Revista de Igienă şi Sănătate Publică nr. 3 - Revista de Igiena si ...

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health7Tabelul 1. Ponderea cazurilor de afecţiuni cronice în lotDiagnosticNr. Cazuriamigdalită cronică 2diabet zaharat 2hipotiroidie 2litiaza renală 2pericardita cronică 1reumatism, spondiloză 1rinită alergică 1talasemie 1Total 12 (6,48%)Din cadrul caracteristicilor de comportament alimentar individual, am evaluat răspunsuriledate la întrebarea: „Câte mese principale serviţi zilnic ?”Din grupul de 185 de respondenţi:‣ 14 (7,56%) consumă doar o singură masă principală pe zi‣ 54 (29,18%) consumă 2 mese principale pe zi‣ 61 (32,97%) consumă 3 mese principale pe zi, iar‣ 56 (30,27%) consumă variabil, neregulat mesele principale zilnice.Există un procent important de tineri care prezintă un comportament alimentar nesanogen, fieconsumă doar o masă principală pe zi, fie consumă neregulat (38% dintre ei), pondereîngrijorătoare.Doar o treime (32,97%) dintre studenţi consumă în fiecare zi cele trei mese principalerecomandate (Figura 1).Se observă că ponderea băieţilor care au tendinţa de a consuma mai neregulat meseleprincipale este mai mare decât a fetelor (46,2% faţă de 35,33%) [10,13] şi există e egalitate pesexe privitor la consumul recomandat de 3 mese principale pe zi (în medie o treime pentrufiecare categorie).

8Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthvariabil3 mese pe zi2 mese pe zi1 masa pe zi25,56%30,27%32,97%32,69%33,08%23,07% 29,18%1,97% 7,56% 9,77%31,57%44,23%Fete Baieti TotalFigura 1. Frecvenţa de consum a meselor principale în lotCei din mediul urban au tendinţenesanogene de a consuma meniurile maivariabil ca regularitate şi frecvenţă şi mai raracasă, comparativ cu cei din mediul rural[1,14].La întrebarea „Unde serviţi meseleprincipale?„ majoritatea tinerilor chestionaţiau răspuns „acasă” (84,32%), urmaţi de ceicare nu au un loc stabil preferat (9,18%), ceicare consumă mai frecvent meseleprincipale la cantină sau restaurant (4,86%)respectiv cei care consumă la fast-food(1,62%) (Tabelul 2).Tabelul 2. Locul preferat de consum al meniului principalrepartizat pe mediu de rezidenţăLocul de rezidenţăUnde serviţi mesele principale?Nr.persoaneRural acasă 22Urban acasă 134Rural cantină/restaurant 2Urban cantină/restaurant 7Urban fast food 3Rural nu am un loc stabil 2Urban nu am un loc stabil 15Total 185

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health9Am urmărit frecvenţa de consum astudenţilor pe tipuri de alimente şi pecantitatea medie de produs consumată zilnic.Am investigat principalele sortimente dealimente care conţin aditivi din meniulstudenţilor şi anume: mezeluri, lactate acide,brînzeturi grase, produse de patiserie,dulciuri, gemuri/dulceţuri/compot, conserveşi margarină, investigate din punct de vedereal gramajului aproximativ de consum zilnic,frecvenţa zilnică şi cea săptămânală deaport. Pentru mezeluri:Din cei 185 de studenţi investigaţi, 101(54,59%) consumă mezeluri în fiecare zi, 60(32,43%) consumă mezeluri pe parcursulsăptămânii deci la două-trei zile, respectivdoar 19 dintre ei (10,27%) nu consumădeloc aceste produse.Dintre consumatorii zilnici, 44 (23,78%)consumă mezeluri în cantităţi de peste 200 gzilnic, peste raţia recomandată, iar 7 dintreei (3,78%) peste 300 g zilnic. Sunt unii careconsumă aceste cantităţi doar o dată pe zi,iar alţii le repartizează de 2 sau 3 ori pe zi, lamicul dejun şi în sandwich-uri. Pentru lactate acide:Din grupa de lactate acide, 48 dintre studenţi(25,94%) nu consumă deloc din acesteproduse, restul de 74,1% le consumăfrecvent, respectiv 131 (70,8%) consumăzilnic. Observăm o preferinţă mai accentuatăpentru lactate acide decât pentru mezeluri îngrupul nostru de studiu. Dintre ei, 16(8,64%) consumă lactate acide peste raţiarecomandată chiar şi în lipsa laptelui caaport suficient. Pentru brânzeturi grase:Brânzeturile grase conţin aditivi din diferitegrupe, adăugaţi pentru sporirea calităţilorsenzoriale şi conservare, o raţie de peste 60g zilnic în lipsa aportului de lapte şi altelactate acide depăşeşte raţia recomandată. Încazul nostru, 85 de studenţi nu consumădeloc brânzeturi grase (45,94%) o pondereimportantă de menţionat, 49 (26,48%)consumă zilnic diverse sortimente debrânzeturi grase, iar 15,13% într-o cantitatede peste 100 g pe zi. Pentru produse de patiserie:Produsele de patiserie se găsesc frecvent înmeniul tinerilor, nu avem o raţierecomandată de consum pentru acesteadecât orientativ sub 200 g pe zi ca şiproduse cerealiere rafinate şi completate deconsumul produselor de panificaţie şileguminoase.În lot, avem 69 de tineri care nu consumădeloc produse de patiserie reprezentând opondere ridicată de 37,29%, respectiv camaceeaşi pondere de 35,67% care consumăzilnic patiserie şi 11,89% care consumăpeste raţia adecvată. Majoritatea consumăaceste produse înafara zilelor de week-end. Pentru dulciuri:Dulciurile nu pot acoperi mai mult de 10%din caloriile zilnice la tineri, în cazul nostrudoar 33 de studenţi (17,83%) nu consumădeloc dulciuri, iar din restul 36,21%consumă zilnic dulciuri majoritatea de 2 şi 3ori pe zi, iar 2,7% depăşesc cantitateaadmisă zilnic, similar altor studii [16,22,23]. Pentru gemuri şi dulceţuri:Gemuri şi dulceţuri se consumă de către83,78% dintre studenţi un procent foartemare, dintre aceştia au zilnic în meniu acesteproduse 14,59%, iar peste limita admisă5,4% dintre ei. Doar 30 dintre tineri nuconsumă deloc gemuri sau dulceţuri (adică16,2%).Peste un sfert din cei chestionaţicompletează aportul ridicat de produse depatiserie cu dulciuri şi gemuri, luate închestionar separat, ca atare există unexcedent de produse dulci şi aditivate îngrupul nostru într-o pondere mai ridicatădecât luate separat pe produse. Pentru conserve:Conservele sunt cunoscute prin conţinutulmare şi diversificat în aditivi, la felpreferinţele pentru aceste produse suntridicate la tineri şi în sezonul de iarnă. Lanoi, 112 dintre tineri (60,54%) nu consumăconserve deloc, iar 73 (39,45%) consumă fiezilnic (14,05%), fie de 2 sau 3 ori pesăptămână (25,40%) fie peste limita admisă(la 4,32%) în funcţie şi de alte produse dinmeniu [7,21]. Pentru margarine:

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health15mai atente rămân şi de această dată fetele şiDISCUŢIIÎn grupul nostru de tineri există un procentimportant care prezintă un comportamentalimentar nesanogen şi un aport crescut deaditivi din alimente:‣ fie că aceştia consumă doar o masăprincipală pe zi, fie că au un consumneregulat al meniului, majoritarfetele şi cei din mediul urban;‣ de asemenea, peste 1% dintre eiconsumă mesele principale doar lafast-food, iar aproape 10% nu au unloc stabil de consum;‣ aproape o zecime (9,72%) dinstudenţii chestionaţi asociazăcantităţi peste limitele admise dintoate produsele cu aditivi (mezeluri,dulciuri, lactate, gemuri, conserve,margarine), zilnic, cu un risc deaport excedentar şi de aditivi;‣ la 20% dintre cei chestionaţi seasociază în consum şi băuturicarbogazoase, necarbogazoase,ceaiuri instant şi energizante,crescând astfel aportul în exces deaditivi din fiecare sortiment în parte,la fel ca şi în alte studii [28,29,30];‣ 80% dintre tineri preferă şi consumăfrecvent chips-uri, iar dintreconsumatori, predomină fetele(78,94% dintre fete) şi respectivtinerii din mediul urban;‣ frecvenţa de consum a dulciurilorindică faptul că ponderea fetelor dinmediul urban care consumă zilnicdulciuri (11,89% faţă de 3,24%) şi acelor care consumă de 2-3 ori pesăptămână dulciuri (25,41 faţă de1,62%) este semnificativ mai maredecât a celor din mediul rural(p

16Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthBIBLIOGRAFIE1. Costin G.M., Segal R., 2001, Alimentepentru nutriţie specială,Editura Academica, Galaţi,22-322. Negrişanu G. et al., 2005, Tratat denutriţie, Ed. Brumar,Timişoara, 23-303. Radulian G., 2005, Noţiuni de nutriţie şiigiena alimentaţiei, EdituraUniversitară „Carol Davila”,Bucureşti, 223-2244. Arcella D., Leclercq C., 3005,Assessment of dietary intakeof flavouring substanceswithin the procedure for theirsafety evaluation: advantagesand limitations of estimatesobtained by means of a percapita method, Food ChemToxicol., 43(1):105-165. Dubuisson C., et al., 2006, Comparison oftwo national food surveys(INCA 1 1998-99 and HealthNutrition Barometer 2002)with regard to five foodrecommendations of theNational Nutrition and HealthProgram, Rev Epidemiol SantePublique, 54(1): 5-14.6. Rao P. et al., 2004, Exposure assesssmentto synthetic food colours of aselected population inHyderbad-India, Food AdditContam., 21(5):415-217. Lambe J. et al., 2000, Enhancing thecapacity of food consumptionsurveys of short duration toestimate long-term consumeronlyintakes by combinationwith a qualitative foodfrequency questionnaire, FoodAddit Contam., 17(3):177-878. Li K., et al., 2006, The KOJACK foodfrequency questionnaire forChaoshan, China –development and description,Asia Pac J Clin Nutr.,15(2):153-609. Albu A., Gavăt V., Albu M., Indrei L.L.,Gavăt C., 2003, Studiulnutriţional al copiilor din douăcolectivităţi rurale, Revistamedico-chirurgicală aSocietăţii de MediciNaturalişti din Iaşi, vol. 107,17-2010. Merino-Moreno J., 1993, Developmentand validation of a foodfrequency questionnaire inSpain, Int. J. Epid., vol. 22,no.3, 512-51911. Munro IC, Danielewska-Nikiel B., 2006,Comparison of estimated dailyintakes of flavouringsubstances with no-observedeffectlevels. Food ChemToxicol., 44(6):758-80912. Renwick A.G., 2006, The intake ofintense sweeteners-an updatereview, Food Addit Contam.,23(4):327-38013. Soubra L., Sarkis D., Hilan C., VergerP., 2006, Dietary exposure ofchildren and teenagers tobenzoates, sulphites,butylhydroxyanisol (BHA)and butylhydroxitoluen (BHT)in Bierut (Lebanon), Regul.Toxicol. Pharmacol., 19-3814. Gilsenan M.B., Lambe J., Gibney M.J.,2002, Irish National FoodIngredient Database:application for assessingpatterns of additive usage infoods, Food Addit Contam.,19(12):1105-1515. Reinik M,.et al., 2005, Nitrites, nitratesand N-nitrosoamines inEstonian cured meat products:intake by Estonian childrenand adolescents, Food AdditContam., 22(11): 1098-10516. Leclercq C. et al., 1999, Intake ofsaccharin, aspartame,acesulfame K and cyclamatein Italian teenagers- presentlevels and projections, FoodAddit Contam., 16(3):99-109

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health1717. Mosher JF, Johnsson D., 2005, Flavoredalcoholic beverages: aninternational marketingcampaign that targets youth, JPublic Health Policy,26(3):326-4218. Tfouni SA, Toledo MC., 2002,Estimates of the mean percapita daily intake of benzoicand sorbic acids in Brazil,Food Addit Contam.,19(7):647-5419. Tooze J.A. et al., 2006, A new statisticalmethod for estimating theusual intake of episodicallyconsumed foods withapplication to theirdistribution, J Am Diet Assoc.,106(10):1575-8720.Klimacka-Nawrot E, Suchecka W,Blonska-Fajfrowska B., 2005,Relationship betweensweetness liking, tastesensitivity and sweeteninghabits in adults, Wiad Lek.,58(3-4):174-921. Popolim W.D., De V. C. Penteado M.,2005, Estimate of dietaryexposure to sulphites usingBrazilian students as a samplepopulation, Food AdditContam., 22(11):1106-1222. Dodd K.W. et al., 2006, Statisticalmethods for estimating usualintake and foods - a review ofthe theory, J Am Diet Assoc.,106(10):1640-5023. Lawrie C.A., Rees N.M., 1996, Theapproach adopted in the UKfor the estimation of the intakeof food additives, Food AdditContam., 13(4):411-624. Subar A.F. et al., 2006, The foodpropensity questionnaire –concept, development, andvalidation for use as acovariate in a a model toestimate usual food intake, JAm Diet Assoc.,106(10):1556-6325. Szponar L., et al., 2003, Estimation ofthe intake of food additivesmethodsapplied in theEuropean Union, Rocz PanstwZakl Hig., 54(4):363-7126. Doroftei S. et. al., 2002, IgienaMediului, Igiena Alimentaţiei,Igiena Copiilor şiAdolescenţilor, EdituraEurobit, Timişoara, 225-22827. Ionuţ C. et al., 2004, Compendiu deigienă, Editura MedicalăUniversitară„IuliuHaţieganu”, Cluj-Napoca,488-49428. ***, Ordin al ministrului sănătăţii şi alfamiliei şi al ministruluiagriculturii, alimentaţiei şipădurilor pentru aprobareaNormelor privind aditiviialimentari destinaţi utilizării înprodusele alimentare pentruconsum uman nr.439/295/2002, publicat înMonitorul Oficial nr.722 bis,Partea I, din octombrie 200229. ***, Hotărâre Guvern nr.106/2002privindetichetareaalimentelor, publicat înMonitorul Oficial nr. 147/200230. ***, Hotărâre Guvern nr. 511/2004pentru modificarea şicompletarea Normelormetodologice privindetichetarea alimentelor,prevăzute în anexa nr. 1 laHotărârea Guvernului nr.106/2002 privind etichetareaalimentelor, publicat înMonitorul Oficial nr. 348/2004

18Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthCONSUMUL DE ALCOOL ÎN RÂNDULSTUDENŢILORLaza V.Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu-Haţieganu” Cluj-Napoca, Catedra deSănătatea MediuluiREZUMATConsumul de alcool reprezintă o importantă cauză de morbiditate şi mortalitate înmulte ţări ale lumii. Cei care încep să consume băuturi alcoolice de timpuriu, au un risccrescut de a deveni alcoolici la vârsta adultă. Motivele pentru care tinerii consumă alcoolsunt foarte variate, dar unul din elementele de bază este faptul că acest obicei este acceptatde oameni ca fiind ceva obişnuit, „normal”.Lucrarea urmăreşte să evalueze amploarea acestui fenomen în rândul comunităţii destudenţi şi să stabilească cauzele şi motivaţia consumului de alcool, ca şi consecinţeleviolente ale acestui obicei.Cuvinte cheie: alcool, studenţi, comportamentABSTRACTIn many countries of the world, alcohol use is an important cause of illness andmortality. The earlier the age of first alcohol use, the bigger the risk to become an alcoholicas adult. There are many motifs of alcohol use, one of the basal elements being theacceptance of this habit as something ordinarily.The paper intends to assess the extension of the phenomenon among students and todetermine the causes and the violent consequences of this practice.Key words: alcohol, students, behaviorINTRODUCEREAlcoolul este drogul psihoactiv cel maiconsumat din lume. Aproximativ 90% dinoameni consumă băuturi alcoolice, 40-50%din bărbaţi au probleme temporaredeterminate de alcool, iar 10-20% dinbărbaţi şi 30-40% din femei dezvoltăprobleme importante şi persistente legate dealcool [1].Principalele tipuri de băuturi alcooliceprezente pe piaţă sunt: berea, al căreiconţinut de etanol pur este de 2-5g% (înmedie 3,5g%); vinul, care conţine 8-14g%etanol pur (în medie 11g%) şi băuturiledistilate care conţin 20-50g etanol pur la100ml (în medie 35g%) [2].Religia joacă un rol important, consumul dealcool fiind foarte scăzut în ţărilemusulmane. În ţările dezvoltate consumul dealcool este staţionar sau în scădere, în timpce în ţările în curs de dezvoltare şi în ţărileEuropei Centrale şi de Est este în continuăcreştere. În general, bărbaţii consumăcantităţi mai mari de alcool, însă în multeţări consumul de alcool a crescut în rândulfemeilor [3].

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health19Consumul de alcool reprezintă o importantăcauză de mortalitate şi morbiditate în multezone ale globului, în unele ţări ale EuropeiCentrale şi de Est consumul de alcoolducând la o scădere accentuată a speranţeide viaţă în rândul bărbaţilor [4,5].Cei care încep să consume băuturi alcoolicede timpuriu au un risc crescut de a devenialcoolici la vârsta adultă. Un studiu efectuatde Institutul Naţional de Abuz de Alcool şial Alcoolismului (NIAAA) din SUA a arătaturmătorul fapt: cu cât cineva este mai tânărcând începe să consume alcool, cu atât riscăsă abuzeze de alcool sau să devină alcoolicmai târziu. Tinerii din studiu care au începutsă bea înainte de a împlini vârsta de 15 aniaveau un risc de patru ori mai mare de aabuza de alcool şi de două ori mai mare de adeveni alcoolici, decât cei care au început săbea la 21 de ani. Prevalenţa abuzului şi adependenţei scădea semnificativ pe măsurăce vârsta la care s-a consumat alcool primadată creştea. Acest studiu este o dovadă înplus că folosirea alcoolului la vârste fragedeprimejduieşte sănătatea şi influenţeazănegativ şansele de reuşită în viaţă [6].Gustul agreabil al alcoolului, şi impresia căse simt mai sociabili dacă beau sunt doarcâteva motive care îi determină pe studenţisă consume alcool mai frecvent şi încantităţi exagerate. În lume, 5% din deceseletinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 anisunt datorate consumului de alcool. În total55.000 de tineri au murit în Europa în 1999datorită unor cauze legate de consumul dealcool .Un studiu realizat în anul 2003 în rândulstudenţilor Facultăţii de Sport din Marsiliaarată că, din 677 studenţi din anii doi şi trei,20,4% au avut mai mult de şase intoxicaţiicu alcool în ultimul an, numărul fetelor careconsumă alcool fiind mai mare decât cel albăieţilor.Printre numeroşii factori sociali,demografici, psihologici şi de mediu socialcare determină consumul de alcool în rândulstudenţilor, figurează următorii [7]:influenţa grupului de prieteni (tinerii dorescsă se integreze în grupul de prieteni, să fieacceptaţi de către aceştia); exemplul idolilor,predispoziţia personală sau psihologică;curiozitatea, dorinţa de a experimentalucruri noi, dar şi plictiseala; situaţia socioeconomicăprecară a familiei; conflictele cupărinţii; frecventarea barurilor şidiscotecilor; dorinţa de a părea maturi,interesanţi, de a-şi învinge timiditatea şicomplexele de inferioritate; teama deobligaţiile impuse de vârsta adultă (căutareaunei slujbe); publicitatea atractivă prinintermediul presei scrise sau a televiziuniiprecum şi distribuirea gratuită a băuturiloralcoolice în unele discoteci; predispoziţiagenetică (copiii persoanelor alcoolice pot săaibă o predispoziţie genetică, prin absenţaunei enzime implicată în metabolismulalcoolului); influenţa părinţilor (exemplulnegativ oferit de părinţii alcoolici).În ţările Vest Europene consumul de alcoola scăzut, în schimb în ţările Est Europenesituaţia s-a înrăutăţit. În multe ţări a crescutprevalenţa şi frecvenţa consumului de alcoolîn rândul tinerilor şi a scăzut vârsta la care s-a consumat pentru prima dată alcool .Consumul mare şi repetat de alcool, timpîndelungat, duce la instalarea dependenţeibiochimice a consumatorului. Prima etapă înacest proces este consumul experimental,când tinerii experimentează efectelealcoolului sau ale altor substanţe toxice.Uneori au o experienţă negativă, care pe uniiîi determină să nu mai consume. Mulţidintre aceştia vor continua să consume,trecând astfel, la următorul stadiu: consumulregulat. În următorul stadiu, preocupareapentru consum şi motivaţia consumatoruluiîncep să capete importanţă. Tinerii consumăalcool pentru a reduce sau eliminanecazurile, care de cele mai multe ori suntconsecinţele acestui consum. În acest stadiu,situaţiile servesc ca pretext atitudinii pe careo are consumatorul. Ele pot fi interioare(stările de anxietate, nervozitate) sauexterioare (petrecerile, întâlnirea cu prieteniidupă orele de curs). Tinerii beau la petrecericantităţi mult mai mari decât de obicei,bravând [8-11].Consumul îndelungat şi excesiv de alcool,duce la apariţia dependenţei chimice, stadiuîn care începe să apară o deteriorare

20Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthcontinuă în toate ariile vieţii individului.Aceasta se manifestă sub aspectul diferitelorforme de epuizare fizică, precum şi printr-ostare de durere emoţională cronică. În aceststadiu, motivul pentru care bea sau sedroghează, este acela că încearcă să se simtănormal.Ignorarea pericolului pe care îl reprezintăconsumul de alcool poate duce la abuz.Pentru că foarte multă lume consumă alcool,tinerii trebuie să cunoască toate riscurileacestuia. Efectele consumului de alcooldepind de frecvenţa şi cantitatea de alcoolconsumată, de perioada de timp de-a lungulcăreia se consumă alcool, dar şi de o serie defactori care ţin de constituţia fizică şi psihicăa consumatorilor [12-14].Efectele abuzului de alcool suntcutremurătoare [15]:- mai mult de 25.000 de decese anual prinaccidente rutiere, cauzate de şoferii care auconsumat alcool- acte de violenţă, maltratarea copiilor,suicidul, omuciderea- stări depresive, tulburări de percepţie,memorie, euforie- afectarea creierului şi demenţa sunt foartefrecvente printre alcoolici. Fiecare episod deconsum moderat sau crescut de alcoolproduce moartea a sute de mii de neuroni,ceea ce duce la scăderea capacităţiiintelectuale. Asocierea alcoolului cu altedroguri, în special cu sedativele,tranchilizantele şi narcoticele poate produceleziuni severe ale creierului şi deces- manifestări polinevritice- malformaţiile congenitale, ca sindromulalcoolic fetal, sunt produse de consumul dealcool în timpul sarcinii- hepatita alcoolică, ciroza hepatică,cancerul hepatic, pancreatita acută saucronică, steatoza hepatică, gastrita atrofică,duodenita, enterocolita [16]- cardiomiopatia dilatativă alcoolică şiinsuficienţa cardiacă sunt frecvente laalcoolici, nu numai datorită malnutriţiei darşi efectului toxic direct al alcoolului asupramuşchiului cardiac- scăderea imunităţii- malnutriţia- impotenţa sexuală este frecventă printrebărbaţii alcoolici- consecinţe medico-sociale: durata mare despitalizare, gravitatea stării somato-psihice,frecvenţa recidivelor, costul ridicat alîngrijirilor medicale, creşterea numărului dehandicapaţi, pensionari şi a numărului dedecese, precum şi rata ridicată a deceselorprin suicid.Alcoolul este un depresant al sistemuluinervos central, efectele imediate aleconsumului de alcool variind, în funcţie degradul alcoolemiei, de la relaxare şicreşterea bunei dispoziţii până la pierdereacoordonării motorii, confuzie mintală, comăsau deces prin insuficienţă respiratorie.Potrivit statisticilor, consumul de alcool acrescut în ultima perioadă de timp atât dinpunct de vedere al cantităţii, cât şi alfrecvenţei. Aceleaşi statistici susţin faptul căa scăzut dramatic limita de vârstă de la caredebutează alcoolismul, fapt care s-a petrecutîn toate ţările europene. În ceea ce priveşteRomânia, aici creşterea e alarmantă, ocupămlocul trei în lume la consumul de alcool pecap de locuitor, după Letonia şi Rusia. Unraport al Ministerului Sănătăţii şi Familieiarată că 2/3 din românii cu vârste cuprinseîntre 25 şi 44 de ani beau alcool în modfrecvent şi doar 7% dintre aceştia nu beaudeloc.Din curiozitate, inconştienţă, lipsă deinformaţii, tinerii sunt tentaţi şi deseoriadoptă practici care influenţează directstarea lor de sănătate. Tinerii sunt la o vârstăla care “cad pradă” foarte uşor tentaţiilor,dar dacă sunt ajutaţi trec foarte uşor pesteaceste probleme, învaţă repede şi adoptă unstil de viaţă sănătos.Lucrarea prezentă îşi propune să evaluezenivelul general de cunoştinţe desprecomportamentele cu risc pentru sănătate înrândul studenţilor din patru mari centreuniversitare ale ţării: Cluj-Napoca, Iaşi,Bucureşti, Constanţa.MATERIAL ŞI METODĂLotul de subiecţi interogaţi este format din611 studenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 29de ani, din diferite centre universitare: Cluj-

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health21Napoca, Iaşi, Bucureşti, Constanţa. Dintrecele 611 persoane interogate, 399 sunt desex feminin şi 212 de sex masculin.Chestionarul înmânat fiecărui student inclusîn lot a cuprins 110 întrebări referitoare lacomportamentul alimentar, consumul detutun şi consumul de alcool. Studenţii auîncercuit răspunsurile cu care erau de acordsau, uneori, şi-au exprimat opinia proprieprin completare. Timpul acordat a fost deaproximativ o oră, iar anonimatul a fostgarantat.Chestionarul utilizat a fost conceput luând înconsiderare datele din literatură precum şimodelul unor chestionare utilizate la nivelinternaţional: Global Youth TabaccoSurvey, Youth Risk Behaviour Survey.Prelucrarea datelor s-a realizat într-o bază dedate Microsoft Access, utilizândprogramele: Microsoft Excel si MicrosoftWord. În lucrarea de faţă, vom detalianumai rezultatele referitoare la consumul dealcool în rândul studenţilor.REZULTATE ŞI DISCUŢIIDintre băuturile alcoolice consumate destudenţi, berea ocupă primul loc: 17,38%dintre studenţi consumă bere de 1-2 ori pesăptămână, iar 0,98% sunt consumatorizilnici de bere (Tabelul 1). Vinul esteconsumat de 2-3 ori pe lună de către 27,72%dintre studenţi. O treime dintre studenţi nuau consumat niciodată băuturi tari.Tabelul 1. Frecvenţa şi tipul de alcool consumatFrecvenţaBere Vin Băuturi tari(%)(%)(%)Niciodată 17,05 7,60 34,60O dată pe an 2,62 2,64 12,112 ori pe an 4,26 5,94 9,003-6 ori pe an 6,89 9,90 7,617-11 ori pe an 4,92 8,58 8,30O data pe lună 12,13 23,43 10,732-3 ori pe lună 21,64 27,72 12,111-2 ori pe săptămână 17,38 12,21 4,153-4 ori pe săptămână 8,52 1,98 1,395-6 ori pe săptămână 3,61 0 0Zilnic 0,98 0 0

22Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthDintre studenţii care preferă berea, 39%consumă 1-2 sticle, însă un procentsemnificativ (46%) consumă mai puţin de osticlă, cutie sau halbă de bere (Figura 1).CÂND CONSUMI BERE, CÂTE STICLE, CUTII SAU HALBE DE BERECONSUMI?5-6 STICLE> 6 STICLE 2% 2% 11% 3-4 STICLE46%< 1 STICLĂ39%1-2 STICLEFigura 1. Când consumi bere, câte sticle, cutii sau halbe de bere consumi ?Peste jumătate dintre consumatorii de vinbeau 1-2 pahare, dar există un procentînsemnat de studenţi (28%) care consumămai puţin de un pahar de vin. Putem, deasemenea, remarca faptul că 3% dintrestudenţi sunt „mari” consumatori de vin,consumând mai mult de 6 pahare de vin odată (Figura 2).CÂND CONSUMI VIN, CÂTE PAHARE BEI?< 1 pahar28%>6 pahare 5-6 pahare3% 4%12%3-4 pahare53%1-2 pahareFigura 2. Când consumi vin, câte pahare bei ?

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health23Peste jumătate dintre studenţi beau maipuţin de un pahărel, însă mai mult de otreime beau 1-2 pahărele (Figura 3).CÂND CONSUMI BĂUTURI TARI, CÂTE PĂHĂRELE BEI?>6 păharele 1%1% 5-6 păharele3-4 păharele6%1-2 păharele57%35%< 1 păharelFigura 3. Când consumi băuturi tari, câte păhărele bei ?Pentru 27,33% dintre studenţi, debutulconsumului de alcool s-a situat în jurulvârstei de 17-18 ani, dar nu este de neglijatnici procentul de 23,90% care au încercatgustul alcoolului la 15-16 ani. De remarcatprocentul însemnat de subiecţi (8,02%) careau consumat prima dată alcool înainteavârstei de 7 ani, probabil din curiozitate(Figura 4).LA CE VÂRSTA AI BĂUT PENTRU PRIMA DATĂ BĂUTURIALCOOLICE?19 ani saudupă 19 ani13,26%17-18 ani15-16 ani23,90%27,33%13-14 ani13,58%11-12 ani7-10 ani< 7 ani5,73%8,18%8,02%0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00%Figura 4. La ce vârstă ai băut pentru prima dată băuturi alcoolice ?

24Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthPetrecerile reprezintă locul unde se consumăcel mai frecvent băuturi alcoolice (70,7%),dar jumătate dintre studenţi beau la baruri şidiscoteci. Un procent important (40,26%)din studenţii chestionaţi consumă alcoolacasă, de unde rezultă ignoranţa şiinconştienţa părinţilor asupra tinerilor înformare, care îşi clădesc viitorul în perioadastudenţiei (Figura 5).UNDE CONSUMI BĂUTURI ALCOOLICE?oriundela şcoală1,15%6,38%afară, cuprieteniacasăla baruri, discoteci29,13%40,26%50,41%la petreceri70,70%0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00%Cei mai mulţi studenţi îşi cumpără băuturilealcoolice, iar unul din cinci studenţi le obţinde la părinţi (Figura 6).Figura 5. Unde consumi băuturi alcoolice ?CUM ÎŢI PROCURI BĂUTURILE ALCOOLICE?alte modalităţi12.44%iau de la părinţi19.97%iau de la prieteni21.93%cumpăr68.74%0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00% 70.00% 80.00%Figura 6. Cum îţi procuri băuturile alcoolice ?

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health25Procentul de fete care s-au îmbătat o datăeste net superior băieţilor (care au afirmatacelaşi lucru). Mai mult de o treime dintrebăieţi s-au îmbătat de mai multe ori, iar2,88% săptămânal (Figura 7).TE-AI ÎMBĂTAT VREODATĂ?aproape zilnic1.44%0.25%aproapesăptămânal2.88%0.25%băieţide mai multe ori10.66%38.94%fetede 2-3 ori16.24%28.85%o dată21,08%8,18%niciodată19.71%51.52%0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%Figura 7. Te-ai îmbătat vreodată ?

26Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthO treime din lotul de studenţi chestionaţiafirmă că tatăl lor consumă băuturialcoolice, iar 23,57% au ambii părinţiconsumatori de alcool (Figura 8).45.00%40.00%35.00%30.00%25.00%20.00%15.00%ÎN FAMILIA TA SE CONSUMĂ BĂUTURI ALCOOLICE?38,30%33,55%23,57%14,24%10.00%5.00%0.00%2,29%tata mama ambii părinţi fraţii nu se consumăbăuturi alcooliceFigura 8. În familia ta se consumă băuturi alcoolice ?În anturajul studenţilor chestionaţi existăprieteni care consumă alcool, doar 1,81%dintre studenţi afirmă că nu au prieteni careconsumă băuturi alcoolice (Figura 9).60.00%PRIETENII TĂI CONSUMĂ ALCOOL?52.80%50.00%40.00%34.87%30.00%20.00%10.00%1.81%6.25%4.27%0.00%nici unul unii dintre ei aproape toţitoţinu ştiuFigura 9. Prietenii tăi consumă alcool ?

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health27Cei mai mulţi dintre studenţi (34,53%)consumă alcool pentru a se relaxa, 21,60%pentru a se simţi bine în societate, 15,55%dintre ei pentru că le place gustul alcoolului,sau beau pentru că în anturajul lor seconsumă alcool (10,64%) (Tabel 2).Tabelul 2. De ce consumi băuturi alcoolice?RăspunsuriProcentePentru că şi prietenii mei beau 10,64%Pentru că şi părinţii mei beau 0,82%Pentru că îmi place gustul alcoolului 15,55%Pentru a mă simţi bine în societate 21,60%Pentru a mă relaxa 34,53%Pentru a uita de problemele pe care le am 7,36%Pentru a-mi creşte încrederea în forţeleproprii2,29%Pentru a părea matur 0,49%Pentru a părea interesant 0,82%Altele 0,16%Un procent de 73% dintre studenţi afirmă căîn ultima lună au văzut deseori reclame labăuturi alcoolice (la televizor, pe panouripublicitare, în ziare, reviste). Aceastăpublicitate este atractivă, tentantă pentrutineri şi îi împinge spre consumul de alcool,uneori în cantităţi exagerate (Figura 10).ÎN ULTIMA LUNĂ DE CATE ORI AI VĂZUT RECLAME LABĂUTURI ALCOOLICE?24%3%niciodatărareori73%deseori

28Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthFigura 10. În ultima lună de câte ori ai văzut reclame la băuturi alcoolice ?Un procent mic dintre studenţi (8%) aucondus după ce au consumat băuturialcoolice, ceea ce reprezintă un potenţialpericol pentru accidentele rutiere (Figura11).AI CONDUS DUPĂ CE AI CONSUMAT ALCOOL?nu am condus niciodatădeseori1% 7%rareori41%51%niciodatăStudenţii au mers chiar la şcoală după ce auconsumat băuturi alcoolice (Figura 12).Figura 11. Ai condus după ce ai consumat alcool ?AI MERS LA ŞCOALĂ DUPA CE AI CONSUMAT ALCOOL?3%deseori19%rareori78%niciodată

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health29Figura 12. Ai mers la şcoală după ce ai consumat alcool ?Prietena sau prietenul nu reprezintă „ ochiulcritic” care să atragă atenţia asupraconsumului exagerat de alcool, 83% dintrestudenţi afirmând că nu au fost criticaţi înaceastă privinţă (Figura 13).AI FOST CRITICAT DE PRIETEN(Ă) PENTRU CĂ BEI?deseori3%14%rareori83%niciodatăFigura 13. Ai fost criticat de prieten(ă) pentru că bei ?Dintre cei care consumă băuturi alcoolice,84% afirmă că nu au primit sfaturi de lapărinţi, de unde rezultă că nici părintele nureprezintă un „critic bun” pentru majoritateatinerilor, chiar pierzându-şi autoritatea înfaţa propriilor copii (Figura 14).AI FO ST CR ITIC AT D E PĂ RINŢ I D ATO RITĂ CONSUMULUI DE ALCOOL?deseori2%14%rareori84%niciodatăFigura 14. Ai fost criticat de părinţi pentru că bei ?

30Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthUneori consumul de băuturi alcoolice îidetermină pe tineri să distrugă bunurimateriale sau să recurgă chiar la violenţăasupra unor persoane aflate în preajmă(Figura 15, Figura 16).TE-AI BĂTUT DUPĂ CE AI CONSUMAT BĂUTURIALCOOLICE?deseori1% 7%rareori92%niciodatăFigura 15. Te-ai bătut după ce ai consumat băuturi alcoolice ?AI DISTRUS BUNURI MATERIALE DUPĂ CE AI CONSUMATBĂUTURI ALCOOLICE?deseori1% 7%rareori92%niciodatăFigura 16. Ai distrus bunuri materiale după ce ai consumat băuturi alcoolice ?

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health31Studenţii medicinşti cunosc mai bine efectuldăunător al alcoolului asupra sănătăţii(74,62%) decât întregul lot studiat (59,59%).Rămân însă studenţi care cred că alcoolulcategoric nu este dăunător sănătăţii (1,54%dintre studenţii medicinişti şi 3,11% dintretoţi studenţii) (Figura 17).80.00%CREZI CĂ ALCOOLUL ESTE DĂUNĂTOR SĂNĂTĂŢII?74,62%70.00%60.00%59,59%50.00%40.00%30.00%20.00%toţi studenţiistudenţi UMF31,60%20,76%10.00%0.00%3,11%5,70%1,54%3,08%categoric nu probabil nu probabil da categoric daFigura 17. Crezi că alcoolul este dăunător sănătăţii ?CONCLUZII1. Berea reprezintă băutura alcoolicăpreferată de studenţi.2. Vârsta de 17-18 ani a reprezentat vârstade debut a consumului de alcool lamajoritatea studenţilor.3. Locul preferat de studenţi pentru aconsuma băuturi alcoolice îl reprezintăpetrecerile, însă un procent însemnat destudenţi consumă băuturi alcoolice acasă,fără a le fi interzis de către părinţi.4. Mulţi părinţi ai studenţilor chestionaţiconsumă băuturi alcoolice; o treime afirmăcă tata consumă băuturi alcoolice iar un sfertspun că ambii părinţi consumă alcool.5. Studenţii consumă alcool pentru a serelaxa, pentru a se simţi bine în societate saupentru că le place gustul lui.6. Este de remarcat faptul că procentul defete care s-au îmbătat o dată este netsuperior băieţilor.7. O treime din băieţi s-au îmbătat de maimulte ori în viaţă, iar aproape 3% dintre eise îmbată săptămânal.8. Publicitatea la băuturile alcoolice esteinvadantă, lucru susţinut de aproape treisferturi dintre subiecţi.9. Un procent important de subiecţi nu aufost criticaţi niciodată de părinţi pentruconsumul de băuturi alcoolice, ceea ce aratăignoranţa şi lipsa preocupării pentru viitorulcopiilor.10. Comparativ cu întreg lotul de studenţi,cei medicinişti sunt mai convinşi că alcooluleste dăunător sănătăţii.

32Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthBIBLIOGRAFIE1. Harrison H., 2001, Principiile MedicineiInterne. Editura Teora,Bucureşti, 483-532, 2756-2762, 2770-27752. Ionuţ C., 2001, Igiena alimentaţiei şinutriţiei – noţiuni practice.Editura Medicală Universitară“Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca3. ***, 2001, WHO – Global Status Reporton Alcohol. www.who.org4. Bartoş D., 2002, Tutunul şi alcoolul:riscuri pentru sănătate. ViaţaMedicală, nr. 22:15. Rehm I., Gutjahr E., Gmel G., 2004,Alcohol and all-causemortality: a pooled analysis.Contemporary drug problems,28:337-616. ***, Overview of findings from the 2002National Survey on Drug Useand Health7. Borzan C., Mocean F., 2002, Sănătatepublică. Editura MedicalăUniversitară“IuliuHaţieganu”, Cluj-Napoca8. Iamandescu B., 1997, Psihologiemedicală. Info Medica,Bucureşti9. Lintonen T., Rimpela M., Vikat A. andRimpela A., 2000, The effectof societal changes ondrunkenness trends in earlyadolescence. Health EducationResearch, vol.15, nr.3, 261-26910. Lupu I., Zanc I., 1998, Sociologiemedicală. Tipografia UMF,Cluj-Napoca11. Marcelli D., Braconnier A., 1992,Psychopatologie del’adolescent. Masson, Paris12. Beliş V., 1981, Riscurile consumului dealcool. Editura Medicală,Bucureşti, 9413. Feron C., Narring F., Cauderay M.,Michaud P., 1999, Sportactivity in adolescence:associations with healthperceptions and experimentalbehaviours. Health EducationResearch; vol.14, nr.2, 225-23314. Law M.R, Wald. N.J., 2002, Risk factorthresholds existence underscruting. BMJ, 324: 1570-615. Butler K., Rayner L., 1998, Medicina defamilie. Editura Nemira, 289-29216. Banciu T., Barbu N., 1982, Ficatulalcoolic. Editura Facla,Timişoara.

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health33STUDIUL COMPORTAMENTULUISEXUAL LA ADOLESCENŢI. STUDIUDE CAZ.LASLĂU M., CONSTĂNGIOARĂ A.Facultatea de Medicină şi Farmacie, OradeaREZUMATObiectivul acestui studiu a fost investigarea unor aspecte ale comportamentuluisexual la adolescenţii din Oradea. Studiul a fost efectuat în perioada 2004-2005 pe uneşantion de 100 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani, folosind ca instrument de lucruchestionarul. Studiul a relevat faptul că adolescenţii din lotul investigat şi-au începutactivitatea sexuală devreme, raporturile sexuale fiind prezente la o treime din lotul investigat.S-au evidenţiat aspecte negative legate de comportamentul sexual, cum ar fi: contacte sexualecu parteneri multipli şi ocazionali, relaţii sexuale neprotejate în unele cazuri, uneori consumde alcool înainte de contactul sexual, relaţii sexuale abuzive, precum şi lipsa unei educaţiisexuale corespunzătoare. Se remarcă şi unele aspecte pozitive în urma studiului, cum ar fi:absenţa sarcinilor nedorite, a bolilor cu transmitere sexuală şi a consumului de droguri. Ca oconcluzie generală, este necesară intensificarea acţiunilor de educaţie sexuală în familie şiîn şcoli.Cuvinte cheie: comportament sexual, educaţie sexualaABSTRACTThis paper investigates certain aspects of sexual behavior in Oradea’s adolescents.The study was conducted during 2004-2005 on a sample of 100 adolescents, of ages between13 and 17. The main research tool was the questionnaire.The results show that adolescents have begun their sexual activity early,approximately one third of those under investigation being sexually active. Results also pointsout to other negative aspects of sexual behavior. Among them we mention multiple sexualpartners, unprotected sexual acts, abusive sexual acts, the lack of necessary sexual educationand a correlation between alcohol intake and sexual activity. However, the results do notshow unwanted pregnancies, sexual related diseases or intakes of illegal substances otherthan alcohol. As a general result, the present study recommends an intensification of sexualeducation in schools.Key words: sexual behavior, sexual education

34Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthINTRODUCEREÎn prezent, adolescenţii îşi încep viaţasexuală mai devreme decât cei dingeneraţiile anterioare. Adoptarea unuicomportament sexual necorespunzător încădin adolescenţă poate avea consecinţenefaste asupra sănătăţii tinerilor. Diversestudii au arătat o creştere a probabilităţiiîntreţinerii unor relaţii sexuale încă dinprimii ani ai adolescenţei, precum şi înaintede căsătorie. Adolescenţii reprezintă un grupvulnerabil, expus la riscuri în ceea cepriveşte sănătatea reproducerii, sexualitateaşi fecunditatea adolescenţilor, punândprobleme particulare pe plan medical. Viaţasexuală în această perioadă poate ascundemulte riscuri: contactele sexuale neprotejateşi partenerii sexuali multipli expunadolescenţii riscului de infecţie cu HIV, darşi altor boli cu transmitere sexuală, risculuide sarcină şi de avort [3,4,8,9,10].MATERIAL ŞI METODĂAprecierea comportamentului sexual s-arealizat prin metoda ancheteiepidemiologice descriptive retrospective, pebază de fişă individuală. Eşantionul acuprins 100 de elevi de 13-17 ani, studiulfiind realizat în perioada 2004-2005, înOradea.Ca instrument de lucru am utilizatchestionarul. Chestionarul utilizat a fostconceput pornind de la alte chestionare largacceptate, folosite pentru investigareacomportamentelor cu risc: chestionarultimisorean CAST 2002 [1], chestionarulamerican YRBSS - Youth Risk BehaviorSurveillance System [5], chestionarulCORT 2004 [6]. Datele obţinute au fostprelucrate prin metoda matematicostatistică.REZULTATELotul cercetat, format din 100 de elevi, acuprins 65 % fete şi 35 % băieţi, repartizaţiastfel: grupa de vârstă de 13 ani areprezentat 3 % din totalul lotului, grupa devârstă de 14 ani a reprezentat 27 %, grupade vârstă de 15 ani 10 %, elevii de 16 ani37% din totalul elevilor, iar cei de 17 ani,23%.Din totalul lotului investigat, 31% din eleviau întreţinut relaţii sexuale, iar 69% nu îşiîncepuseră viaţa sexuală. Dintre elevii careşi-au început viaţa sexuală, 1% aveau 15ani, 16% aveau 16 ani şi 14% aveau 17 ani(Figura1).Figura 1. Procentul de elevi care întreţin relaţii sexuale31%DaNu69%Procentul de fete care au întreţinut relaţiisexuale a fost de 17% din totalul lotului, iarprocentul de băieţi care au întreţinut relaţiisexuale a fost de 14%.Vârsta începerii vieţii sexuale a variat de la11 la 17 ani, cei mai mulţi dintre eleviîncepându-şi viaţa sexuală la 16 ani (Figura2).

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health35Fig. nr. 2 Vârsta prim ului contact sexual16%15%Procent elevi14%12%10%8%6%4%2%0%8%4%3%1%11 ani 14 ani 15 ani 16 ani 17 aniVârstaDin cei 31% de elevi care şi-au început viaţasexuală, 17% au avut doi sau mai mulţiparteneri sexuali, 5% din lot raportând şasesau mai mulţi parteneri sexuali (Figura 3).Fig. nr. 3 Numărul de parteneri sexuali avuţi până în prezent70%60%69%Procent elevi50%40%30%20%10%0%14%5% 4% 3%0%5%Niciunul Unul Doi Trei Patru Cinci Sasesau maimultiS-au evidenţiat următoarele date privindcomportamentul sexual cu risc:- în ultimele trei luni premergătoareanchetei, 4% dintre elevi au avut doi saumai mulţi parteneri sexuali,- 10% din lot au experimentat sex cuparteneri de o noapte; dintre aceştia, 9% aufost băieţi şi 1% fete; 1% din lot aexperimentat sexul în grup,- 8% din lot au consumat alcool înainte deraporturile sexuale; dintre aceştia, 6% aufost băieţi şi 2% au fost fete,- nici un elev din lot nu a consumat droguriînainte de raporturile sexuale.

36Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthFig. nr. 5 Folosirea metodelor contraceptive de că treadolescenţiProcent elevi70%60%50%40%30%20%10%0%Nu amîn c e pu tviatasexuala69%19%5%7%0%Întotdeauna În Câteodata NiciodatamajoritateacazurilorUn procent de 19% dintre elevi au folosit întotdeauna metode contraceptive atunci când auavut relaţii sexuale. Dintre aceştia, 10% au fost fete şi 9% au fost băieţi; 5% au folosit metodecontraceptive în majoritatea cazurilor şi 7% doar câteodată. Dintre aceştia, 5% au fost fete şi2% băieţi (Figura 5).Fig. nr. 6 Metode contraceptive folosite de adolescenti70%69%60%50%40%30%25%20%10%0%Nu am începutviata sexuala0%Nici una7%PastilecontraceptivePrezervativ3%Act sexualîntreruptCalendarul0% 0% 0% 0% 0%ContraceptiveinjectabileDiafragmaSteriletulSubstantespermicideCei mai mulţi dintre adolescenţi, 25%, aupreferat prezervativul ca şi metodăcontraceptivă. Alte metode contraceptiveutilizate au fost actul sexual întrerupt şipastilele contraceptive (Figura 6).

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health37Fig. nr .7 Numă r de elevi cu parteneri sexuali ocazionali80%70%69%60%Procent elevi50%40%30%20%10%12%19%0%Da Nu Nu am început v iatasexualaUn procent de 12% dintre adolescenţi a avutparteneri sexuali ocazionali. Dintre aceştia,9% au fost băieţi şi 3% fete. Dintre cei 12%dintre elevi care au avut parteneri sexualiocazionali, 9% au folosit întotdeaunaprezervativul, 2% deseori, iar 1% rareori(Figura 7).Dintre adolescentele care şi-au început viaţasexuală, nici una nu a rămas însărcinată.Nici unul dintre băieţii care au avut raporturisexuale nu şi-a lăsat partenera însărcinată.Un procent de 2% dintre elevii chestionaţiau fost forţaţi să întreţină relaţii sexuale, 1%fete şi 1% băieţi.Un procent de 1% dintre elevii din lot, desex masculin, a forţat o altă persoană săîntreţină relaţii sexuale.Nici unul dintre elevii din lot nu a raportatvreo boală cu transmitere sexuală.Cei mai mulţi dintre adolescenţi auconsiderat că vârsta optimă pentru începereavieţii sexuale este 16-17 ani.În ceea ce priveşte educaţia sexuală aadolescenţilor, numai 58% dintreadolescenţi au răspuns că au primit în şcoalăinformaţii privind viaţa sexuală şi bolile cutransmitere sexuală. Un procent de 62%dintre adolescenţi a vorbit cu părinţii sau cualţi adulţi despre viaţa sexuală şi boliletransmisibile sexual, în timp ce 23% nu auvorbit deloc cu persoane adulte în legăturăcu acest lucru, iar alţi 15% au considerat cănu prea au fost informaţi în legătură curelaţiile sexuale.Un procent de 85% dintre adolescenţii dinlotul investigat au provenit din familiiorganizate, 9% din familii dezorganizate, iar6% din familii reorganizate.Dintre elevii care proveneau din familiidezorganizate şi reorganizate, 6% au avutrelaţii sexuale.Un procent de 94% dintre elevi au răspunscă locuieşte cu familia, 2% în internat (auavut relaţii sexuale toţi) şi alţi 2% aveau altevariante de locuit (1% au avut relaţiisexuale).La 55% dintre elevi chestionaţi, părinţiiştiau aproape întotdeauna cum îşi petreccopiii lor timpul liber; la 18% dintreadolescenţi, părinţii le ştiau doar uneoriprogramul, iar dintre ei, 6% au avut relaţiisexuale. La 6% din lot, părinţii nu ştiauaproape niciodată ce fac copiii lor în timpulliber; 1% dintre ei au avut relaţii sexuale.CONCLUZIIStudiul relevă faptul că adolescenţii din lotulinvestigat şi-au început activitatea sexualăde timpuriu, raporturile sexuale fiindprezente la o treime din lotul investigat.Numărul băieţilor care au avut contactesexuale l-a depăşit cu puţin pe cel al fetelor.Vârsta începerii vieţii sexuale a variat de la11 la 17 ani, cei mai mulţi dintre eleviîncepându-şi viaţa sexuală în jurul vârstei de16 ani.

38Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthRezultatele arată că un procent important,peste jumătate dintre elevii activi sexual, auîntreţinut relaţii sexuale cu doi sau mai mulţiparteneri sexuali.S-a constatat că unii tineri din lot auconsumat alcool înainte de raporturilesexuale, dar nu a fost experimentatconsumul de droguri.Aproximativ două treimi dintre elevii activisexuali au recurs la mijloace contraceptive,prezervativul fiind metoda contraceptivăpreferată.În privinţa relaţiilor sexuale cu parteneriocazionali, care au fost recunoscute deaproximativ o treime dintre tinerii activisexuali, marea majoritate au folositîntotdeauna prezervativul, restul neluându-şiaceastă măsură de precauţie.Dintre adolescentele active sexual din lotulinvestigat, nici una nu a raportat vreosarcină nedorită. Bolile cu transmiteresexuală au fost absente la tinerii anchetaţi.Au existat şi victime ale abuzului sexual.Numai aproximativ o jumătate dintreadolescenţi au răspuns că au primit în şcoalăsau de la părinţi informaţii privind viaţasexuală şi bolile cu transmitere sexuală.Ca o concluzie generală, educaţia sexuală decare au beneficiat tinerii din lotul anchetat afost deficitară, fie prin superficialitatea saulipsa de abordare a acestui subiect înfamilie, fie prin neacordarea unei suficienteatenţii în şcoală acestei probleme de sănătatepublică.BIBLIOGRAFIE1. ***, 2002, Chestionar CAST 2002,Direcţia de Sănătate PublicăTimiş, Universitatea deMedicină şi Farmacie ,,VictorBabeş” Timişoara2. Grunbaum JA., Kann L., Kinchen S.,Ross J., Lowry R., Harris W.,McManus T., Chyen D.,Collins J., 2003, Youth RiskBehavior Surveillance –UnitedStates,http://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/ss5302a1.htm3. Harrison, 1995, Principii de MedicinăInternă, Ed. Teora, Bucureşti4. ***, National Center for ChronicDiseases Prevention andHealth Promotion: HealthTopics: Sexual Behaviors.www.cdc.gov/healthyyouth/sexualbehaviors/index.htm5. ***, 2005, National Center for ChronicDisease Prevention and HealthPromotion. YRBSS: YouthRisk Behavior SurveillanceSystemhttp://www.cdc.gov/HealthyYouth/yrbs/pdfs/2005highschoolquestionnaire.pdf6. ***, Proiect de cercetare CNCSIS tip A,Evaluarea dimensiuniicomportamentelor cu riscpentru sănătate la liceeni şitineri din învăţământul liceal,postliceal şi universitar dinjudeţul Timiş, chestionarCORT 2004, Universitatea deMedicină şi Farmacie ,,VictorBabeş” Timişoara7. Vlaicu B., Fira –Mladinescu C., UrsoniuS., Petrescu C., Suciu O.,Ciobanu V., Silberberg K.,Korbuly B., Vernic C., RaduI., Porojan G., Caraion C.,2004, Chestionar CORT 2004,Revista de Igienă şi SănătatePublică, vol 54, nr. 3 / 20048. Vlaicu B., coord, 2000, Adolescenţii dinRomânia sfârşitului de secolXX. Trăsături de maturizarepubertară şi comportamentsexual, Ed. Solness Timişoara9.Vlaicu B., coord, 2000, Elemente deigiena copiilor şiadolescenţilor, Ed. Solness,Timişoara

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health3910. ***, World Health Organization(WHO): Adolescent Sexualand Reproductive Healthhttp://www.who.int/child_adolescent_health/asrh.htm

40Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthEVALUAREA COMPORTAMENTULUISEXUAL CU RISC LA UN LOTPOPULAŢIONAL DIN MEDIUL URBANRada C. 1 , Tarcea M. 2 , Albu A. 31 Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, Bucureşti2 Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, Disciplina de Igienă3 Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi, Disciplina de IgienăREZUMATScopul acestei lucrări este evaluarea comportamentului sexual la un lot populaţionaldin mediul urban, precum şi a măsurilor individuale de prevenire a îmbolnăvirilor prin bolicu transmitere sexuală (BTS). Este un studiu de evaluare a comportamentului sexual pe uneşantion format din 1902 de subiecţi selecţionaţi aleator din 8 oraşe ale regiunilor istoricogeografice:Târgu Mureş, Timişoara, Baia Mare, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, şiBucureşti. Pentru realizarea obiectivelor cercetării s-au folosit două chestionare având 90 deitemi comuni pentru ambele sexe şi cu 15 itemi suplimentari pentru sexul feminin. Prin aceststudiu valorificăm itemii care se referă la protecţia la primul şi ultimul contact sexual, pegrupe de vârstă, pe localităţi, motivele pentru care primul contact sexual nu a fost protejat,opinia privind eficienţa prezervativului împotriva BTS, cunoştinţele privind transmitereaHIV/SIDA. Datele sunt prelucrate în sistem informatizat folosindu-se programul SPSS.Aproape 3/4 dintre cei chestionaţi nu s-a protejat la primul contact sexual şi aproape 1/2 nus-au protejat la ultimul contact sexual, aceste situaţii putând fi cauze de diseminare a BTS, cuexcepţia persoanelor inactive sexual sau cu un partener sexual stabil. Utilizareaprezervativului a fost de trei ori mai frecventă în rândul tinerelor singure decât în rândulcelor aflate în cuplu, dar cifra de utilizare a acestuia este îngrijorător de mică (40%) deşimajoritatea celor din lot recunosc eficacitatea prezervativului faţă de BTS şi HIV. Concepţiilegreşite de transmitere a HIV depind de nivelul de instruire. Se evidenţiază importanţa uneieducaţii sexuale eficiente în şcoli pentru modelarea unui comportament sexual sănătos şinecesitatea completării cunoştinţelor necesare prevenirii bolilor cu transmitere sexuală înrândul populaţiei.Cuvinte cheie: boli transmise sexual, comportament sexual, educaţie sexuală, HIVABSTRACTThe aim of this study was to evaluate the sexual behavior in a representative sample ofRomanian adults from urban areas and attitudes regarding preventive measures for sexualtransmitted diseases (STD). In our sample, 1902 subjects were randomly selected from 8historical / geographical cities from our country: Baia Mare, Iasi, Constanţa, Ploiesti,Craiova, Timisoara, Targu Mures and Bucuresti. We applied two questionnaires, one with 90items for males and the other one for females with 15 additional questions. We analysedanswers on items regarding sprotection used at first and last sexual intercourse by age and

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health41cities, motives involved in not using protection at first intercourse, opinions regardingcondom efficiency against STD, knowledges regarding HIV transmission. We used SPSSprogramme for statistics. Almost ¾ from persons interviewed had no protection at first sexualintercourse and ½ didn’t protect themselves at last intercourse, this circumstances could becauses for STD dissemination. Condom use was three times bigger in single young femalesthan couples, although with a concerning small percentage (40%) even though most of adultsmonitored knows the efficiency of using condoms in preventing HIV infection and STD.Misconceptions regarding HIV transmission depends on education levels. We underline theimportance of efficient school sexual education in shaping a healthy sexual behavior andimportance of fulfilling the knowledges regarding population STD prevention.Key words: sexual transmitted diseases, sexual behavior, sexual education, HIVINTRODUCEREComportamentul este definit ca un ansamblude reacţii complexe ale organismului lastimuli interni şi externi, reacţii motivate şiorganizate prin reflexe înnăscute saucâştigate, care orientează integrareasubiecţilor la anumite condiţii de mediu.Comportamentul sexual este determinat pede o parte de factori biologici (genetici şihormonali) iar pe de alta de factorieducaţionali, etnici şi sociali.Bolile cu transmitere sexuală (BTS)reprezintă o problemă majoră de sănătate înîntreaga lume, cu un impact deosebit asupraindividului, comunităţii şi sistemului sanitar.Primii vizaţi sunt tinerii la debutul activităţiisexuale şi persoanele cu grad de informareredus.Ţara noastră are o incidenţă crescută aacestor afecţiuni faţă de ţările europene şi cuo scăzută prezentabilitate la medic a celorbolnavi, şi ca urmare, o diseminareaccentuată în focare [1,2].În ultimii ani, bolile cu transmitere sexualăau crescut ca număr şi vor creşte încontinuare dacă nu se vor lua măsuridrastice pentru combaterea mecanismuluicare permite împrăştierea acestor afecţiuniîn rândul populaţiei. Din aceste motiveamintite, educaţia legată de acest subiect şiprevenţia sunt importante.În acest studiu ne concentrăm asupracomportamentului sexual cu risc deîmbolnăvire prin boli transmisibile sexual laun eşantion de tineri şi adulţi din diferiteregiuni ale ţării şi abordăm de asemenea,variaţiile ce apar în funcţie de grupa devârstă, statutul marital, localitatea dedomiciliu şi nivelul de instruire.Scopul acestei lucrări este evaluareacomportamentului sexual la un lotpopulaţional din mediul urban, precum şi amăsurilor individuale de prevenire aîmbolnăvirilor prin boli cu transmiteresexuală.MATERIAL ŞI METODĂEste un studiu de evaluare acomportamentului sexual pe un eşantionformat din 1902 de subiecţi selecţionaţialeator din 8 oraşe ale regiunilor istoricogeografice:Târgu Mureş, Timişoara, BaiaMare, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova şiBucureşti. Pentru realizarea obiectivelorcercetării s-au folosit două chestionareavând 90 de itemi comuni pentru amble sexeşi cu 15 itemi suplimentari pentru sexulfeminin.Structura chestionarului utilizat repezintăobiectivele de cercetare asumate şi anume:indicatorii de bază ai eşantionului (vârstă,statut socio-ocupaţional, mediul de rezidenţăşi de provenienţă, apartenenţa etnicoreligioasăş.a.), activitatea sexuală,natalitatea, planificarea familială, bolile cutransmitere sexuală, educaţia sexuală,familia, violenţa domestică, sănătatea şicomportamentele dăunătoare sănătăţii,aspectele constituţionale ale subiecţilor şiale copiilor acestora, avortul. În plus de lafemei au fost culese informaţii privindîngrijirea prenatală, alimentaţia sugarului şidepistarea precoce a cancerului genitomamar.

42Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthPrin acest studiu valorificăm itemii care sereferă la protecţia la primul şi ultimulcontact sexual pe grupe de vârstă, pelocalitaţi, motivele pentru care primulcontact sexual nu a fost protejat, opiniaprivind eficienţa prezervativului împotrivaBTS, cunostinţele privind transmitereaHIV/SIDA.Eşantionul are o structură echilibrată pesexe, grupe de vârstă (între 15-75 ani),localităţi, nivel de pregătire şcolară şi nu acuprins persoane cu specializare îndomeniul sănătăţii sexual-reproductive:medici, asistente, moaşe etc.Datele sunt prelucrate în sistem informatizatfolosindu-se programul SPSS.REZULTATE ŞI DISCUŢII1. Protecţia la primul contact sexualDintre cei care au început viaţa sexualămajoritatea nu s-au protejat la primul raportsexual (Tabelul 1). Trebuie avut în vedere căînainte de 1989 în România nu era permisaccesul oficial la mijloacele de contracepţie(ca şi avortul). Prezervativul era destul degreu accesibil, utilizarea lui făcându-se maimult pentru evitarea sarcinilor şi mai puţinpentru prevenirea bolilor cu transmiteresexuală.Tabelul 1. Distribuţia subiecţilor în funcţie de protecţia primului contact sexualProtecţia primului contactsexualFrecvenţe %Nu 1169 61,5Da 556 29,2Total 1725 90,7Nu am început viaţa sexuală 177 9,3Total 1902 100,0A fost analizată influenţa pe care o exercităvariabilele vârstă, statut marital şi localitatede rezidenţă asupra utilizării prezervativuluila primul contact sexula împotriva BTS.1.1. VârstaStatistica chi indică diferenţe semnificativestatistic între protecţia primului contactsexual şi vârsta respondenţilor (p

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health43100908070605040302010062,337,753,246,854,545,561,638,467,132,980,819,284,915,115-19 ani 20-24 25-29 30-34 35-39 40-49 50-59 Peste 60ani89,810,2NuDaFigura 1. Distribuţia subiecţilor pe grupe de vârstă în funcţie deprotecţia primului contact sexualNu ştim dacă protecţia s-a făcut împotrivaBTS şi/sau pentru evitarea unei sarcini. Deşiîn rândul tinerilor până la 24 de anipredomină cei care la primul contact sexuals-au protejat, totuşi rămâne un numărîngrijorător de tineri care nu şi-au luatmăsuri de protecţie. În ansamblu, pondereapersoanelor care se protejează la primulcontact sexual este destul de redusă, motivde intervenţie mai eficientă a măsurilorpreventive şi educaţionale.Nu s-au observat diferenţe semnificativeprivind protecţia primului contact sexual, labărbaţi şi femei.1.2. Statutul maritalTestul chi 2 relevă diferenţe semnificativestatistic privind protecţia primului raportsexual în funcţie de starea civilă (p

44Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthNecăsătorită 45,1 54,9 100,0Total 67,8 32,2 100,01.3. Localitatea de rezidenţăEvaluarea statistică prin testul chi 2 relevădiferenţe semnificative pe localităţi (p

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health45Tabelul 4. Motivele pentru care primul contact sexual nu a fost protejatMotivele pentru care primul contactsexual nu a fost protejatFrecvenţe %Contact sexual neprevăzut 349 18,3Perioada era nefertilă pentru parteneră 126 6,6Nu s-a gândit 458 24,1Dorea un copil 153 8,0Partenerul s-a opus 38 2,0Alte motive 54 2,8Nu a început viaţa sexuală 177 9,3(diferenţa până la 100% o reprezintă cei care s-au protejat şi nonrăspunsurile)2. Protecţia la ultimul contact sexualÎn lotul investigat doar 9,3% nu şi-auînceput viaţa sexuală, iar absenţa şi prezenţaprotecţiei la ultimul contact sexual esterelativ egală (Tabelul 5).Tabelul 5. Protecţia la ultimul contact sexualProtecţia la ultimul contact Frecvenţe %sexualNu 939 49,4Da 786 41,3Nu am început viaţa sexualã 177 9,3Total 1902 100,0Pentru o analiză în structură excludemsubiecţii care nu au început viaţa sexuală şipe cei care nu sunt în prezent activi sexual,(408 subiecţi) şi analizăm pe grupe de vârstăşi pe localităţi cum s-a realizat protecţia laultimul contact sexual la persoanele cu/fărăpartener sexual stabil, respectiv 1260/234subiecţi.2.1. VârstaTestul chi 2 indică diferenţe semnificativestatistisc (p

46Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthTabelul 6. Distribuţia subiecţilor pe grupe de vârstă cu/fără partener sexualstabil care au viaţă sexuală în funcţie de protecţia ultimului contact sexualPartener sexual stabilProtecţia ultimului contactNusexualDaTotalNu Grupe de vârstã 15-24 32,6 43,9 39,725-34 24,4 33,8 30,335-49 17,4 18,2 17,9peste 50 25,6 4,1 12,0Total 100,0 100,0 100,0Da Grupe de vârstã 15-24 10,4 22,3 15,925-34 26,0 37,2 31,235-49 33,7 31,5 32,7peste 50 29,9 9,1 20,2Total 100,0 100,0 100,02.2. Localitatea de rezidenţăDistribuţia pe localităţi evidenţiază căatitudinea preventivă se regăseşte cuponderea cea mai mare în Târgu-Mureş şi,în proporţia cea mai mică, în Timişoara.Fără pretenţia de reprezentativitate, în afarăde Ploieşti, Bucureşti şi Târgu-Mureş,respondenţii fără partener sexual stabil dincelelalte localităţi care nu au folositprezervativ la ultimul contact sexual deţinprocente asemănătoare (Tabelul 7).Tabelul 7. Distribuţia subiecţilor pe localităţi cu/fără partener sexual stabil careau viaţă sexuală în funcţie de protecţia ultimului contact sexualPartener sexual stabilNuLocalitateaBucureştiProtecţia ultimului contactsexualTotalNuDa9,3 10,1 9,8de rezidenţã Timişoara 19,8 9,5 13,2Craiova 14,0 10,1 11,5Târgu Mureş 11,.6 19,6 16,7Iaşi 10,5 14,9 13,2Constanţa 15,1 17,6 16,7

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health47Baia Mare 12,8 6,8 9,0Ploieşti 7,0 11,5 9,8Total 100,0 100,0 100,0Da Localitatea Bucureşti 16,4 10,8 13,8de rezidenţã Timişoara 17,5 12,5 15,2Craiova 15,2 6,5 11,2Târgu Mureş 10,2 18,3 14,0Iaşi 10,8 11,0 10,9Constanţa 9,6 13,5 11,4Baia Mare 10,4 12,7 11,4Ploieşti 9,9 14,7 12,1Total 100,0 100,0 100,03. Cunoştinţe privind eficienţaprezervativului împotriva BTS şi căile detransmitere HIV/SIDAMajoritatea respondenţilor au o percepţiecorectă privind protecţia pe care o poaterealiza prezervativul: peste 90% dintrefemei şi bărbaţi ştiu că utilizareaprezervativului previne transmitereavirusului HIV şi altor BTS, respectiv 84%susţin eficacitatea prezervativului. Totuşi,10,3% nu au cunoştinţe legate de utilizareaprezervativului ca metodă de prevenire aîmbolnăvirii cu HIV/SIDA sau îl considerăpuţin eficace (6,3%) (Figura 2) procent maiscăzut faţă de studii anterioare [4-7].39.30%44.10%6.30%10.30%Putin eficace Eficace Foarte eficace Nu stiuFigura 2. Opinia subiecţilor privind eficienţa prezervativului împotriva BTS

48Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthPonderea răspunsurilor incorecte legate detransmiterea HIV/SIDA prin toaletă şi baierepartizată pe grupe de vârstă, ne arată căadolescenţii şi vârstnicii adaugă pe listamodalităţilor de risc de infectare cuHIV/SIDA baia/WC-ul; probabil,adolescenţii din lipsă de informaţii certe,deoarece nu au avut încă parte de cursuripreventive, iar vârstnicii nu mai sunt directinteresaţi de această boală sau nu au avutsurse de informare în trecut. Observăm douăvârfuri la procentaj (25%, 25,6%) la tineriisub 19 ani şi vârstnicii peste 60 de ani careau concepţii greşite legate de transmitereaHIV prin baie/WC (Tabelul 8), la fel ca şi înalte studii similare [8,9].Ca localizare cu procent mare de subiecţi cucunoştinţe în domeniu, menţionămBucureşti, Târgu-Mureş şi Timişoara.Tabelul 8. Ponderea răspunsurilor incorecte legate de transmiterea HIV/SIDAprin toaletă şi baie repartizată pe grupe de vârstă (%)Grupe de vârstã WC-ul Baia15-19 ani 25,0 25,620-24 14,3 12,225-29 8,0 10,030-34 6,3 5,635-39 7,1 5,640-49 8,0 11,150-59 6,3 4,4Peste 60 25,0 25,6O variabilă importantă care evidenţiazădiferenţe semnificative în cunoaşterea căilorde transmitere a BTS este nivelul deinstruire, astfel testul chi arată diferenţesemnificative statististic la un p

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health49Tabelul 9. Corespondenţa între educaţie şi cunoştinţele legate de transmitereaHIV/SIDA (%)EducaţiaWC-ulBaiaNu Da Nu DaŞcoala elementară 83,3 16,7 85,7 14,3Şcoala generală 90,5 9,5 93,6 6,4Liceu 94,0 6,0 95,6 4,4Postliceală/Colegiu 95,9 4,1 95,0 5,0Universitate 96,6 3,4 96,9 3,1Total 93,9 6,1 95,1 4,9CONCLUZIIÎn lotul nostru, comportamentul sexualprezintă risc de îmbolnăvire prin BTS,respectiv aproape 3/4 din cei chestionaţi nus-au protejat la primul contact sexual şiaproape 1/2 nu s-au protejat la ultimulcontact sexual, aceste situaţii putând ficauze de diseminare a BTS, cu excepţiapersoanelor inactive sexual sau cu cu unpartener sexual stabil.Utilizarea prezervativului a fost de trei orimai mare în rândul tinerelor singure decât înrândul celor aflate în cuplu, dar cifra deutilizare a acestuia este îngrijorător de micădeşi majoritatea celor din lot recunosceficacitatea prezervativului faţă de BTS şiHIV.BIBLIOGRAFIE1. Marcu L., Păunescu B., 2004,Cunoştinţele, atitudinile şipracticile tinerilor cu vârstecuprinse între 15 şi 24 de ani,legate de infectarea şitransmiterea ITS/HIV/SIDA şide cunoştinţele practicãriisexului neprotejat, EdMedicală, Bucureşti2. Bucur G., Giurcăneanu C., 2000, Bolitransmise pe cale sexuală, Ed.Celsius, 3-18Paradoxal, în Târgu Mureş apare cel maimare procent de reprezentare a protecţieiindividuale şi a nivelului de cunoştinţe îndomeniu dar şi cele mai multe cazuri tratatede BTS. Probabil, după primul contactsexual protejat nivelul de protecţieindividuală scade, sau numărul parteneriloreste mai crescut deci şi riscul de infecţie, fieexperienţa BTS duce la creşterea niveluluide protecţie ulterior şi a cunoştinţelor îndomeniu.Creşterea ponderii răspunsurilor corecteodată cu nivelul de şcolarizare evidenţiazăimportanţa unei educaţii sexuale eficiente înşcoli pentru modelarea unui comportamentsexual sănătos şi necesitatea completăriicunoştinţelor necesare prevenirii bolilor cutransmitere sexuală în rândul populaţiei.3. Hansser D., Michaud P.A., 2006, Theeffects of the Swiss “stop-AIDS campaign” on the sexlife of swiss adolescents: doesa condomn promoting modifysexual behaviour, Pediatrics,93, 580-5854. ***, 2004, Sănătatea Reproducerii laTineri, România, 1996, RaportFinal, CDC, IOMC, FICF,CEDPA, CNS, Bucureşti5. Vlaicu B., coord., 2000, Adolescenţii dinRomânia: trăsături dematurizare pubertară şi

50Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthcomportament sexual, Ed.Solness, Timişoara6. Ciofu C., 2004, Infecţia HIV/SIDA,implicaţii psiho-familiale şisociale. Interacţiunea părinţicopii,Ed. Medicală Amaltea,Bucureşti, 195-1987. Holmes KK, Levine R., Weaver M.,2004, Effectiveness ofcondoms in preventingsexually transmittedinfections, Bulletin of theWorld Health Organization,82:454-4648. Bauman A., 2000, Adolescente mentalhealth aud risky sexualbehaviour: young people needhealth care that coverspsyhological, sexual aud socialareas, BMJ, 2: 24-279. Widdice L. et al., 2005, Teens tell us therisks and benefits of havingsex, Journal of AdolescentHealth, 36:107-10810. Gallup-Black A., Weitzman BC., 2004,Teen pregnancy and urbanyouth: competing truths,complacency, and perceptionsof the problem, Journal ofAdolescent Health, 34:366-37511. Bamhart K. T., Sondheimer S., 2003,Contraception choice andSTD, Obstet-gynecol, 5 (6),823-829

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health51PARTICULARITĂŢIANTROPOMETRICE LA COPII ŞIADOLESCENŢI DIN MUNICIPIULTÂRGU MUREŞDrăgoi S. 1 ,Tarcea M. 1,2 , Kovecsi Z. 3 , Farr A. 1 , UrecheR. 1,21 Centrul de Sănătate Publică, Compartimentul Medicina Mediului şi Alimentaţiei2 Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, Disciplina de Igienă3 Direcţia de Sănătate Publică Târgu-Mureş, Compartimentul de Igienă şcolarăREZUMATScopul lucrării a fost interpretarea principalelor aspecte de dezvoltare fizică acopiilor şi adolescenţilor din Târgu-Mureş, pe parcursul anilor 1999-2003. Am apelat ladatele culese de Departamentul de Igienă şcolară a DSP Târgu-Mureş în perioada anilor1999-2003, cu ocazia examenului de bilanţ. Au fost evaluaţi toţi copii şcolarizaţi dinmunicipiul Târgu Mureş plecând de la datele antropometrice (talie şi greutate). Pe parcursulcelor cinci ani, ponderea copiilor dizarmonici a avut un trend ascendent, plecând de la13,6% în anul 1999 până la 30,39% în anul 2003. Cazurile de supraponderali înregistrate aucrescut de la o cifră de 6,18% în anul 1999 la 14,24% în anul 2003, iar cazurile desubponderali au variat de la o cifră de 7,42% în anul 1999, la un vârf de frecvenţă de 16,4%în anul 2003. Se observă o creştere a procentului de copii dizarmonici, în special în mediulurban şi la băieţi, ceea ce demonstrează necesitatea unei campanii mai eficiente de educaţiepentru sănătate.Cuvinte cheie: antropometrie, adolescenţi, greutate, supraponderaliABSTRACTThe aim of the study is the evaluation of main aspects regarding physical developmentof children and adolescents from Târgu-Mureş, during 1999-2003. We used data gatheredfrom Hygiene Department of Târgu-Mureş Public Health Department during 1999-2003 bymedical exams for growth assessement. They were monitored children from schools regardinganthropometric parameters (height and weight). During this period, percentage of disarmonicchildren had an ascendent trend, from 13,6% in 1999 to 30,39% in 2003. Overweight casesregistered grew up from 6,18% in 1999 to 14,24% in 2003, and also underweight cases grewfrom 7,42% in 1999 to a pick in 2003 of 16,4%. It was a rising percentage of disarmonicchildren (from 1999 to 2003), especially in urban areas and at boys, it means that a moreefficient health education in children it is needed.Key words: anthropometry, teenagers, weight, overweight

52Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthINTRODUCEREDezvoltarea fizică la nivelul organismuluiuman tânăr se poate defini prin fenomeneexterioare şi interioare, rezultând indicatoriidezvoltării fizice: somatoscopici,antropometrici şi fiziometrici [1,2].Indicatorii dezvoltării fizice concretizeazătipurile constituţionale cu corespondent îndomeniile adaptării, comportamentelor,patomorfozei. Se înţelege prin creştere(dezvoltare fizică) totalitatea fenomenelorde sporire a dimensiunilor şi greutăţiicorpului uman, având ca rezultatmodificarea raporturilor de mărime dintrediferite segmente corporale şi mărimeaformelor corporale [3].La nivelul colectivităţii, dezvoltarea fizicăpoate fi caracterizată prin valori medii aleunor indici în jurul cărora se dispunparametrii cantitativi cu formarea claselorsigmale.Variabilitatea indicatorilor antropometriciprincipali (talia, greutatea, perimetrultoracic, circumferinţa craniană) a fostinvestigată în funcţie vârstă [2,4].În lucrarea de faţă ne-am propusinterpretarea principalelor aspecte dedezvoltare fizică a copiilor şi adolescenţilordin municipiul Târgu-Mureş, pe parcursulanilor 1999-2003.MATERIAL ŞI METODĂAm apelat la datele culese de Departamentulde Igienă şcolară a DSP Târgu-Mureş înperioada anilor 1999-2003 cu ocaziaexamenului de bilanţ. Au fost evaluaţi toţicopii şcolarizaţi din municipiul Târgu Mureşplecând de la date antropometrice (talie şigreutate) prin cântărire şi determinareaînălţimii, urmate de includerea lor pecategorii sigmale şi compararea cu mediilepe ţară corespunzătoare vârstei, sexului şiparametrului analizat.Examenul somatometric permite stabilireaunui subiect cu o statură normală sau nu,dacă greutatea sa raportată la înălţime estenormală sau dacă prezintă o supraponderesau subpondere (apreciere corelativă aarmoniei dezvoltării fizice, pornind de latalie şi greutate) [3]. Acest examen a avut învedere următoarele determinări:- înălţimea – indicator care poate arătainfluenţa unor factori din mediul ambiant(alimentaţie, odihnă, mişcare, regim deviaţă, iluminat) sau intern (afecţiuni deinfluenţă cu excepţia celor genetice sauendocrine) de-a lungul unei perioade maiîndelungate.- greutatea – parametru mai labil la influenţafactorilor ambientali (alimentaţie) sauinterni (transpiraţie, boli acute digestive saufebrile) [3].Stabilirea diagnosticului individual dedezvoltare fizică s-a făcut în raport cuvârsta, sexul şi cu mediul de provenienţă(urban sau rural) al subiecţilor examinaţi[5,6].Studiul a inclus un număr de 123 346 decopii monitorizaţi, fiind un studiu descriptivtransversal cu caracteristici evolutive pe ani.Structura lotului este următoarea: din lotulde 123 346 de copii monitorizaţi 58% eraufete respectiv 42% băieţi, iar majoritatea(93,11%) proveneau din mediul urban.Repartizarea pe categorii de vârstă (legatede şcolarizare) a fost următoarea: 16,80% aufost copiii de 3 ani, 19,19% cei de 7 ani,24,86% şcolarii din clasele IV, 25,74% ceidin clasele VIII şi respectiv 13,40% au fostadolescenţii din clasele a XII-a.Prelucrarea statistică a plecat de la baza dedate în program FoxPro şi evaluare înprogramul Graphpad Instat.REZULTATE ŞI DISCUŢIIAspectele de interes pentru această lucrareau fost: categoria de armonici în dezvoltare,respectiv dizarmonicii, din care am detaliatponderea copiilor cu surplus de greutate şirespectiv deficit de greutate faţă de normal.Datele au fost raportate pe categorii devârstă, sex, mediul de provenienţă şievolutiv pe ani.Din întreg lotul 79,20% au fost incluşi încategoria armonicilor, iar 20,80% au fostdizarmonici, luând în considerare înprincipal greutatea ca parametru indicator.

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health53Din total 10% au fost cu surplus de greutate,iar 10,80% cu minus de greutate, cifreapropiate ca pondere.Am detaliat rezultatele obţinute pentrucopiii integraţi în categoria de dizarmonici şiseparat pe vârste ţintă şi pe mediu derezidenţă (Figura 1) şi am observaturmătoarele:‣ ponderea cea mai mare dedizarmonici corespunde mediuluiurban (cu o medie de 27,77% peperioada de studiu, cifric 21 502copii din 77 421) comparativ cu omedie de prezenţă de 9,01%dizarmonici din mediul rural (cifric 4152 copii din 46 059)‣ pe categorii de vârstă ţintă, procentulcel mai mare de dizarmonicicorespunde elevilor din clasele aXII-a (cu semnificaţie statisticăp=0,04), în special cei din mediulurban (35,46% din totalul elevilorclaselor terminale) faţă de cei dinrural (15,37%)‣ de la 3 la 18 ani, pondereadizarmonicilor creşte constant înmediul rural, în schimb este variabilăpentru oraş, cu o tendinţă dedizarmonie mai crescută la copiii de3 ani‣ dintre dizarmonici 48,08% erausupraponderali, iar 51,91% erausubponderali.%403530252015105035,4627,5323,5425,39 26,9915,377,368,55 9,33 9,983 ani 7 ani cls. IV cls. VIII cls. XIIUrbanRuralFigura 1 Ponderea copiilor dizarmonici pe mediu de rezidenţă şi categorii devârstă (1999 – 2003)Din grupul de copii cu dizarmonie îndezvoltarea fizică am urmărit datele şievoluţia celor cu surplus de greutate (Figura2) precum şi a celor cu deficit de greutate(Figura 3).Dintre cei cu surplus de greutate am depistatun procent mediu de 13,65% pe perioada destudiu pentru mediul urban, respectiv de3,83% pentru cel rural, cu o predominenţăsemnificativă pentru copiii de la oraş(p=0,012). Cifra reprezentativă corespundecelor din clasele terminale de liceu (15,62%din total, respectiv 10 569 elevi).Datele corespunzătoare vârstelor analizatesunt variabile, cele mai mici procente desupraponderali fiind pentru cei de 3 ani, iarcele mai mari pentru cei de 17-18 ani, peambele medii de rezidenţă (Figura 2).Dintre cei cu deficit de greutate, am obţinuto medie de 14,12% de subponderali înmediul urban, respectiv de 5,17% în mediul

54Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthrural, cu aceeaşi diferenţă semnificativă între ele (p=0,019) (Figura 3).1614,3514,6315,621412,9912109,71%87,11642,883,874,533,54203 ani 7 ani cls. IV cls. VIII cls. XIIUrbanRuralFigura 2 Ponderea copiilor cu plus de greutate pe vârstă şi provenienţă(1999 – 2003)Ies în evidenţă copiii subponderali dinclasele a XII-a pentru ambele medii derezidenţă (de 19,84% urban şi 8,26% rural).Imediat după adolescenţi urmează copiii de3 ani ca procent de subponderali pentrumediul urban (17,81%, respectiv 1881persoane) (Figura 3).Am urmărit de asemenea şi evoluţia pe ani(1999-2003) a ponderii copiilormonitorizaţi, după criteriile armonicidizarmonicişi plus de greutate-deficit degreutate faţă de normal. Pe parcursul celorcinci ani ponderea copiilor dizarmonici aavut un trend ascendent, plecând de la13,6% în anul 1999 (3 655 copii) până la30,39% în anul 2003 (5 634 copii) (Figura4).2018161412% 108642017,8119,84149,1910,758,266,434,47 4,67 4,793 ani 7 ani cls. IV cls. VIII cls. XIIUrbanRuralFigura 3. Ponderea copiilor cu deficit de greutate pe rezidenţă şi vârste(1999 – 2003)

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health55%100908070605040302010086,3981,16 80,43 79,1769,630,3913,618,83 19,56 20,821999 2000 2001 2002 2003ArmoniciDizarmoniciFigura 4. Evoluţia ponderii de armonici-dizarmonici la copiii mureşeni(1999–2003)Separat pe categorii de greutate în afaranormalului, am observat că aceastădizarmonie ascendentă pe ani se datoreazăatât copiilor supraponderali cât şi celorsubponderali (Figura 5).Cazurile de supraponderali înregistrate aucrescut de la o cifră de 6,18% în anul 1999(1 520 copii) la 14,24% în anul 2003 (3 799copii), iar cazurile de subponderali au variatde la o cifră de 7,42% în anul 1999 (1 824cazuri) cu un vârf de frecvenţă de 16,4% înanul 2003(4 305 copii), fără diferenţe semnificativeîntre cele două situaţii.1816141210%8642016,410,22 10,211,35 14,247,428,66,189,36 9,461999 2000 2001 2002 2003G + G -Figura 5. Evoluţia ponderii copiilor cu plus şi minus de greutate faţă de normal

56Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthDatele noastre sunt asemănătoare cu celeobţinute de alte studii din ţară [1,7].CONCLUZIIDin întreg lotul, 79,20% au fostincluşi în categoria armonicilor, iar20,80% au fost dizarmonici, luând înconsiderare în principal greutatea caparametru indicator.Din total, 10,0 % au fost cu surplusde greutate, iar 10,8% cu minus degreutate.Dintre copiii integraţi în categoria dedizarmonici am observaturmătoarele: ponderea cea mai mare dedizarmonici corespundemediului urban (cu o mediede 27,77% pe perioada destudiu) comparativ cu omedie de prezenţă de 9,01%dizarmonici din mediul rural pe categorii de vârstă ţintă,procentul cel mai mare dedizarmonici corespundeelevilor din clasele a XII-a(cu semnificaţie statisticăp=0,04), în special cei dinmediul urban (35,46% dintotalul elevilor claselorterminale) dintre dizarmonici 48,08%erau supraponderali, iar51,91% erau subponderali.Dintre cei cu surplus de greutate amdepistat o medie de 13,65% peperioada de studiu pentru mediulurban respectiv o medie de 3,83%pentru cel rural, cu o predominenţăsemnificativă pentru copiii de la oraş(p=0,012).Dintre cei cu deficit de greutate amobţinut o medie de 14,12% desubponderali în mediul urbanrespectiv de 5,17% în mediul rural,cu aceeaşi diferenţă semnificativăîntre ele (p=0,019). Pe parcursul celor cinci ani,ponderea copiilor dizarmonici a avutun trend ascendent, plecând de la13,6% în anul 1999 până la 30,39%în anul 2003. Cazurile de supraponderaliînregistrate au crescut de la o cifrăde 6,18% în anul 1999 la 14,24% înanul 2003, iar cazurile desubponderali au variat de la o cifrăde 7,42% în anul 1999, cu un vârf defrecvenţă de 16,4% în anul 2003,fără diferenţe semnificative între celedouă situaţii.Se observă o creştere pe parcursulultimilor ani a procentului de copiidizarmonici din Mureş, în special înmediul urban, clasele a XII-a şi labăieţi, ceea ce demonstreazănecesitatea unei campanii maieficiente de educaţie pentru sănătateşi metode de supraveghere maidetaliate.

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health57BIBLIOGRAFIE1. Vlaicu B., Vasilov M., 1998,Adolescenţa-particularităţiantropometrice în Banat şiMoldova, Ed. Eurobit,Timişoara2. Vlaicu B. şi colab., 2000, Elemente deigiena copiilor şiadolescenţilor, EdituraSolness, Timişoara3. Ionuţ C. şi colab., 2004, Compendiu deIgienă, Ed. MedicalăUniversitară Cluj-Napoca4. Richard P., Flegal K., 2004, OverweightChildren and Adolescents:Description, Epidemiology,and Demographics, Pediatrics,101 (3): 497-5045. Tienboon P., Wahlqvist M., 2005, Aprospective study of weightand height going from infancyto adolescence, Asia PacificJournal of Clinical Nutrition,11 (1): 42-476. Panagiotakos D., Pitsavos C. ,Chrysohoou C. , Risvas G., etal, 2004, Epidemiology ofOverweight and Obesity in aGreek Adult Population: theATTICA Study, ObesityResearch, 12:1914-19207. Dănilă M., Abram Z., Ureche R., FintaH.: „Date de morbiditate şidezvoltare fizică la copiii dinTg. Mureş”, Revista deMedicină şi Farmacie Tg.Mureş, 2004, vol. 50,supliment 1, 67

58Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthSTUDIUL RELAŢIEI DINTRECALITATEA APEI POTABILE ŞIPREVALENŢA BOLILORCARDIOVASCULARE ÎN MUNICIPIULTIMIŞOARATulhină D., Cătănescu O., Vlad R., Băltăceanu O.,Marin Z., Brînzei G., Neniu C., Cădar C.REZUMATInstitutul de Sănătate Publică "Prof. Dr. Leonida Georgescu " TimişoaraStudiul prezintă aspecte privind calitatea apei potabile din municipiul Timişoara şirolul microelementelor din apă, factori de risc pentru bolile cardiovasculare. In acest studiuam urmărit prevalenţa bolilor cardiovasculare efectuând investigaţii specifice la un lot de518 persoane (244 femei şi 274 bărbaţi) din populaţia oraşului Timişoara. Pe bazarezultatelor obţinute s-au stabilit corelaţii între concentraţia micro şi macroelementelor dinapă (duritate, Ca, Mg, F, Cl, Cr, Mn, Cu, Zn, Cd, As) şi starea de sănătate a persoanelorinvestigate. Stabilind o corelaţie între calitatea apei (conţinutul în microelemente) din diferitesurse de suprafaţă sau de subteran şi morbiditatea prin bolile cardiovasculare (BCV) s-aconstatat că: 50,8% din persoane cu BCV consumă numai apă de reţea (apă de suprafaţăamestecată cu apă de subteran în proporţie de 80/20%) şi 35% numai apă de subteran, 6,6%apă de reţea şi de foraj iar 7,3% nu consumă apă potabilă (consumă apă minerală şi suc).Cuvinte cheie: calitatea apei potabile, bolile cardiovasculareABSTRACTThis study presents different aspects of quality of the drinking water in the town ofTimişoara and the role of the microelemnts containd in water, risk factors for cardiovasculardiseases. The aim of this study is to asses cardiovascular morbidity in a group of 518 persons(244 women and 274 men) from Timisoara, by performing specific tests. Our resultsestablished a correlation between the concentration of macro- and microelements of thewater and the health status of these persons. We established a correlation between quality ofthe water from various surface or underground sources and cardiovascular morbidity: 50.8%of the persons with cardiovascular disease (CVD) drink water only from the public watersystem (a mixture of surface and underground water in a proportion of 80/ 20%), 35% drinkonly underground water, 6,6% drink both water from the public water system andunderground water and 7,3% drink only mineral water and other drinks.Key words: drinking water quality, cardiovascular diseases

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health59INTRODUCEREStudiul prezintă aspecte privind calitateaapei potabile din municipiul Timişoara şirolul microelementelor din apă îndeterminismul bolilor cardiovasculare(BCV).Patologia cardiovasculară constituie oproblemă majoră de sănătate publică înmajoritatea ţărilor lumii, fiind una dincauzele principale de invaliditate,morbiditate şi mortalitate.Reducerea mortalităţii cardiovasculare înţările economic dezvoltate coincide cureducerea factorilor de risc majori şiscăderea incidenţei infarctului miocardic,precum şi creşterea efortului de prevenţieprimară şi secundară.În scopul elaborării, realizării şi estimăriieficienţei activităţilor de profilaxie primarăşi secundară a BCV este important de acunoaşte situaţia reală iniţială – prevalenţabolilor cardiovasculare şi a factorilor de risc,precum şi monitorizarea permanentă aacestora în populaţie.Proporţia deceselor prin BCV a marcat ocreştere constantă şi alarmantă în ţările dinAmerica Centrală, Europa Centrală şi deEst. Acest element este în discordanţă cuceea ce se înregistrează în majoritatea ţărilorindustrializate (SUA, Australia, Finlanda,Suedia), unde din anii `60 rata mortalităţiicardiovasculare înregistrează o scăderesemnificativă – cu circa 3-4% pe an [1].Tendinţele de mortalitate şi morbiditate prinBCV la scară mondială se găsesc şi în ţaranoastră. Morbiditatea prin BCV este mairidicată în zonele apusene (Banat,Transilvania) şi mai redusă în Moldova şiDobrogea [10].Investigaţiile epidemiologice au avut unimpact major în dezvoltarea cardiologieimoderne şi au fundamentat ştiinţificconceptul factorilor de risc – bazacardiologiei preventive."Factorii de risc" definesc anumitecaracteristici ale omului sănătos, care suntasociate statistic cu posibilitatea apariţiei înviitor a HTA (hipertensiune arterială) şi/saua altor BCV.În etiologia BCV se evidenţiază intervenţiaa numeroşi factori endogeni (predispoziţiifamiliale, tulburări metabolice etc.) şi a unorfactori exogeni (alimentaţie neraţională,sedentarism, stres, fumat excesiv, factorulhidric).Orice component al mediului influenţeazădirect sau indirect starea de sănătate şi decele mai multe ori aceste efecte suntnegative [12].MATERIAL ŞI METODĂCunoscându-se faptul că BCV reprezintă50% din cauzele de deces în majoritateaţărilor şi sunt plurietiologice (unul dinfactorii de risc fiind factorul hidric), amurmărit prevalenţa BCV (ATS-aterosleroza,HTA-hipertensiunea arterială, IMA-infarctulmiocardic acut, AVC-accidentul vascularcerebral, CI-cardiopatia ischemică) şidepistarea unor factori de risc, la un lot desubiecţi din municipiul Timişoara.Pentru atingerea obiectivelor propuse s-auefectuat:‣ analiza apei potabile:• fizico-chimică: cloruri,mangan, calciu, magneziu,duritate totală, clor rezidual,zinc, cupru, crom, cadmiu,plumb, arsen, nichel• recoltarea probelor de apă s-arealizat atât din sistemulcentralizat de distribuţie prinreţea (din mai multe punctela consumator) cât şi de laforajele publice (peste 70 madâncime)‣ analize şi măsurători speciale la unlot de 518 persoane din municipiulTimişoara 244 femei (47%) şi 274bărbaţi (52,8%), care consumă apăpotabilă din zonele respective:• ancheta epidemiologică princompletarea de chestionare(nume, prenume, vârstă, sex,antecedente personale şiheredocolaterale, expunereasubiecţilor la alţi factori derisc – stres, sedentarism,

60Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthfumat, alcool, alimentaţieneraţională, consumul de apăpotabilă de la reţea sau de laforaj)• investigaţii de laborator:EKG, determinări sanguine(colesterol, trigliceride,glicemie, HDL colesterol,acid uric, creatinină, uree,calciu, magneziu).Măsurarea TA s-a efectuat după o perioadăde repaus de 5 minute, cu excludereaconsumului de cafea sau alte băuturitonifiante înainte cu o oră înainte şi afumatului, cu 30 minute de determinare.Măsurarea TA s-a efectuat cu unsfigmomanometru aneroid. TA sistolică afost apreciată la valoarea de presiune, la careapăreau primele zgomote arteriale, iar TAdiastolică a fost apreciată la dispariţiazgomotelor arteriale. S-au efectuat minim 2determinări repetate la 5 minute cuînregistrarea mediei. Hipertensiuneaarterială a fost diagnosticată în cazurile cândtensiunea arterială este ≥140/90 mm Hg: TAoptimală -

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health61Valorile obţinute pentru indicatorii cu rol îndeterminismul BCV (duritate, calciu,magneziu) sunt:• Duritate VMA 10,3 grd.Ge în apa dereţea şi VMA 14,6 grd. Ge în apa deforaj• Ca-VMA 35,81 mg/l- în apa de reţeaşi VMA 54,5 mg/l în apa de foraj• Mg-VMA 16,5mg/l- în apa de reţeaşi VMA 28,78 mg/l în apa de foraj(Figura 1).Rezultatele obţinute la analiza fizicochimicăa apei potabile din surse desuprafaţă şi de profunzime au evidenţiatvalori crescute, peste CMA (VMA-valoareamedie anuală, V max.-valoarea maximădeterminată) la indicatorii:• Cl rezidual liber- VMA 0,378 mg/l,V max-0,7mg/l la apa de la reţea• Mn – VMA 0,68 mg/l, Vmax.-0,50mg/l la apa din foraje.44,10%BCV55,90%Total persoaneneafectateFigura 2. Prevalenţa BCV la lotul de persoane studiatDin studiul epidemiologic realizat s-auobţinut date importante privind:• prevalenţa BCV 55,9% (Figura 2), HTA42% (Figura 3)• factorii de risc pentru BCV (HTA, ATS,CI, AVC): HLP la 85,1% persoane(16,6% cu risc coronarian crescut),hiperglicemie la 7,5%, alimentaţieneraţională la 52,4% (preponderentglucidică sau lipidică, consum scăzut defructe şi legume), obezitate la 21,2%,consum de sare – 58,3% adaugă sare lamasă, hiperuricemie la 3,80%,hipocalcemie 6,4%, hipomagneziemie1,7%, antecedente familiale de BCV54,5%, fumători 55,6%, sedentarism57,6%, stres 66,3%, consum de cafea83,6%, creatinină crescută la 1,1%persoane, uree la 5%, EKG patologic15% (Figura 4).

62Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health58%42%HTATotal persoaneneafectateFigura 3. Prevalenţa HTA la lotul de persoane studiat90% 85,50%83,60%80%66,30%70%57,60%58,30%60% 52,40%54,50% 55,60%50%40%30%21,20%20%15%7,50%6,40%10%3,80% 1,70% 1,10% 5%0%a b c d e f g h i j k l m n o pLegenda: a- HPL, b-hiperglicemie, c- alimentaţie neratională, d-obezitate, e-consum sare, f - hiperuricemie, g - hipocalcemie, h - hipomagneziemie, i - antecedentefam.BCV, j - fumători, k-sedentarism , l - stress, m - consum de cafea, n - creatininacrescută, o - uree crescută, p - ECG patologicFigura 4. Frecvenţa factorilor de risc cardiovasculari la lotul de persoane studiat• stabilind o relaţie între calitatea apei(conţinutul în microelemente) dindiferite surse de suprafaţă sau desubteran şi morbiditatea prin BCV s-aconstatat că: 50,8% din persoane cuBCV consumă numai apă de reţea (apăde suprafaţă amestecată cu apă desubteran în proporţie de 80/20%) şi 35%numai apă de subteran, 6,6% apă dereţea şi de foraj, iar 7,3% consumă apăminerală şi suc (Figura 5)

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health63• din datele analizate se observă oprevalenţă mai mare a BCV lapersoanele care consumă apă cu oduritate mai mică de 10 grd. Ge(preponderent apă de suprafaţă), decât lapersoanele care consumă apă cu oduritate peste 10 grd. Ge (preponderentapă de profunzime şi minerală).6.60%7.30%Apa de la reţeaApa de forajApa de retea şi de forajApa minerala şi suc35%50.80%Figura 5. Relaţia între calitatea apei potabile şi prevalenţa BCVStabilirea unor asocieri între calitatea apeipotabile, apreciată prin determinareaindicatorilor chimici, şi starea de sănătate apopulaţiei din teritoriile unde se distribuieaceastă apă, este greu de realizat,organismul uman fiind expus la un cumul denoxe atât din mediul de viaţa cât şi demuncă.Factorul hidric este un factor de mediu cuacţiune de lungă durată asupra stării desănătate. Indicele mortalităţii prin acesteboli este mai mic în zonele în care apa areun conţinut crescut de substanţe anorganicedizolvate sau cu duritate crescută,presupunându-se că în apa dură se găsescsubstanţe minerale cu acţiune protectivăasupra pereţilor arteriali. Duritatea totalăeste compusă preponderent din Ca şi Mg,dar şi din sărurile altor metale: Al, Ba, Fe,Mn, Sr. De asemenea, se atribuie un rolprotectiv zincului, cromului, manganului şivanadiului.Animalele de laborator expuse timpîndelungat la carenţa de Ca şi Mg prin apă şialimente, prezintă modificări aleelectrocardiogramei şi aritmii mai frecvente.La persoanele decedate prin boli cardiovasculareconcentraţiile de Ca sunt maireduse în muşchii inimii şi în pereţiiarterelor coronare [7, 9, 10].Carenţa de Mg (magneziu) are importanteefecte negative asupra muşchiului cardiacprovocând: tromboza coronariană cuincidenţa de 80% a infarctului miocardic saudiverse alte cardiopatii. Concentraţiile deMg din miocard şi pereţii arterelor coronaresunt mai reduse cu 9 - 30% la persoanelecare au consumat în timpul vieţii apă cuduritate scăzută [3, 4, 7].S-a mai observat o corelaţie între consumulde apă cu conţinut bogat în clorură de sodiuşi incidenţa crescută a HTA la anumitegrupe de vîrstă.În ceea ce priveşte cadmiul şi arsenulprezent în apa de băut s-a arătat că poateexercita un efect vasopresor, doveditexperimental şi la animale.Modificări nefavorabile în prevalenţafactorilor de risc fac mai vulnerabilăpopulaţia, determinându-se o creştere amorbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare[7, 9, 10].Dezvoltarea socio-economică rapidă înultimele decenii a fost acompaniată deschimbarea drastică a stilului de viaţă.Alimentaţia este unul din componentele

64Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthfundamentale ale stilului de viaţă. Esteevident faptul că populaţia consumămâncare bogată în proteine animale, lipideşi sodiu. Aceste schimbări contribuie lainstalarea cardiopatiei ischemice (CI) şi aaltor BCV.Hipertensiunea arterială este una din celemai mari probleme de sănătate careafectează 1 din 4 adulţi. Ea este un factor derisc major pentru moartea prematură saupentru alte BCV, iar până la apariţia acestorevenimente produce: scădereaperformanţelor intelectuale, diminuareamemoriei şi deteriorarea neuronală.Corelaţia între prevalenţa crescută a HTA şivârsta înaintată, obezitatea, stresul intens şivalorile colesterolului seric >200 mg/dl s-aconstatat la persoanele de ambele sexe.Riscul pentru HTA creşte cu creştereaexcesului de alcool, comparativ cu cei carenu consumă excesiv alcool.Realizarea investigaţiilor de evidenţiere şicontrol a HTA contribuie la creştereanumărului de pacienţi cu HTA care setratează eficient, la reducerea evidentă amorbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare.Măsurile active de profilaxie şi tratament aHTA contribuie la stabilizarea prevalenţeiHTA, modificarea evidentă şi benefică acontrolului şi profilului HTA [5,11].Tabagismul reprezintă un factor de riscsemnificativ şi independent pentru CI,accidentele cerebrovasculare şi alte boliaterosclerotice, accelerând decesul prematurşi subit.Prevalenţa obezităţii în populaţia generalădin România este de 40% bărbaţi şi 28%femei. Printre femeile de rasă albă în vârsta≥ 50 ani din SUA, cu afecţiunicardiovasculare, supraponderabilitatea a fostconstatată în 34% cazuri, mai mare decât înstudiul prezent de 21,2%.Nivelul major al factorilor de risc şiactivităţi intervenţionale reduse încombaterea acestora produc o incidenţăsporită a CI şi altor BCV. Aşa, de exemplu,prin nivelul crescut de LDL-colesterol şinivelul redus de HDL-colesterol se explicăprevalenţa mai mare a BCV în unele ţări.Se consideră că HDL-colesterolul,colesterolul total, HTA sistolică şitabagismul sunt unii din cei mai importanţipredictori ai CI şi mortalităţiicardiovasculare [3, 8].Cercetările recente au identificat stresulocupaţional ca principală cauză a apariţiei şiagravări hipertensiunii arteriale. Tensiuneapsihologică la locul de muncă intensă şi petermen lung duce la activarea sistemuluinervos autonom simpatic de durată care larândul ei provoacă apariţia şi în timpagravarea sindromului metabolic (o serie desimptoame care sunt adesea depistate căapar împreună: obezitatea, hiperglicemia,hiperinsulinemia şi un profil crescut allipidelor). Afecţiunile cardiovascularealături de celelalte simptoame alesindromului metabolic apar şi evolueazărapid la persoanele confruntate în acelaşitimp cu tensiunea psihologică la locul demuncă şi cu tensiunea psihologică în familiesau comunitate [12].CONCLUZIIStudiul s-a concentrat asupra măsurilor desănătate publică vizând identificareapersoanelor cu risc, precum şi reducereariscului la nivel populaţional prin educaţiapopulaţiei în scopul respectării unor măsuri:consumul de apă preponderent din surse deprofunzime, alimentaţie sănătoasă, creştereagradului de activitate fizică şi scădereaconcomitentă a fumatului.În urma investigaţiilor efectuate s-a realizatdepistarea precoce a unor boli cronice. Aufost informate persoanele investigate, cuprivire la rezultatele obţinute şi au fostîndrumate la cabinete specializate pentru a filuate în evidenţă şi pentru a li se aplicatratamentul corespunzător.Evaluarea riscurilor pentru sănătate are încăo eficacitate limitată datorită lipsei deinformaţii suficiente, în special în cazulexpunerii multiple.Studiul microelementelor şi a influenţeloracestora asupra HTA si altor bolicardiovasculare deschide perspective pentru

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health65un nou domeniu de cercetare a factorilor derisc, care va putea furniza rezultate utileprogramelor de prevenire şi combatere abolilor cardiovasculare.BIBLIOGRAFIE1. Al-Hamzi M.H.M., 2003, Particularităţilehipertensiunii arteriale şifactorilor de risc în populaţiadin Republica Yemen.Autoreferatul tezei de doctorîn ştiinţe medicale, Chişinău,242. ***, American Heart Association, 1998,Primary Prevention ofCoronary Heart Disease:Guidance From Framingham.Scientific – statements3. Cerghizan A., Hâncu N., Vereşiu I. A.,2000, Evaluarea risculuicardiovascular. Centrul Clinicde Diabet, Nutriţie şi BoliMetabolice Cluj-Napoca,UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, INFO Medica , Nr. 5(75)4. Vlaicu B., 1996, Sănătatea MediuluiAmbiant. Ed. Brumar,Timişoara5. ***, British Cardiac Society, BritishHyperlipidaemia Association,British Hypertension Society,BritishDiabeticAssociation,1998, Joint Britishrecommendations onprevention of coronary heartdisease in clinical practice.B.M.J., (Supl. 2), 806. Hâncu N., Cãpâlneanu R., Cerghizan A.,1999, Controlul risculuicardio-vascular în: Diabetulzaharat, nutriţia şi bolilemetabolice. Ed. Naţional,Cluj-Napoca, 491-5057. Joshua I., Weinberg B. W., Eley W.,1999, Water Quality and ItsEffects on Health. WinklerWeinberg, Paperback, RutgersUniversity Press, California8. Masironi R., Shaper A.G., 1996,Epidemiological studies ofhealth effects of water fromdiferent sources. A. Rew.Nutr., 1.375, Revista de Igienăşi Sănătate Publică, vol.XLVI, nr. 1-29. ***, National Guideline Clearinghouse,2003, European guidelines oncardiovascular diseaseprevention in clinical practice.Eur. J. Cardiovasc. Prev.Rehabil, 10 (Suppl 1), 1-7810. Pop O., Nistor F., 1995, Epidemiologiegenerală. Ed. Helicon,Timişoara11. Ramsay L.E., Williams B., JohnstonG.D., et al., 1999, BritishHypertension Societyguidelines for hypertensionmanagement: summary. Br.Med. J., 319: 630-512. Dicker R., 1992, Principles ofEpidemiology. Division ofTraining, EPO, Centers forDisease Control andPrevention (CDC), Atlanta,Georgia13. ***, WHO, 2003, Guidelines forDrinking Water Quality. Thirdedition.

66Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthRISCURI GENERATE DEHIPERTENSIUNEA ARTERIALĂREZUMATBrânzan L.Spitalul Judeţean DevaHipertensiunea arterială (HTA) reprezintă afecţiunea cardiovasculară cu cea mailargă răspândire în masa populaţiei şi una dintre problemele cele mai importante de sănătatepublică în ţările dezvoltate. Incidenţa HTA este în continuă ascensiune, ceea ce reflectă pe deo parte creşterea populaţiei cu risc hipertensiv, în special a populaţiei de vârsta a treia, iarpe de altă parte, modificarea criteriilor de diagnostic ale HTA. De asemenea, aplicareametodelor de screening populaţional cresc numărul pacienţilor depistaţi hipertensivi.Hipertensiunea arterială a fost primul factor de risc demonstrat că a intervenit în producereaşi evoluţia cardiopatiei ischemice. Alături de hipertensiune, alţi factori de risc, cum ar fihipercolesterolemia, hiperglicemia, fumatul, consumul de alcool, obezitatea cresc risculdezvoltării leziunilor de aterogeneză şi a complicaţiilor ce decurg din aceasta.Cuvinte cheie: HTA, sănătate publică, riscuri induseABSTRACTHigh blood pressure (HBP) is the most widely spread cardiovascular disease and oneof the most important public health problems in developed countries. The incidence of HBP iscontinously rising, reflecting an increase of the population with high hypertensive risk,especially third age populations, as well as the change of diagnostic criteria for HBP. Also,the use of populational screening methods increases the number of patients detected withhypertension. Arterial hypertension was the first risk factor proven to cause and aggravateischemic heart disease. Together with arterial hypertension, other risk factors, such as highcolesterole and glucose serum levels, smoking, alcohol consumption, obesity increase the riskof aterogenesis and its consecutive complications.Key words: HBP, public health, induced risks1. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ.GENERALITĂŢIHipertensiunea arterială este definită ca ocreştere persistentă a TA sistolice şidiastolice peste valori de 140/90 mm Hg.Pentru diagnosticul corect de HTA estenecesară obţinerea a minimum trei seturi devalori crescute peste normal, determinate lainterval de cel puţin o săptămână, existândnorme specifice care trebuie respectate înmăsurarea TA legate de postura pacientului,circumstanţe, echipament şi tehnică.Incidenţa HTA variază între 5-10 % în ţărileslab dezvoltate şi 10-20% în ţărileindustrializate. HTA esenţială cronică aparede regulă după 30 de ani, frecvenţa eicrescând odată cu vârsta, iar în cadrulaceleiaşi categorii de vârstă incidenţa boliieste relativ echilibrată între cele două sexepână la 60 de ani, după care creşte la femei,

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health67frecvenţa bolii fiind mai mare la persoanelede rasă neagră. Răspândirea bolii pe globeste inegală, ea fiind influenţată decondiţiile socio-economice, mediulgeografic, compoziţia solului şi a apeipotabile, ceea ce pledează pentru intervenţiaacestor factori în patogenia bolii [1,2].Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintăafecţiunea cardiovasculară cu cea mai largărăspândire în masa populaţiei şi una dintreproblemele cele mai importante de sănătatepublică în ţările dezvoltate.Incidenţa HTA este în continuă ascensiune,ceea ce reflectă pe de o parte creştereapopulaţiei cu risc hipertensiv, în special apopulaţiei de vârsta a treia, iar pe de altăparte, modificarea criteriilor de diagnosticale HTA. De asemenea, aplicarea metodelorde screening populaţional cresc numărulpacienţilor depistaţi hipertensivi.La nivel mondial, coborârea progresivă avalorilor TA considerate normale a fostjustificată de creşterea incidenţei bolilorcardiovasculare la indivizi cu TA chiarfoarte uşor crescută (peste 140/90 mm Hg).HTA este principala cauză de morbiditate şimortalitate prin afectarea organelor ţintă(cord, creier, ochi, rinichi).Hipertensiunea arterială a fost primul factorde risc demonstrat că a intervenit înproducerea şi evoluţia cardiopatieiischemice. Alături de hipertensiune, alţifactori de risc, cum ar fihipercolesterolemia, hiperglicemia, fumatul,consumul de alcool, obezitatea cresc risculdezvoltării leziunilor de aterogeneză şi acomplicaţiilor ce decurg din aceasta.Oricând pe parcursul evoluţiei HTA potapărea creşteri paroxistice ale valorilor TA(220/130 mmHg) ce determină următoareleurgenţe hipertensive: encefalopatiahipertensivă, edemul pulmonar acut,hemoragia cerebrală şi subarahnoidiană,disecţia acută de aortă, accidentecoronariene acute (angina instabilă, infarctmiocardic acut, moarte subită).Netratarea hipertensiunii arteriale esteasociată cu scăderea duratei de viaţă cu 10până la 20 de ani, chiar şi indivizii fărăleziuni evidente de organ, în lipsatratamentului pentru 7-10 ani au un riscsemnificativ pentru dezvoltareacomplicaţiilor. Aproximativ 30 % vordezvolta complicaţii aterosclerotice şi maimult de 50 % vor dezvolta leziuni de organ:cardiomegalie, insuficienţă cardiacă,accidente vasculare cerebrale, retinopatieşi/sau insuficienţă renală.Cazurile nediagnosticate şi/sau netratate aufost semnificativ reduse, scazând astfel şimortalitatea în ultimii 20 de ani princomplicaţiile determinate de hipertensiunela nivel coronarian şi cerebral.HTA diagnosticată poate fi clasificată pebaza a doua criterii majore:- criteriul etiologic în funcţie de care existăHTA esenţială fără o cauză cunoscută şiHTA secundară care poate avea o varietatede cauze;- criteriul cantitativ al valorii TA sistolice şidiastolice clasifică HTA în funcţie deseveritatea sa (Tabelul 1).Tabelul 1. Managementul HTA, după [3]Clasificarea TATAsistolicămmHgTAdiastolicămmHgModificareastilului deviaţăFară indicaţiispecialeNormală < 120 Si < 80 IncurajatăPrehipertensiune120-139 Sau 80-89 Da Nu se indicămedicaţieantihipertensivă.Cu indicaţiispecialeMedicamentepentru indicaţiispeciale.

68Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthHiper- 140-159 Sau 90-99 Da Diuretice Medicamentetensiunetiazidice pentru pentru indicaţiistadiul 1majoritatea speciale; altepacienţilor; antihipertensiveposibil şi IEC,BRA, β (diuretice, IEC,blocante, calciu BRA, βblocante sau blocante, calciuasocieri ale blocante).acestora.Hipertensiune≥ 160 sau ≥ 100 Da Asocieri duble Medicamentemedicamentoase pentru indicaţiistadiul 2pentruspeciale; altemajoritateta antihipertensivepacienţilor (deobicei diuretice (diuretice, IEC,tiazidice, cu BRA, βIEC sau BRA blocante, calciusau β blocante, blocante )calciu blocante).

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health692. RISCURI GENERATE DE HTARiscurile determinate de HTA sunt înconcordanţă cu severitatea HTA , apreciatăatât prin nivelele TA sistolice şi diastolice,cât şi prin durata sa. Asocierea cu alţi factoride risc cardiovasculari, cresc mortalitatea şimorbiditatea prin complicaţiilecardiovasculare, renale şi neurologice.Aproximativ 1 miliard de indivizi sunthipertensivi în întreaga lume. Date recentedin studiul Framingham sugerează căindivizi normotensivi la vârsta de 55 de aniau un risc de 90% de a deveni hipertensiviulterior.Relaţia dintre TA şi riscul de evenimentecardiovasculare este continuă, constantă şiindependentă de alţi factori. Cu cât TA arevalori mai mari, cu atât creşte riscul deinfarct miocardic, insuficienţă cardiacă,accident vascular cerebral şi afectare renală(IRC).Pentru fiecare creştere a TAS cu 20 mmHgsau a TAD cu 10 mmHg se dublează risculde boală cardiovasculară, indiferent devalorile bazale ale TA, de la 115/75 la185/115 mmHg. Pacienţii cu valori ale TAîntre 130/80 mmHg şi 139/89 mmHg au unrisc dublu de a dezvolta HTA faţă de cei cuvalori mai mici [3,4].HTAE are de regulă o evoluţie lungă, ce seîntinde pe zeci de ani până la stadiulcomplicaţiilor severe. În absenţatratamentului, apariţia complicaţiilor poatefi mai precoce. Pe baza unor studii s-aapreciat că există o asociere între nivelul TAdiastolice şi incidenţa crescută aaccidentelor vasculare cerebrale la 34-56%dintre hipertensivi şi a bolii ischemicecoronariene la 21-37% dintre hipertensivi;însă TA sistolică este un factor de risc maiimportant decât TAD pentru patologiacoronariană şi mortalitatea cardiovasculară.Chiar şi HTA uşoară şi moderată creşteriscul cardiovascular, mai ales în asociere cuHVS sau alţi factori de risc.Prognosticul bolnavilor, atât pe termen scurtcât şi pe termen lung, depinde în primulrând de complicaţiile pe care le dezvoltă.În evoluţia HTA pot să apară complicaţiiîndeosebi la nivelul organelor bogatvascularizate şi cu necesităţi crescute deoxigen, numite şi “organe tinta” - cord,rinichi, ochi, creier.În 1993, OMS propune o stadializare înfuncţie de amploarea leziunilor organice,deoarece ele influenţează prognosticul bolii.Există trei stadii:- stadiul I, în care nu apar semne deafectare a organelor ţintă- stadiul II, în care apare HVS,modificări de gradul I şi II laexamenul fundului de ochi- stadiul III, presupune existenţasemnelor şi simptomelor fiziceapărute ca urmare a complicaţiilorHTA: insuficienţa ventricularăstângă, insuficienţa cardiacă globală,hemoragia intracerebrală,cerebeloasă, în trunchi, encefalopatiahipertensivă, proteinuria, insuficienţarenală.O formă specială de HTA este HTA malignăsau cu evoluţie accelerată caracterizată prin :TA>130 mmHg, insuficienţă cardiacă, FOgrad III şi IV, insuficienţă renală, accidentevasculare cerebrale, rezistenţa la tratament.2.1. Complicaţiile vasculareComplicaţiile vasculare apar relativ precoceşi sunt foarte frecvente, afectând arterelemari şi mici, accelerând procesul deateroscleroză, determinând remodelareavasculară ce are ca rezultat modificarearaportului între diametrul intern al vasului şistraturile intimale şi/sau media vasului.În HTA modificările morfologice şifuncţionale sunt mai frecvent întâlnite lanivelul arterelor mari (cu structurapredominant elastică), dar sunt mai specificela nivelul arterelor mici şi al arteriolelor (custructura predominant musculară), adică lanivelul vaselor de rezistenţă. Există uneleparticularităţi ale modificărilor vasculare lanivelul ochiului, creierului şi rinichiului, curepercursiuni specifice pe aceste organe [5].

70Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health2.1.1. Modificări structurale ale vaselormariLa nivelul vaselor mari elastice, ca urmare aHTA şi a îmbătrânirii, se produc douăprocese vasculare separate, responsabile decomplicaţiile hipertensive: un proces deateroscleroză accelerată şi un proces maidifuz, la nivelul mediei, responsabil dedilatarea şi rigidizarea arterelor.Aterogeneza este favorizată de HTA lanivelul aortei toracice şi abdominale, înarterele mari ale membrelor şi la nivelulcirculaţiei cerebrale, coronare şi renale.Mecanismul prin care HTA favorizeazăconstituirea şi evoluţia plăcilor de ateromconstă, în principal, în injuria directădeterminată de coloana de sânge aflată subpresiune crescută şi care determină forţe deforfecare asupra endoteliului. Leziunile dedenudare endotelială, în prezenţa şi a altorfactori de risc, favorizează adeziuneaplachetară cu eliberarea secundară de factorimitogeni şi creşterea permeabilităţiiendoteliului pentru lipoproteinele care sedepun subendotelial, ulterior apărând leziunifibroase şi de aterosleroză severă [6].Ateromatoza crosei aortice şi a sistemuluicarotidian alterează sensibilitateabaroreceptorilor, cu repercusiuni negativeasupra reglării TA. De asemenea, plăcile deaterom se pot fisura sau ulcera, determinândtromboze şi/sau embolii distale, sau potconstitui leziuni care favorizează apariţiaanevrismelor disecante, mai frecvente lahipertensivi.Al doilea proces în vasele elastice este maidifuz şi cuprinde fibrele elastice ale lamineiinterne şi fibrele musculare netede dinmedie. Lamina elastică internă se îngroaşă,fibrele elastice se fracturează sub efectulstresului hemodinamic şi parţial se resorb,iar fibrele netede musculare pot fi înlocuitecu ţesut fibros. Vasele devin astfel dilatate,îngroşate, rigide şi frecvent tortuoase.În ansamblu, modificările vaselor elasticeduc la descreşterea complianţei şi adistensibilităţii arterelor mari, fenomenecare pot determina urgenţe majore (disecţiaacută de aortă). Aceste modificări la nivelulvaselor se asociază cu HTA sistolică,tulburări ale fluxului sanguin şi eventualalterări endoteliale.Inhibitorii enzimei de conversie tind săreducă rigiditatea arterelor mari, fenomencare ocupă un loc important în patogeniaHTA.2.1.2. Modificări structurale ale vaselorde rezistenţăArterele de calibru mediu şi arteriolele (cudiametrul de 1-2 mm) sunt primele vase încare se produce procesul de remodelarevasculară hipertensivă.Procesul este iniţiat precoce, chiar şi lacreşteri uşoare ale presiunii arteriale.Modificările iniţiale cuprind progresiv toatestructurile vasului şi au repercusiuniimportante asupra raportului diametruluiintern al vasului/grosimea pereţilorvasculari, asupra RVT şi a reactivităţiivasculare.Modificările vasculare sunt de mai multetipuri:- hipertrofia arterială- arterioscleroza hialină- hiperplazie intimală pronunţată.Ansamblul acestor modificări structuraledefinesc arterioscleroza hiperplastică sauangioscleroza benignă din HTA.Modificările peretelui vascular în arterelemici şi arteriole determină creşterea grosimiiacestuia, reducerea raportului lumen/peretevascular, creşterea RVT şi amplificarearăspunsului vasoconstrictor la stimulipresori, având drept rezultat creştereaseverităţii HTA şi a tulburărilor circulatorii,în special la nivel renal [1,7].Procesele de remodelare vasculară în HTAEsunt mediate prin factori hemodinamici şiprin factori nehemodinamici, la fel ca şihipertrofia ventriculară.Factorul hemodinamic, prin creştereapresiunii arteriale, constituie un stimulimportant al hipertrofiei muscularevasculare.Factorii nonhemodinamici par să fie celpuţin la fel de importanţi: creştereaactivităţii simpatice şi a concentraţiei deepinefrină şi/sau norepinefrină stimuleazăcreşterea fibrelor musculare netede

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health71vasculare, angiotensina este nu numai unvasoconstrictor puternic, dar are şi efectecelulare directe, stimulând creşterea fibrelornetede musculare vasculare.Endoteliul vascular este capabil săsintetizeze substanţe vasoactive endogene,substanţe anticoagulante şi procoagulante,promotori ai creşterii celulare şi inhibitori aiacesteia. Orice leziuni sau injurii minimeendoteliale, ca de exemplu în HTA,determină o scădere a inhibitorilor creşteriicelulare derivaţi din endoteliu, determinândastfel o proliferare celulară.Boala arterială periferică reprezintă unfactor de risc echivalent cu boala cardiacăischemică.2.2.Complicaţii cardiaceAfectarea cardiacă, în sens larg estecunoscută sub numele de cardiopatiehipertensivă (CHT). Termenul de CHTreuneşte doi factori: factorul miocardicexprimat prin hipertrofia ventricolului stâng(HVS) şi factorul coronarian prezentaproape constant, şi care participă în gradevariabile la geneza şi complicaţiile CHT.Factorul miocardic sau HVS are trei aspecte:HVS concentrică, HVS asimetrică de sept,HVS excentrică dilatativ:- HVS concentrică este tipul cel maifrecvent întâlnit, în special la adulţi,şi se caracterizează prin îngroşareauniformă a pereţilor liberiventriculari şi a septului, şi princreşterea raportului masa/volum,datorată îngroşării pereţilor fărămodificarea volumului cameral.Stresul parietal se menţine în limitenormale, ca şi indicatorii de funcţiesistolică, ceea ce justifică termenulde CHT compensate, atribuit HVSconcentrice.- HVS asimetrică de sept estecaracterizată printr-o îngroşareizolată a septului interventricular de12-17 mm şi are o incidenţă de 10-14% din totalul HVS. Se întâlneşteîn fazele precoce ale HTA şi latineri, şi poate evolua către HVSconcentrică.- HVS excentrică dilatativă aparetardiv în evoluţia bolii, cânddiametrele telediastolic şi telesistoliccresc progresiv, raportul masă/volumse modifică în favoarea volumuluicameral, iar performanţa sistolică aVS se deteriorează.Aceste forme de HVS reprezintă etapediferite în evolutia HVS, existândposibilitatea persistenţei uneia dintre formeo perioada mai lungă de timp.Factorul coronarian. HTA afectează atâtmacro-, cât şi microcirculaţia coronariană.La nivelul macrocirculaţiei, HTAfavorizează apariţia leziunilor deaterosleroză coronariană. Microcirculaţiapoate fi afectată prin două mecanisme:- apariţia unor anomalii la nivelularteriolelor de rezistenţă, ceea cedetermină perturbări înhemodinamica coronariană,manifestate prin creşterea rezistenţeicoronariene şi diminuarea rezerveide flux coronarian;- alterarea distribuţiei microcirculaţieicoronariene datorită HVS,deoarece HVS nu se acompanieazăde capilare de neoformaţie. Acesteanomalii ale microcirculaţieiafectează distribuţia oxigenului lacelulele miocardice, existând oalterare a echilibrului dintre aportulde oxigen şi necesarul de oxigen.Aportul de oxigen scade datorită leziunilorde ateroscleroză coronariană şi amodificărilor microcirculaţiei coronare, iarnecesarul de oxigen creşte în HTA cu HVSdatorită creşterii tensiunii intraparietale, ainotropismului şi a frecvenţei ventriculare.Aceste elemente explică incidenţa crescută aanginei pectorale şi a infarctului de miocardla bolnavul hipertensiv.CHT se însoţeşte de unele consecinţehemodinamice. HVS apare iniţial ca unmecanism compensator cu trei fazeevolutive: o primă fază de hiperreactivitatecelulară cu creşterea sintezei proteice, adoua de HVS compensatorie şi ultima deinsuficienţă stângă sau globală. În stadiul dehipertrofie compensată, mecanismul

72Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthadaptativ se concretizează în conservareaunei funcţii sistolice normale sau chiarcrescute a VS, însă apare o alterare afuncţiei diastolice a VS ca expresie adiminuării vitezei de relaxare a VS şi acreşterii rigidităţii ventriculare stângi(Figura 1).Insuficienţa cardiacăFigura. 1. Determinanţii insuficienţei cardiace prin anomalie izolată a funcţieidiastolice în CHT. MVS=masa ventriculară stângă; PTDVS=presiunea telediastolică înVS, după [1]Alterarea funcţiei sistolice este determinatăde apariţia HVS excentrice dilatative, CHTdecompensată. Până în acel moment,alterarea performanţei sistolice se producenumai dacă intervin şi alţi factori curepercursiuni negative asupra miocardului:factorul mecanic (creşterea extremă apostsarcinii şi a tensiunii intraparietale),factori coronarieni, factori toxiciindependenţi de HTA (alcool, infecţioşi,hipertiroidieni) (Figura 2).

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health73HTAPostsarcinaTensiunea parietalăsistolicăHVSMicroangiopatiecoronarianăMacroangiopatiecoronarianăContractilitateamiocarduluiAnomaliimiocardicestructurale şifuncţionale.Hipoxie miocardicăAlcool, obezitateAlterareafuncţieisistoliceBoala ischemicăcoronariană +/- IMAInsuficienţa cardiacăFigura 2. Determinanţii alterării funcţiei sistolice în HTA , după [1]În final, CHT se poate prezenta ca ocardiopatie dilatativă hipokinetică, dar cuindici electrocardiografici şiecocardiografici de HVS, manifestată prinfenomene de insuficienţă cardiacă stângăsau globală. Insuficienţa cardiacă de cauzăhipertensivă este relativ frecventă, cu totprogresul terapiei antihipertensive [1,2,8].HTA medie-severă, netratată sau incorecttratată, conduce la insuficienţă cardiacă sauprecipită apariţia disfuncţiei miocardice dealte cauze (coronare, valvulare,cardiomiopatie).Alte complicaţii pe lângă insuficienţacardiacă, sunt aritmiile, în special celeventriculare, datorită asincronismuluielectrofiziologic al miocardului hipertrofiat,ischemiei miocardice asociate, alterăriiperformanţei cardiace, hipokaliemiei sauhipomagneziemiei secundare tratamentuluidiuretic.Ischemia miocardică silenţioasă, anginapectorală, infarctul de miocard sunt maifrecvente la hipertensivi, datorită aterosclerozeicoronare accelerate, a scăderiirezervei coronare şi alterării microcirculaţiei.În prezenţa HVS, infarctulmiocardic este mai extins, adeseacircumferenţial, şi evoluţia sa este frecventcomplicată cu disfuncţie acută de pompă saudisritmii.Fiecare din aceste complicaţii poate firesponsabilă de moarte subită la bolnavulhipertensiv cu HVS [7,9].O parte dintre medicamenteleantihipertensive pot avea eficacitate înregresia HVS: inhibitorii enzimei deconversie, betablocante fără activitate

74Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Healthsimpatomimetică, blocanţi de calciu(verapamil), spironolactonă, dar doar IEC şispironolactona reduc cantitatea de colagen.2.3. Complicaţii renaleRinichiul are un rol important în patogeniaHTA, dar el poate fi şi afectat secundar înevoluţia bolii, determinările renale fiinddependente de valoarea şi durata HTA,precum şi de particularităţile circulaţieirenale.Tulburările funcţionale sau organice alecirculaţiei renale antrenează mecanismehipertensive intrinseci care menţin şiagravează HTA, iar pe de altă parte inducmodificări morfologice globale care potconduce la apariţia insuficienţei renalecronice. Înainte de introducerea medicaţieiantihipertensive eficace, peste 5% dinpacienţii hipertensivi dezvoltau IRC.Primele leziuni renale care se constituie înevoluţia HTAE sunt la nivel vascular.Astfel, apar leziuni iniţiale dearterioscleroză hipertensivă, în special lanivelul arterelor interlobulare şi arterioleloraferente. Când HTA este severă, apar leziunide necroză fibrinoidă la nivelul arterioleiaferente şi eferente şi la nivelul ghemuluiglomelular care, îngustând mult lumenularteriolar, scad presiunea de perfuzie şistimulează activarea sistemului reninăangiotensină,cu efectele sale secundare deagravare a HTA. La acestea se mai potadăuga leziuni de ateroscleroză de arterărenală, unilateral sau bilateral, ce determinăde asemenea agravarea HTA.Secundar leziunilor vascular intrarenale,apar în stadii mai avansate ale HTA,modificări în glomeruli, tubi şi interstiţiu. Oparte din glomeruli prezintă hialinizăriparţiale sau totale cu scleroză ulterioară,leziuni ce explică microproteinuria şimicrohematuria, iar ulterior insuficienţarenală.Leziunile tubulare şi interstiţiale explicăalterarea relativ precoce a funcţiei deconcentrare a urinii şi progresiunea IR.Modificările hemodinamice intrarenale seinstalează precoce şi preced leziunilestructurale ale vaselor de rezistenţă renală.În etapa de “high normal” TA, modificărilehemodinamice se caracterizează princreşterea fluxului sanguin renal (FSR) şi aratei filtratului glomerular (RFG). În etapade HTA stabilă, apar alte modificări alehemodinamicii intrarenale caracterizate prinreducerea fluxului plasmatic renal (FPR),dar cu menţinerea RFG şi creşterea fracţieide filtrare. FPR se reduce datorităvasoconstricţiei intrarenale, în special aarteriolei aferente ca răspuns la creştereaTA, dar RFG se menţine în limite normale,deoarece tonusul arteriolei eferente este maiputernic decât al arteriolei aferente.Apariţia leziunilor structurale a circulaţieiintrarenale alterează echilibrul fragil alhemodinamicii regionale; FPR continuă săscadă, iar RFG se reduce progresiv,secundar leziunilor glomerulare de tipischemic.Apariţia ulterioară a leziunilor tubulointerstiţialeşi progresiunea sclerozelorglomerulare conduce la reducerea funcţieirenale globale şi la constituirea IRC.Mecanismul prin care HTA producealterarea progresivă a structurilor şi funcţieirenale este creşterea TA sistemice ce expuneglomerulul la o presiune ridicată,determinând injurie glomerulară.Până în prezent, nu dispunem de markericlinici ai modificărilor precoce alehemodinamicii intrarenale în HTA sau amodificărilor morfologice incipiente. Cuvaloare clinică mai bună se cerceteazămicrohematuria, microproteinuria sauproteinuria sub 1,5 g/l, clearance-ul lacreatinină, variaţiile densităţii urinare şiretenţia azotată.Gradul afectării renale este, în foarte bunăparte, concordant cu severitatea HTA.2.4. Complicaţii cerebrovasculareComplicaţiile cerebrovasculare sunt de patruori mai frecvente la hipertensivi decât lanormotensivi şi acest risc creşte dacă HTAse asociază cu HVS sau alţi factoriaterogenici. Riscul cerebrovascular secorelează atât cu TA diastolică, cât şisistolică.

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health75Particularităţi ale hemodinamicii cerebrale.SNC are nevoie de un debit sanguinconstant şi relativ mare (50-60 ml/100g ţesutcerebral/min) care să-i asigure un aportadecvat de oxigen şi glucoză, în condiţiile încare rezervele energetice sunt minime.Pentru menţinerea debitului cerebral, rolulcel mai important îl are mecanismulautoreglării. Limitele TA medii între carefuncţionează autoreglarea sunt 60-70 mmHgşi 160 mmHg; la hipertensivi cresc valorileTA medii între 80-90 mmHg şi 180 mmHg.Creşterea pragului inferior al autoreglăriicerebrale justifică reducerea cu prudenţă avalorilor TA sub tratament, în special lavârstnici .Există situaţii când autoreglarea se pierde înanumite zone sau la nivelul întregii circulaţiicerebrale. Pierderea globală, în condiţiileunei creşteri excesive tensionale, vadetermina apariţia edemului cerebral,modificare ce constituie substratulencefalopatiei hipertensive [10, 11].Din punct de vedere morfologic, în HTAcirculaţia cerebrală este afectată precoce,atât la nivelul vaselor mari, cât şi la nivelulvaselor mici. Astfel, pot apare leziuni dearterioscleroză hialină ce cresc rezistenţavasculară cerebrală; leziuni de necrozăfibrinoidă care determină apariţia deanevrisme saculare (Charcot-Buchard), careprin rupere duc la hemoragii intracerebrale;rupturi ale anevrismelor congenitale situateîn jurul poligonului Willis, cu producerea dehemoragie subarahnoidiană.Toate aceste modificări predispun pacientulhipertensiv la multiple complicaţii:- encefalopatia hipertensivă- hemoragii cerebrale în aproximativ20% din totalul accidentelorcerebrovasculare cu deficite senzoriale şimotorii şi alterarea stării de constienţă- infarcte cerebrale rezultate dinobstrucţia arterială trombotică pe plăci deaterom fisurate- atacurile ischemice tranzitorii(AIT) definite ca tulburări funcţionalecerebrale reversibile sub 24 de ore, dar careîn aproximativ 30% din cazuri vor evolua înanii următori către AVC- infarctele lacunare ce determinăclinic: hemipareza motorie pură, deficitesenzoriale pure, hemipareza cu ataxiecerebeloasă homolaterală, dizartrie.Multitudinea complicaţiilor ce pot apărea încadrul hipertensiunii ne obligă să intervenimpromt şi precoce cu dietă şi tratamentantihipertensiv pentru menţinerea tensiuniiarteriale în limite normale.BIBLIOGRAFIE1. Gherasim L., 1995, Medicină Internă,Editura Medicală, Bucureşti2. Harrison şi colab., 1997, Principii demedicină internă, EdituraOrizonturi, Bucureşti3. *** , 2003, JAMA – Ediţia română,Numărul 1, septembrie4. Ziegefub T., 2001, Medicina de urgenţă,Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca5. Aubert F., Guittard P., 2002, Esenţialmedical de buzunar, EdituraLibra, Bucureşti6. Brown B.G., Zhao X.Q., Sacco D.E.,Albers J.J., 1993, Lipidlowering and plaquedisruption. New insights intoprevention of plaquedisruption and clinical eventsin coronary disease.Circulation7. Stierle U., Niederstadt C., 2001, Ghidclinic de Cardiologie, EdituraAll Educational, Bucureşti8. *** , 1995, ACC/AHA Task Force:Guidelines for the evaluationand management of heartfailure. Circulation9. *** , 1990, ACC/AHA Task Force:Guidelines for the earlymanagement of patiens withacute myocardial infarction. JAm. Coll Cardiol.

76Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health10. Beuran M., Popa G.,1997, Ghidulmedicului de gardă, EdituraScripta, Bucureşti11. Sepulveda S., Sauvageon X., Jedrec J.P.,Salamagne J.C. şi colab.,1995,Ghid Practic de Medicină deUrgenţă Prespitalicească,Editura Libra Bucureşti

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health77STRES ŞI PROFILAXIE ÎN BOLILEPSIHICEREZUMATCrişan D. I.Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului HunedoaraStresul constituie un factor de risc major în apariţia unor afecţiuni psihice. Termenulintrodus de Hans Selye în 1950 defineşte stresul ca “un sindrom general de adaptare”,pentru a desemna un ansamblu de reacţii adaptative ale organismului la acţiunea nespecificăa unor “agresori fizici”. Sindromul general de stres comportă trei stadii: de alarmă, derezistenţă şi de epuizare. Stresul se caracterizează prin modificări hormonale intense, secreţiimasive de adrenalină. Există stres de suprasolicitare dar şi de subsolicitare. Profilaxiabolilor psihice este o noţiune care se referă la totalitatea metodelor şi mijloacelor capabile săîmpiedice apariţia şi dezvoltarea tulburărilor mintale.Cuvinte cheie: stres, boli psihice, profilaxieABSTRACTStress is a major risk factor for the occurence of some mental diseases. The termintroduced by Hans Selye in 1950 defines stress as „a general adaptation syndrome”, inorder to describe a range of adaptative reactions of the organism towards the non-specificaction of „physical aggressors”. The general stress syndrome includes three stages: alarm,resistence and exhaustion. Stress is characterized by intense hormonal changes, massiveadrenaline secretion. There is an over-loading as well as an under-loading stress. Preventionof mental illness is a concept which comprises the entire range of methods and means able toprevent the occurence and progression of mental disorders.Key words: stress, mental illness, preventionSTRESULPentru civilizaţia modernă, stresul constituieun factor de risc major în apariţia unorafecţiuni psihice. Termenul introdus deHans Selye în 1950 defineşte stresul ca “unsindrom general de adaptare”, pentru adesemna un ansamblul de reacţii adaptativeale organismului la acţiunea nespecifică aunor “agresori fizici” [1,2].Sindromul general de stres comportă treistadii: de alarmă, de rezistenţă şi deepuizare.Stresul se caracterizează prin modificărihormonale intense, secreţii masive deadrenalină. Există stres de suprasolicitaredar şi de subsolicitare [3].Stresorii combinaţionali sunt grupaţi astfel[4]:- factori fizici: geografici, atmosferici,condiţii de habitat şi de muncă, iluminatartificial, poluare sonoră, frig, căldură

78Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health- biochimici şi somatici: resurse alimentare,echilibrul ecologic dintre specii, contaminărimicrobiene, suferinţe organice- psihosociali: relaţii interfamiliale, relaţiisocio-profesionale, accesul la muncă,şomajul, competiţia dintre indivizi, eşecuri,emoţii tensionale, psiho-traume.Constelaţiile stresorilor sunt multiple,vizând componenţe diferite ale personalităţiidin sfera cognitivă, afectivă, motivaţională,volitivă, determinând astfel suprasolicitareaşi perturbarea mecanismelor deadaptibilitate.Concluzionând, factorii stresanţi cu rolpotenţial de presogen se află într-o strânsărelaţie cu factorii mediatori modificatori(genetici, ambientali, somatogeni) şimodalităţile patternurilor reactivităţii psihofiziologice.Reacţiile induse de stres sunt fizice, psihice,comportamentale [5].Factorii de stres care acţionează în viaţa defamilie sau în viaţa personală pot afectacomportamentul la locul de muncă sau sepot cumula cu cei de la locul de muncă,rezultând probleme de sănătate.Fiecare manager şi angajat trebuie săcunoască factorii care produc stres (agenţiistresori), cum poate fi identificat acesta şi cese poate face pentru eliminarea saureducerea lui. Luând împreună şi utilizândtehnicile de management pot fi evitateaceste probleme.FACTORI DE STRES LA LOCULDE MUNCĂ- Stilul de conducere: lipsa unor obiectiveclare, slaba comunicare şi lipsa de informareîn cadrul organizaţiei, neconsultarea şineimplicarea angajaţilor în schimbările şimodificările de la locul de muncă, lipsasprijinului din partea conducerii- Statutul, rolul în organizaţie: statutneclar în organizaţie, nivel înalt deresponsabilitate la locul de muncă, obiectiveşi priorităţi contradictorii- Cariera: incertitudine în evoluţia carierei,frustrări în dezvoltarea carierei, statut incertşi lipsa recunoaşterii, nesiguranţa locului demuncă, modificarea statutului în cadrulorganizaţiei, insuficienţa programelor deinstruire- Decizie şi control: slaba participare laluarea deciziilor, lipsa controlului asuprapropriei munci- Relaţiile la locul de muncă: izolare fizicăsau socială, legături slabe cu superiorii, lipsade comunicare, conflicte interpersonale,diferite tipuri de hărţuire (agresivitateverbală, hărţuire sexuală etc)- Proiectarea locului de muncă: sarcini demuncă repetitive şi monotone, lipsa decompetenţă, riscuri semnificative deaccidentare şi îmbolnăvire profesională lalocul de muncă (tehnologii cu riscuri deaccidentare, zgomot, noxe chimice etc)- Sarcina de muncă şi ritmul de muncă:lipsa controlului asupra ritmului de muncă,sarcini de muncă supra sau subîncărcate,lipsa priorităţii activităţilor- Programul: program de lucru inflexibil,apariţia imprevizibilă a unor supraîncărcăriale sarcinii de muncă, ore de lucrusuplimentare neplanificate, lucrul înschimburi, lucrul suplimentar excesiv.Lista de mai jos cuprinde posibile semne alestresului care pot fi identificate în stadiulincipient. Acestea pot fi cauzate deprobleme existente în viaţa de familie, înviaţa personală, la locul de muncă sau oricecombinaţie între acestea [3]:- Performanţa în locul de muncă: scădereaperformanţei, greşeli, lipsa de decizie,semne de oboseală, iritabilitate, lapsus,rezistenţa la schimbare, ore suplimentareexcesive- Neimplicare: pierderea interesului pentrumuncă, întârzieri, absenteism sau creştereaabsenţelor pe motive medicale, pasivitatesau lipsă de implicare- Comportament agresiv: criticareacelorlalţi, abuzuri verbale, hărţuire,vandalism- Comportament imatur: reacţii şirăspunsuri emoţionale necontrolate,nervozitate, certuri, ton necorespunzător,căderi de personalitate- Comportament negativ: refuzul de aasculta sfaturile şi sugestiile celor din jur,

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health79repetarea aceloraşi argumente, utilizarea desoluţii cunoscute a fi necorespunzătoare,agresivitate.SIMPTOMELE STRESULUILista de mai jos prezintă posibilelesimptome ale stresului pe care oamenii lepot avea din diferite cauze. Este necesar săpoată fi cunoscute schimbările fizice,emoţionale etc care pot indica starea destres. Unele persoane au o reacţie acută lastres, altele pot avea simptome în timp,acestea fiind cumulate cu diferite alteprobleme de sănătate. Reacţia imediatăacută este de panică, anxietate, creştereapulsului, transpiraţie, senzaţie de uscăciuneîn gură sau tremurături. Starea de stres pe odurată mai lungă poate cauza cefalee,ameţeli, tulburări de vedere, dureri ale cefeişi umerilor, mâncărimi ale pielii etc [2].- Simptome fizice: cefalee, hipertensiune,stare de oboseală, lipsa relaxării, indigestie,dificultăţi respiratorii, stare de vomă, starede leşin, transpiraţie excesivă,susceptibiltate la alergii, constipaţie saudiaree, creştere sau scădere rapidă îngreutate, frecvente răceli, gripe sau alteinfecţii minore- Simptome pe plan intelectual: dificultăţiîn luarea deciziilor, tulburări de memorie,incapacitate de concentrare, tulburări alesomnului, stare de îngrijorare, lipsă deordine în gândire, erori, intuiţie scăzută,persistenţa gândirii negative, gândire petermen scurt mai mult decât pe termen lung,decizii pripite- Simptome pe plan emoţional:nervozitate şi iritabilitate, anxietate,sentiment de insecuritate, proastă dispoziţie,sensibilitate mare la critici, mai multăsuspiciune, deprimare, sentiment deîncordare nervoasă, mai multă îngrijorarefără motiv, lipsa entuziasmului, lipsasimţului umorului, alienare, mai puţinăsatisfacţie în viaţă, lipsa motivaţiei,subestimare, pierderea încrederii în sine,lipsa satisfacţiei în muncă- Schimbări de comportament: nelinişte,agitaţie, sociabilitate redusă, pierdereaapetitului sau supraalimentare, insomnie,consum mai mare de alcool, consum maimare de ţigarete, continuarea lucrului acasă,prea preocupat de probleme de serviciupentru a se relaxa şi a se ocupa de propriapersoană, tendinţa de a minţi pentru aacoperi greşelile, comportamentnecorespunzător (tendinţa de a se certa,abuzuri verbale etc.), productivitate redusă,predispoziţie spre accidente de muncă,dificultăţi în vorbire (bâlbâială, tremur alvocii).Dacă unele din aceste simptome semanifestă pe o perioadă mai îndelungată,este nevoie de sprijin. Aceste probleme potfi discutate în mod confidenţial cuconducătorul locului de muncă şi cu mediculde familie.CLASIFICAREASTRATEGIILOR “COPING” ŞIMETODA DE EVALUARE AACESTORAPlecând de la diferitele posibilităţi de a facefaţă evenimentelor stresante, se evidenţiazădouă funcţii ale strategiilor de tip coping:influenţa asupra stării emoţionale şicontrolul asupra situaţiei, asupra problemeicare generează starea de stres.Metodologia pentru inventarierea diferitelorstrategii se bazează pe identificareamodalităţilor de reacţie în diferite situaţiistresante, având la bază marea variabilitateinter şi intraindividuală, precum şi utilizareaanalizei factoriale pe un număr suficient desubiecţi.În scopul evaluării strategiilor în funcţie decele două dimensiuni principale amintite, aufost construite diferite scări – chestionare.Dintre cele mai utilizate se pot cita cea a luiLăzăruş şi Folkman, 1984, “The Ways ofCoping Check-List”, cu 67 itemi repartizaţiîn 8 subscări: primele două vizeazăstrategiile centrate pe probleme, iar celelalte6 pe cele centrate pe starea emoţională:- subscara 1, rezolvarea problemei,căutarea de informaţii (“am stabilitun plan de acţiune şi m-am ţinut deel”)

80Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health- subscara 2, spirit combativ sauacceptarea confruntării- subscara 3, îndepărtarea sauminimalizarea ameninţării- subscara 4, reevaluarea pozitivă- subscara 5, autoacuzare- subscara 6, fuga de evitare(mâncând, bând etc.)- subscara 7, căutarea unui suportsocial- subscara 8, stăpânirea de sine[6].Din interferenţa psihiatriei cu diferitedomenii ale cunoaşterii au apărut diverseramuri ale psihiatriei: psihiatria socială,psihiatria epidemiologică, ecologiapsihiatrică, etnopsihiatria, psihiatriatransculturală, psihiatria ocupaţională(psihiatria şcolară, univeristară, industrială,militară, sportivă, spaţială), psihiatriafamiliei, psihiatria vârstelor (psihiatriainfantilă sau pedopsihiatria, psihiatriatinerilor sau juventopsihiatria, psihiatriabatrâneţii sau gerontopsihiatria), psihiatriarurală şi urbană, psihiatria sexelor(masculină şi feminină), psihiatriaadministrativă (instituţională, spitaliceascăsau ambulatorie) etc [7].PROFILAXIA ÎN BOLILEPSIHICEProfilaxia (prevenţia, prevenirea) bolilorpsihice este o noţiune care se referă latotalitatea metodelor şi mijloacelor capabilesă împiedice apariţia şi dezvoltareatulburărilor mintale. În prezent, apariţiabolilor psihice poate fi preîntâmpinatănumai în unele grupe nosologice, însădezvoltarea tulburărilor mintale poate fiîmpiedicată în majoritatea sindroamelor şimaladiilor psihice.Conceptul actual de profilaxie este înţeles cuo sferă lărgită, cuprinzând 3 grade deprevenire a îmbolnăvirilor [8]:Profilaxia primară (prevenirea primară sauprotofilaxia) în psihiatrie urmăreşteîmpiedicarea apariţiei îmbolnăvirilorpsihice. Este ansamblul de măsuri medicosocialeinstituite la subiecţi sănătoşi şi esteechivalentă cu “psihiatria omului sănătos”.Aceste măsuri au drept scop înlăturarea sauatenuarea factorilor de risc (factori de riscgenetici şi factori de risc mezologici,ambientali), combaterea tuturor elementelorcare determină, favorizează sau declanşeazăbolile mintale. Profilaxia primară seadresează individului sau diferitelorcolectivităţi umane, vizând protecţiaacestora în faza anterioară produceriiîmbolnăvirilor psihice. Prevenirea primarăare ca obiectiv reducerea incidenţei bolilorpsihice: scăderea numărului de “cazuri noi”de îmbolnăvire psihică (prin “caz nou”înţelegându-se persoana care contracteazăpentru prima dată boala). Sarcinileprofilaxiei primare se suprapun, în mareparte peste cele ale igienei mintale (saupsihoigienei) [9] . Atât profilaxia, cât şipsihoigiena militează pentru apărarea şipromovarea sănătăţii psihice prin măsuri şimijloace generale, nespecifice (călire fizică,călire morală), pe de o parte, şi prin măsurişi mijloace specifice, pe de altă parte:măsuri biotehnice medico-sociale(investigaţii antenatale prin amniocenteză,programe de screening pentru bolilegenetice depistabile, extinderea acţiunilor desfat genetic, imunizări cu vaccinuriîmpotriva infecţiilor, vindecarea infecţiilorcu antibiotice administrate încă din faza dedebut, evitarea deficienţelor vitaminice prinalimentaţie corectă etc), măsuri legislative(controlul toxicelor industriale, controlulcircuitului medicamentelor şi drogurilor,controlul traficului rutier, limitareaconsumului de băuturi alcoolice etc), măsurieducativ – sanitare care vizează (schimbareastilului de viaţă si a obiceiurilor negative),măsuri epidemiologice – sociale (depistareafactorilor de risc şi a grupurilorpopulaţionale cu risc crescut de îmbolnăvirepsihică, intervenţii asupra unor “căi detransmitere” a bolilor psihice).Profilaxia secundară (prevenireasecundară sau de uteroprofilaxia) are cascop reducerea prevalenţei bolilor mintale,adică reducerea numărului total de bolnavipsihici. Pentru a realiza acest obiectiv estenecesar, pe de o parte, obţinerea vindecării(sau a remisiunilor de bună calitate care

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health81echivalează cu vindecările) la un număr câtmai mare de bolnavi psihici, iar pe de altăparte, menţinerea acestor vindecări (sauremisiuni complete).Profilaxia secundară se desfăşoară în 3 etapeprincipale:- depistarea precoce, descoperireatimpurie a tulburărilor psihice- tratamentul adecvat precoce(instituirea, din timp, a unor mijloaceterapeutice eficiente. medicamente,psihoterapie, socioterapie)- profilaxia recăderilor (împiedicarearepetării îmbolnăvirilor psihice,adică prevenirea apariţiei unor noiepisoade de boală).BIBLIOGRAFIE1. Kaplan & Sadock, 2001, Manual debuzunar de psihiatrie clinică,Editura Medicală Bucureşti2. Cornuţiu G., 2003, Breviar de psihiatrie,Editura Imprimeriei de VestOradea3. *** , 2005, Medic.ro – Bolile civilizaţiei– Dosar nr. 204. Grecu A. G., 2003, Corelaţii întreevenimentele de viaţăstresante şi tulburăriledepresive, Casa de EditurăMureşProfilaxia terţiară (prevenirea terţiară saumetafilaxia) are ca scop scădereainvalidităţii psihice (deficienţelor psihice):diminuarea numărului de bolnavi cuinfirmităţi psihice (de gradul I, II ori III), debolnavi cu dependenţă socială şi/saufamilială, incapabili de activitate utilă.Profilaxia terţiară are aceleaşi obiective ca şipsihiatria recuperatoare: readaptarea,reabilitarea, resocializarea bolnavilor psihicideficienţi. Măsurile de prevenţie terţiarăvizează împiedicarea agravării bolilorpsihice, prevenirea permanentizăriidefectelor şi sechelelor psihice.Profilaxia terţiară se realizează prin diversemăsuri de recuperare aplicată atât în spitalcât şi în ambulatoriu.5. Sârbu A., 1981, Psihiatrie, EdituraDidactică şi PedagogicăBucureşti6. Coroi V., Gorgoş G., 1980, Medicinăsocială, Editura Didactică şiPedagogică Bucureşti7. Lupu I., Zanc I., 1999, Sociologiemedicală, Editura MedicalăBucureşti8. Angheluţă V., Udangiu Şt. Nica, UdangiuL. N., 1986, Psihiatriepreventivă, Editura MedicalăBucureşti9. Ivan A., Ionescu T., Teodorovici G.,1981, Epidemiologia bolilornetransmisibile, EdituraMedicală Bucureşti

82Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthCUPRINSLUCRĂRI ORIGINALEEVALUAREA CONSUMULUI DE ALIMENTE CONŢINÂND ADITIVI ALIMENTARI,DE CĂTRE UN LOT DE TINERI MUREŞENIFarr A.M.,Tarcea M., Ureche R..................................................................................................5CONSUMUL DE ALCOOL ÎN RÂNDUL STUDENŢILORLaza V. .....................................................................................................................................18STUDIUL COMPORTAMENTULUI SEXUAL LA ADOLESCENŢI. STUDIU DE CAZLaslău M., Constăngioară A. ...................................................................................................33EVALUAREA COMPORTAMENTULUI SEXUAL CU RISC LA UN LOTPOPULAŢIONAL DIN MEDIUL URBANRada C., Tarcea M., Albu A.....................................................................................................40PARTICULARITĂŢI ANTROPOMETRICE LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DINMUNICIPIUL TÂRGU MUREŞDrăgoi S.,Tarcea M., Kovecsi Z., Farr A., Ureche R. ..............................................................51STUDIUL RELAŢIEI DINTRE CALITATEA APEI POTABILE ŞI PREVALENŢABOLILOR CARDIOVASCULARE ÎN MUNICIPIUL TIMIŞOARATulhină D., Cătănescu O., Vlad R., Băltăceanu O., Marin Z., Brînzei G., Neniu C., CădarC................................................................................................................................................58REFERATE GENERALERISCURI GENERATE DE HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂBrânzan L..................................................................................................................................66STRES ŞI PROFILAXIE ÎN BOLILE PSIHICECrişan D. I.................................................................................................................................77

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health83CONTENTSORIGINAL ARTICLESFOOD CONSUMPTION WITH ALIMENTARY ADDITIVES ASSESSMENT, IN ASAMPLE OF YOUNG POPULATION FROM MURES COUNTYFarr A.M.,Tarcea M., Ureche R..................................................................................................5ALCOHOL CONSUMPTION IN STUDENTSLaza V. .....................................................................................................................................18STUDY OF SEXUAL BEHAVIOR IN TEENAGERS. CASE STUDYLaslău M., Constăngioară A. ...................................................................................................33SEXUAL BEHAVIOR WITH RISK ASSESSMENT IN A POPULATIONAL SAMPLEFROM URBAN AREARada C., Tarcea M., Albu A.....................................................................................................40ANTROPOMETRIC PECULIARITIES IN CHILDREN AND TEENAGERS FROMTARGU MURES CITYDrăgoi S.,Tarcea M., Kovecsi Z., Farr A., Ureche R. ..............................................................51STUDY OF RELATION BETWEEN DRINKABLE WATER QUALITY AND THEPREVALENCE OF CARDIOVASCULAR DISEASES IN THE CITY OF TIMISOARATulhină D., Cătănescu O., Vlad R., Octavia B., Marin Z., Brînzei G., Neniu C., CădarC................................................................................................................................................58REVIEWSRISKS DETERMINED BY HIGH BLOOD PRESUREBrânzan L..................................................................................................................................66STRESS AND PROPHYLAXIS IN PSYCHICAL DISEASESCrişan D. I.................................................................................................................................77

84Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthRECOMANDĂRI PENTRU AUTORI(Adaptare după ,,Regulile pentru pregătirea şi trimiterea spre publicare a unui manuscris înrevistele medicale’’, Convenţia de la Vancouver)Autorii sunt invitaţi să consulte instrucţiunile care li se adresează şi care sunt cuprinse înRevista de Igienă şi Sănătate Publică. Acestea oferă o structură generală şi raţională înpregătirea manuscriselor şi reflectă procesul de cercetare ştiinţifică.Autorii sunt rugaţi să consulte şi să completeze acceptul de publicare şi de transfer decopyright către Societatea de Igienă şi Sănătate Publică din România.Un articol se publică numai după recenzia efectuată de doi referenţi ştiinţifici.Colegiul de redacţie îşi rezervă dreptul de a modifica corectitudinea exprimării şi mărimeaunui articol, dacă este cazul. Schimbările majore se stabilesc împreună cu autorul principal.1. Instrucţiuni privind pregătirea manuscrisuluiPrincipii generaleFormatul materialului se prezintă după cum urmează: caractere Times New Roman 12 pt; la 1½ rânduri, pagina A 4, cu margini de 2,5 cm, maximum 15.000 caractere, în limba română cudiacritice.Manuscrisul unui articol original trebuie să cuprindă secţiunile intitulate: introducere, materialşi metodă, rezultate, discuţii, concluzii, bibliografie.Pagina cu titlulPagina cu titlul trebuie să cuprindă următoarele informaţii:- titlul articolului- numele autorilor şi afilierea lor instituţională- autorul pentru corespondenţă: nume şi prenume, adresa poştală, telefonul şi numărulde fax, adresa de e-mail.Rezumatul şi cuvintele cheieRezumatul de maximum 150 cuvinte va fi redactat în limba română şi în limba engleză laînceputul articolului (în engleza britanică sau americană, şi nu o combinaţie a celor două).Rezumatul va furniza contextul şi scopul studiului, materialul şi metoda de lucru, principalelerezultate şi concluzii. Se vor accentua aspectele noi şi importante ale studiului, observaţiilor.Se vor preciza 3-5 cuvinte cheie.IntroducereaArătaţi importanţa temei abordate pentru studiu. Declaraţi clar scopul, obiectivul sau ipotezacercetării. Faceţi doar referiri strict pertinente şi nu includeţi date sau concluzii ale lucrăriiprezentate.Material şi metodăSelecţia şi descrierea participanţilor. Descrieţi clar modul de selecţie a participanţilor luaţi înstudiu, incluzând criteriile de eligibilitate şi pe cele de excludere şi o descriere a populaţiei –sursă.Informaţii tehnice. Identificaţi metodele, aparatura şi procedeele în detalii suficiente pentru apermite ca alţi cercetători să poată reproduce rezultatele. Citaţi sursele bibliografice pentrumetodele uzuale, prin numere arabe în paranteze drepte. Descrieţi metodele noi saumodificate substanţial, indicaţi motivele pentru folosirea lor şi evaluaţi-le limitele.Statistici. Descrieţi metodele statistice folosind detalii suficiente pentru ca un cititorcunoscător, cu acces la datele originale să poată verifica rezultatele prezentate. Atunci cândeste posibil, cuantificaţi rezultatele şi prezentaţi-le cu indici de eroare de măsură sau deincertitudine adecvaţi. Specificaţi programul folosit pentru prelucrarea statistică.

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health85RezultatePrezentaţi rezultatele obţinute într-o secvenţă logică în text, cu tabele şi figuri. Nu repetaţi întext toate datele din tabele sau figuri; puneţi accentul şi sintetizaţi numai observaţiileimportante. Materialele suplimentare şi detaliile tehnice pot fi plasate într-o anexă unde pot fiaccesibile fără a întrerupe cursivitatea textului. Folosiţi valori numerice nu numai sub formăde valori relative (procente), dar şi ca numere absolute din care au fost calculate valorilerelative. Restrângeţi tabelele şi figurile la cele necesare. Folosiţi graficele ca alternative latabele cu multe date. Nu prezentaţi aceleaşi date de două ori în tabele şi grafice.DiscuţiiAccentuaţi aspectele noi şi importante ale studiului. Nu repetaţi în detaliu datele dinsecţiunile anterioare. Stabiliţi limitele studiului şi analizaţi implicaţiile descoperirilor pentrucercetări viitoare.ConcluziiPrecizaţi concluziile care rezultă din studiu. Stabiliţi o legătură între concluzii şi scopurilestudiului. Evitaţi declaraţiile necalificate şi tragerea unor concluzii care nu sunt susţinuteadecvat de datele prezentate. Puteţi emite noi ipoteze atunci când aveţi o justificare, darnumiţi-le ca atare în mod clar.BibliografiaReferinţele bibliografice se numerotează consecutiv, în ordinea în care apar menţionate primadată în text.Identificaţi referinţele din text, tabele, legende prin numere arabe în paranteze patrate.Evitaţi citarea rezumatelor ca referinţe bibliografice.Scrierea bibliografiei: autori (nume, iniţiala prenumelui), anul, titlul, editura, număr pagini.Scrierea bibliografiei: autori (nume, iniţiala prenumelui), anul, titlul, denumirea revistei,volumul, număr pagini.Folosiţi abrevierile titlurilor de reviste conform stilului din Index Medicus.TabeleleCreaţi tabelele în Word.Numerotaţi tabelele cu cifre arabe, consecutiv, în ordinea primei citări în text şi daţi un titluscurt pentru fiecare (Tabelul 1. ... ); numerotare şi denumire deasupra şi în afara tabelului.Materialul explicativ se plasează în legenda de la subsol.Inseraţi tabelele în text.Asiguraţi-vă că fiecare tabel este citat în text.Ilustraţiile (figuri, fotografii)Creaţi graficele alb-negru, editabile, în Excel sau Microsoft Word.În cazul microfotografiilor, trimiteţi tipărituri clare, lucioase, alb-negru, de calitatefotografică, cu indicatori de scară internă şi cu precizarea metodei de imprimare amicrofotografiilor (rezoluţie ... ).Numerotaţi figurile cu cifre arabe, consecutiv, în ordinea primei citări în text şi daţi un titluscurt pentru fiecare (Figura 1. ... ); numerotare şi denumire dedesubtul şi în afara figurii.Materialul explicativ se plasează în legenda de la subsol.Inseraţi graficele şi microfotografiile în text şi separat într-un fişier electronic în format jpg.Asiguraţi-vă că fiecare ilustraţie este citată în text.Unităţile de măsurăRaportaţi unităţile de măsură în sistemul internaţional de unităţi, SI, sau în sistemul local non-SI, dacă este cazul.Abrevierile şi simbolurileFolosiţi numai abrevierile standard. Termenul în întregime, pentru care se foloseşte oabreviere, trebuie să preceadă prima folosire abreviată în text. Evitaţi abrevierile în titlu.

86Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health2. Recomandări privind trimiterea manuscrisului la revistăTrimiteţi manuscrisul în format electronic, pe dischetă, CD sau ca document ataşat la e-mail.Trimiteţi o versiune tipărită pe hârtie a manuscrisului, în trei exemplare.Manuscrisul va fi însoţit de „Acceptul de publicare şi de copyright către SISPR”.3. Neacceptarea articoluluiColegiul de redacţie va comunica autorilor cauzele neacceptării articolului.Articolele neacceptate nu se restituie autorilor.

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health87INSTRUCTIONS FOR AUTHORS(adapted from „Rules for Preparation and Submissionn of Manuscripts to Medical Journals”,the Vancouver Convention)Authors are invited to consult the addressed instructions which are enclosed in the Journal ofHygiene and Public Health. These offer a general and rational structure for the preparation ofmanuscripts and reflect the process of scientific research.Authors are invited to consult and fill in the acceptance form for publishing and copyrighttransfer to the Romanian Society of Hygiene and Public Health (RSHPH).An article is published only after a review performed by two scientific referents.The editorial board reservs the right to modify the expression and size of an article, if soneeded. Major changes are decided together with the main author.1. Instructions for manuscript preparationGeneral PrinciplesThe material will be formatted as follows: 12 pt Times New Roman fonts; line spacing at 1 ½, page A4 with 2.5 cm left and right borders, maximum content of 15,000 characters, inRomanian with diacritic characters.The manuscript of an original article must include the following sections: introduction,material and methods, results, discussions, conclusions, references.Title pageThe title page must include the following informations:- title of the article- names and institutional affiliation of the authors- author whom correspondence should be addressed to: name and surname, postaddress, phone and fax, e-mail address.Abstract and key-wordsThe abstract including maximum 150 words will be written in both Romanian and English, atthe beginning of the article (Brittish or American English, not a combination of the two). Theabstract will describe the context and purpose of the study, the material and method of study,main results and conclusions. New and important aspects of the study will be emphasized.A number of 3-5 key-words will be given.IntroductionShow the importance of the approached theme. Clearly state the aim, objective or researchhypothesis. Only make strictly pertinent statements and do not include data or conclusions ofthe presented paper.Material and methodSelection and description of participants. Clearly describe the selection modality of theparticipating subjects, including eligibility and exclusion criteria and a brief description of thesource-population.Technical information. Identify the methods, equipments and procedures offering sufficientdetails to allow other researchers to reproduce the results. Cite reference sources for the usedmethods by arabic figures between square brackets. Describe new or substantially changedmethods, indicating the reasons for using them and assessing their limitations.Statistics. Describe statistical methods using sufficient details for an informed reader who hasaccess to original data to be able to verify the presented results. Whenever possible, quantifythe results and present them accompanied by appropriated indicators for the error oruncertainty of measurement. Specify the used programme for statistical analysis.

88Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public HealthResultsPresent the obtained results with a logical sequence in the text, with tables and figures. Do notrepeat in the text all data presented in tables and figures; only stress upon and synthesizeimportant observations. Additional materials and technical details may be placed in anappendix where they may be accessed without interrupting the fluidity of the text. Use figuresnot only as relative (percent) values but also as absolute values from which relative ones havebeen calculated. Restrict only to necessary tables and figures. Use graphs as an alternative totables with numerous data. Do not present the same data twice in tables and graphs.DiscussionsStress upon new and important aspects of the study. Do not repeat detailed data from previoussections. Establish the limitations of the study and analyze the implications of the discoveredaspects for future research.ConclusionsState the conclusions which emerge from the study. Show the connection between theconclusions and the aims of the study. Avoid unqualified statements and conclusions whichare not adequately supported by the presented data. You may issue new hypothesis wheneverjustified but clearly describe them as such.ReferencesReferences are consecutively numbered according to their first citation in the text.Identify references in the text, tables, legends by arabic figures between brackets [..].Avoid citation of abstracts as references.Reference list format: authors (name, surname initial), year, title, editor, number of pages.Reference list format: authors (name, surname initial), year, title, journal, volume, pagenumbers.Use journal title abreviations according to the Index Medicus style.TablesGenerate tables in Word.Number tables with arabic figures, consecutively, according to the first citation and give themshort titles (Table 1……..); number and title situated at the upper margin and outside thetable.Explaining material is placed in a footnote.Insert tables in the text.Make sure every table is cited in the text.Illustrations (figures, photos)Create black and white graphs, editable in Excel or Microsoft Word.In case of microphotographs, send clearly published materials, shiny, black and white, withgood photographic quality, with internal scale indicators and specifying the printing methodand characteristics (resolution…..).Show numbers in arabic figures, consecutively, according to the first citation, and give themshort titles (Figure 1………); number and title below and outside the figure. Explainingmaterial is placed in a footnote.Insert graphs and microphotographs in the text and also in a separate electronic jpg file. Makesure every illustration is cited in the text.Units of measurementReport measurement units using the international system, IS, or the local non-IS system, ifrequired.Abbreviations and symbolsOnly use standard abbreviations. The full term for which an abbreviation is used mustpreceede its first abbreviated use. Avoid the use of abbreviations in the title.

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.56, nr.3/2006 – Journal of Hygiene and Public Health892. Instructions for the submission of manuscripts to the journalSend the electronic format of the manuscript on a floppy disk, CD or e-mailattachment. Send 3 copies of the paper printed version.The manuscript will be accompanied by the „Publication and copyright acceptance forthe RSHPH”.3. Rejection of articlesThe editorial board will inform the authors on the causes of article rejection. Rejectedarticles are not restituted to authors.