SăgeŃile vorbelor îmi vâjâie pe lângă urechi, mă văd îngenunchi pe câmpul de luptă, apoi delirând... Şi sufletul meu schinjuit îi esete. La căpătâi mi-au rămas doi- trei prieteni adevăraŃi şi atât. Plâng înneştire. Izvorul lacrimilor pare nesecat; ochii mă dor,imaginile mi se tulbură.Doar inima mă frige şi-mi aminteşte că trăiesc.Mi-am dorit moartea, am cerut-o stăruitor în genunchi şi am făcutplanuri cum să scap odată de viaŃa aceasta mizerabilă. Am îngenuncheat, m-am târât şi am ridicat pumnul spre cer, dar Dumnezeu nu m-a trăsnit. El îŃipoate dezvălui sensurile vieŃii tale şi prin suferinŃă!Despre sinucidere şi abandon nu am vorbit nimănui, despresuferinŃe, da.Port cu mine un stol de amintiri amare şi ele îmi vin în minte perând: unele pleacă departe, altele se întorc. Doar zâmbetul cald al Sinelui îmiva stărui mereu în gând. Plângeam în curtea şcolii şi ea mi-a pus mâna pefrunte:-Mi se rupe sufletul că te văd aşa şi aş da orice să pot să te ajut, darştii bine că doar tu trebuie să găseşti voinŃa pentru a-Ńi reveni din coşmar!Cheia e la tine. Eu îŃi voi fi alături indiferent ce hotărâre vei lua. Şi ce dacă tevor învinovăŃi şi te vor bârfi? Important este ca să-Ńi fie bine!69

La templul poezieiAutor: Daniel LăcătuşEditura LumenEditura LumenIaşi, Mai 200864 paginiVânzătorul de metaforeAm fost o vreme sclavLa curtea împăratului,n-am suportat oarba tiranie,am plecat!Zile-n şir am hoinăritÎn universul poeziei.Am descoperit o nouă lume;scrisă-n rimă,Vorbită-n scris.Astăzi vând metaforeÎn PiaŃa Presei Libere,Nu cumpăraŃi?Doar zece lei bucata!TăcereAscult tăcerea născută din nimicce zboară nu-mi dau seamă undepe aripile iluziei născute nu reŃin când,în dimineaŃa nu ştiu cărei zile.Un nimic nu-mi dă pace niciunde,mă urmăreşte în somn, de ce? Nu ştiu...70

Taina şoaptelorAutor: Costel MacoveiEditura LumenEditura LumenIaşi, Mai 2008204 paginiA fost odată ca niciodată, aşa începeautoate poveştile. Dar povestea noastră va începecu va fi odată ca niciodată atunci când ea se vatermina. Va fi, pentru că ceea ce vreau să văpovestesc încă nu s-a întâmplat. Se va întâmplapoate după ce voi termina povestea. Dar ca oricepoveste, care are un început şi povestea aceasta are un început. Şi ca oricepoveste adevărată are şi personaje. Eroi pozitivi şi negativi care vor Ńese firulpoveştii, căci din poveste mult mai este.Oare va fi şi Zmeul Zmeilor care va încurca toate iŃele şi cărările luiFăt-Frumos şi a frumoasei lui Ileana Cosânzeana? Căci stau şi mă întreb cumpoate un om birui răul dacă nu ştie pe cine trebuie să învingă? Dar de cetrebuie să fie întotdeauna un învins? Pentru că numai aşa putem aprecia câtşi cum se întăreşte omul, căci numai din încercări îşi trage seva şi putereaomul. Dacă nu ar fi probele de foc care să-l călească şi să-l întărească ar maifi el atunci un personaj de poveste? Nu! Ar fi un simplu om ca şi noi, care arduce o viaŃă liniştită: acasă, la birou şi iar acasă. Şi povestea nu ar mai fipoveste ci o biografie.Şi voi copii nu vreŃi să ascultaŃi povestea unui om obişnuit, oameniobişnuiŃi vedeŃi în fiecare zi pe stradă. Deci povestea noastră va începe cu unîmpărat şi o împărăteasă care se iubeau şi se străduiau să pună iubirea lor întoate cele ce făceau. Dar oricât şi-au dorit ei, nu reuşeau să aibă un copil. Nuputeau şi pace. Atunci, văzând că nu au noroc, au dat veste poveste, că acelcare va şti să aducă leacul potrivit pentru ca împărăteasa să aibă copil, vadeveni cel mai iubit şi respectat om al cetăŃii.71