Ordinul Ministrului Culturii nr. 2325 / 2006 pentru ... - ArchaeoHeritage

ROMAN IAMINISTERUL CUL TURII I CUL TELOR0 RDI NNr.J.§." / ... 9.!J.:.9:J.:c:2o0-bpentru aprobarea utlllzaril normelor de deviz §I consumuri resurse Ia ofertare §Idecontarea sltuaiilor de lucrirl prlvlnd conservarea-restaurarea componentelor artlstlce,pai lntegrante ale monumentelor lstorlceAvand Tfl vedere Decretul Preedintelui Romfmiei nr. 854 din 22 august 2005 pentrunumirea unui membru al Guvernului Romaniel,In conformitate cu prevederife Legii n·r. 422/2001 privind protejarea monumenteforistorice, cu modifit:arile comptetlirile ufterioare,In temeiul prevederifor Art. 10 alin. (4)'din Hotlirarea de Guvem nr. 78/2005 privindorganizarea funconarea Ministerului' Cufturii Cultelor, cu modifit:arile compfetlirileulterioare, ·Ministrul Culturii Cultelor emite urmlitorulORO INArt. 1 - Pan fa noi dispozitii, pentru ofertare decontarea· situatiilor de lucrliri privindconservarea-restaurarea componentelor artistice ale monumentelor istorice, se aprobli utilizareade catre institutiile publica subordonate Ministerului Culturii Cultelor, a normelor de deviz consumuri resurse cuprinse Tn Sectiunea a 2-a, cap. II. din Metodologia de restaorare acomponentelor artistice MC/1-A/2000, aviza de Comisia Na?onalli a Monumentelor lstorice cu·Avizul nr. 826/30.10.2000.Art. 2 - Tn cazul Tn care aceste norrtle nu corespund operatiunilor specifics impuse prin soluilepropuse, se accept ·utilizarea Tn documentatiile elaborate de restauratorul de specialitate, aanafizefor speciafe privind consumurife de materi;3fe, .manoperli, utilaj transport, acceptate deinstitutiife publice subordonate de tre serviclife pubfice deconcentrate ale MinisterufuiCulturii Cultelor, dup caz.Art. 3. - Direa General Patrimoniu Cultural Naonal, Directia Buget, Finante-Dezvoltare dinMinisterul Culturii Cuftelor, instituVile publice subordonate serviciile publice deconcentrateale Ministerului Cufturii Cultelor vor aduce Ia Tndeplinire prevederile pretentului Ordin.MINISTRUL CUL TURII

lJJljMINISTERUL CULTIJRII • DIRECTIA MONUMENTELOR ISTORICECENI'ROL DE PROIECffiRE PDITRO PfiTRIMONIOLCOLTOitfiL ltfiTIOitfiLSTR. IENACHITA vA.cA.RESCUNR. 16, 70528 BUCURETI 53 • ROMANIAFAX I TEL. 336.99.04 • TEL. 336.60.73]jJ..l...J'.J]]]]l_,j..PROIECTS-133NORME $1 ·METODOLOGIIPENTRU LUCRARI DERESTAURARE PICTURA]Jljl.J!1i Il·.DIRECTIA MONUMENTELOR ISTORICENR • ... /.(!._};!,- _ ·IDATA 1. @·· ····· :·····. ... " . .. .. .... ............... .. ........ .. ...... ..

ROMANIAAVIZAT,PRE$EDINTEif) CNMI •'-V--:-I hprof.dr. Andrei PlroCatre: CENTRUL DE PROIECTAREPENTRU PATRIMONIUL CULTURAL NATIONALSpre §tiina: OFICIUL NATIONALPENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUIReferitor.:METODOLOGIA DE RESTAURARE A COMPONENTELORARTISTICE I MC II-A I 2000Elaborator:Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naionalcolectiv de elaborare :- prof.univ.- restaurator Dan MOHANU- prof.univ.- restaurator Oliviu BOLDURA- asist.univ.- restaurator Maria DUMBRAVICEANU- asist.univ.- restaurator Romeo GHEORGHITA- restaurator Teodora SPATARU IANCULESCU- restaurator loana MUNTEANUFinantator :MINISTERUL CUL TURIIDocumenta\ia metodologica cuprinde :metodologie preliminara de contractare, decontare, urmarire §i receptionare aiucrarilorrestaurarede investigare, cercetare, documentare. interventii de conservare ;;1- etiopatogenia picturilor murale- structura economica a procesului de conservare-restaurare a picturilor muralePre ei.libere nr. 1, sector 1, 71341 Bucureti, Telefon: (01) 224.00.67; 224.36.63, fax: (01) 224.21.66

- glosar de termeni specifici conservarii-restaurarii picturilor murale- documentatie fotografica color §i desenata - fi§e de identificare a tipurilcdegradare a picturilor muraleMetodologia a fost analizata in §edintele Sectiunii de Componente Artistice01.06.2000 §i 11.07.2000, cerandu-se completari pentru racordarea Ia legisla\ivigoare.in §edinta Sectiunii de Componente Artistice din data de 24.10.2000 §i in §ecComisiei Nationale a Monumentelor lstorice din data de. 30.10.3000, s-a reanaldocumentatia prezentata,§edintele anterioare §i se acorda :s-a constatat introducerea completarilor solicitateAVIZ FAVORABIL,Aplicarea corecta a METODOLOGIEI DE RESTAURARE A COMPONENTEUARTISTICE I MC II-A I 2000 ramane in sarcina Finantatorului §i a RestauratorilorSpecialitate.- -Prezentul aviz se aduce Ia cuno§tiinta Elaboratorului prin grija Finantatorului.DIRECTOR D.M.I.,SECRETAR C.N.M.I.,SECRETAR S.C.A.,d/ttft_ist.arta Ana BARCA

MINISTERUL CULTURII • DIRECTIA MONUMENTELOR ISTORICECEHTROL DE PROIECTARE PEHTRO PATRIMOHIOLCOLTOI{AL HATIOHALSTR. IENACHITA V ACARESCU NR. 16, 70528 BUCURE!>TI 53• ROMANIAFAX I TEL. 336.99.04 • TEL. 336.60.73FOAIE. D TITLUPROIECT ANT GENERAL:TITULAR INVESTITIE:DENUMIRE PROJECT:NR. PROIECT:FAZA:DATA:CENTRUL DE PROIECT ARE PENTRUPATRIMONIUL CULTURAL NATIONALMINISTERUL CUL TURIINORMESIMETODOLOGIIPENTRULUCMRI DE RESTAURARE PICTURA(STUDIU)S-133UNICA30 MARTIE 2000DIRECTIA MONUMENTLOR 1ST ·J .. ,C ':.Jio.J:U.-ryNR . ..... .. _ .. .. . .. .. ... . ........ .. . .., ,_.f:,t 0 'if ./"\ 0) 'i. ,. c0 ':".'!':"':'" ........ .DATA ·················:.

:· ....:uJ1Il'JI S JE. J.R..lLJ lL 1!J JL..., ""Jl!LlU :R._][][OFICIUL NATIONAL PENTRU JPROT!EJAREA PATRIMONIULUI'0.0METODOLOGIA PRELIMINARA DE RESTAURARE ACOMPONENTELOR ARTISTICE I MC I 1-A I 2000DDCap.lPREAMBULiluDm .rnua0[.1IJ0' '0. ." I nteleasa numa1 m complexa sa realitate materiala artistica, opera de arta ii relevaincarcatura i semnificatia istorica i artistica.Definitie:Restaurare - conservare -abordare tiintifica de practica abuziva a reconstituirilor.termenul de conservare este necesar pentru a delimita astazi oRestaurare-conservare este in egala masura, pe de o parte judecata critica vizand identificareaobiectului de arta cu caracteristicile lui structurale proprii i, pe de alta parte, operatiunea deinterventie in sine asupra materiei obiectului avand ca scop prelungirea existentei lui prineliminarea cauzelor de degradare sau incetinirea lor pe cat posibil. Operatiuni critice i practicepentru a reda sanatatea reala a operei, realizarea vizibilitatii imaginii tinand cont de realitateaestetica i istorica a acesteia. " (Extras din Carta de Ia Venetia)Dificultatea de a inclu de intr-un algoritm matematic care sa permita cantarirea efortului derestaurare a operei de arta rezida din insai definitia de mai sus.Prezenta metodologie incearca sa stabileasca pe de o parte o baza de plecare pentru negocierein conditiile unei economii de piata, pentru pretuirea lucrarilor de investigare, cercetare,documentare, conservare i restaurare a componentelor artistice i, peposibilitatea verificariide alta parte,i decontarii dit mai exacte a lucrarilor efectuate. Ea subliniazacaracterul de unicitate al domeniului de restaurare a componenetelor artistice i intervine acolounde se individualizeaza prevederile Ordonantei Guvernului nr. 12/1993 privind achizitiilepublice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 281 din 4 decembrie 1995 iale Hotiirarii Guvernului nr. 63 din 22 februarie 1994 de aprobare a Regulamentului privindorganizarea licitatiilor pentru achizitiile publice de bunuri i servicii, republicata in MonitorulOficial al Romaniei, Partea I, nr. 83 din 7 mai 1997.Trebuie contientizat faptul ca baza de negociere a valorii lucrarilor este constituita dinevaluarea estimativa a tuturor operatiunilor prevazute a se efectua. Cuantificarea acestora estedificila i nu poate fi realizata decat de catre autor, eel care este implicat total in procesul deinvestigare - cercetare - documentare - conservare i restaurare a componentelor artistice .0nw

3u003.2.2. Copie dupa Procesul Verbal de Receptie al iucrarilor receptionate de catre ComisiaNationala a Monumentelor Istorice - Sectiunea de Componente Artistice (minimumdoua lucrari).3.3 Asigurarea cu personal de specialitate3.3.1. Contractantul trebuie sa dispuna de personal calificat in domeniul conservarn irestaurarii de componente artistice, iar responsabilul lucrarii supuse licitatiei trebuie safie atestat i inscris in registrul expeqilor/specialitilor in domeniul conservarii irestaurarii monumentelor istorice.000rnL1mI3.43.4.1.3.4.2.Documente privind asigurarea cu personal de specialitateDeclaratie care contine informatii privind numarul mediu anual al personalului angajat,asigurarea cu personal de specialitate, inclusiv precizarea persoanelor responsabiledirect de indeplinirea contractului de conservare/restaurare a componentelor artistice.Declaratia trebuie insotita de CV -uri ale persoanelor responsabile direct cu indeplinireacontractului precum i, daca este cazul, ale oricaror altor specialiti care intervin pemonument ill cadrul derularii contractului.Copie dupa Certificatul de atestare ca expert/specialist eliberat de Ministerul Culturii -Comisia de Atestare in Domeniul Monumentelor Istorice, cf. Ordinului MinistruluiCulturii nr. 2032/1999 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.589, partea I I03.12.1999.nuCap. 4CONTINUTUL DOCUMENTELOR DE OFERTARE-DillnliJ4.1 Documentatia de propunere de interventie, care va confine:4.1.1. Piese scrise:- memoriu tehnic- starea de conservarecaiet de sarcini (metodologie de restaurare)- graficul de ealonare a lucrarilor de restaurare a componentelor artistice4.1.2. Piese desenate- releveul degradarilor1- propuneri de interventie81uD'.DBmlII4.2 Estimarea valorii totale a lucriirilor propuse4.2.1. Valoarea totala a lucrarilor este:Vt =l:Vt. .. nin care:Vtl:V l ... n- valoarea totala a lucrarilor de restaurare componente artistice- suma valorilor operatiunilor propuse a se executa4.2.2. Devizul oferta va fi intocmit dupa modelul din Anexa nr.2.

u]. u :00nu0nLJfl!j0nug..nu0000nlJB0[J. ..44.2.3. Modul de calcul al TARIFULUI MEDIU ORAR- 1'I n cadrul operatiunilor de conservare/restaurare a componentelor artistice, tariful mediuTo-fcorar se va calcula dupa urmatorul algoritm:In care:tariful mediu orar brut in reteaua muzeaHi stabilit prin ORDONANTA DEURGENTA Nr. 24 din 30 martie 2000 Anexa 4/3.III.a, publicata in MonitorulOficial Nr. 138 din 31 martie 2000- factori de influenta caracteristici profesieiaceti factori sunt cei care diferen{iaza activitatea de restaurare a componentelor artisticedesfourata la fata locului, direct pe monument, de activitatea muzeala; dupa cum intervinasupra caracterului lucrarilor, ei sunt factori constanfi sau variabili, dupa cum urmeaza:fc1 factor de lucru In conditii de antier - constantfc2 factor de unicitate - constantfc3 factor de lucru In etape - variabiletape de lucru pe acelai obiectiv= 0,10= 0,07= max. 0,03 In cazul mai multorfc4 factor de participare artistica - variabil =max. 0,10 'in functie de caracteruli ponderea interventiilor din cadrul restaurarii (de exemplu, acest factor poate fi 0 pentruoperatiunea de consolidare profilactica i poate fi maxim, adidi 0,1 0, pentru operatiuni detratamente estetice)fs- factori de influenta specifici interventiilor Ia obiectivaceti factori sunt variabili $i opfionali, fn funcfie de specificul fiecarui antier fn parte,precum i de specificul $i ponderea operafiunilor efectuate fn cadrul etapei, dupa cum cumurmeaza:fs1 factor distanta - fn cazul obiectivelor situate fn afara localitafii de reedinta arestauratorului acest factor se aplica astfel:pana Ia so km 0,01 + 0,03peste 50 km 0,02 + 0,05fs2 factor accesibilitate - fn cazul obiectivelor situate fn locuri izolate i greu accesibile, seaplica acest factor, fn valoare de max. 0,02, dupa caz;f83 factor dificultate - rejlecta condifii de lucru la fnalfimi foarte mari, fn prezentacurenfilor de aer agresivi, umiditate excesiva, etc.; se aplica fn valoare de max. 0,02, dupacaz;fs4 factor dificultate optica - se aplica fn cazul operafiunilor ce se efectueaza fn condifiidificile de lumina sau pe suprafete extrem de mici, cu necesitatea utilizarii sistemelor deamplificare a vederii, in valoare de max. 0,10;fss factor de lucru sub exploatare - fn cazul $antierelor deschise la obiective care sunt fnfuncfiune $i fmpiedica prin aceasta desfii$urarea normala $i ritmica a operafiunilor derestaurare, se aplica fn valoare de max. 0,02, dupa caz;f56 factor de toxicitate - fn cazul lucrului cu substanfe volatile, toxice, fn spafii fnchise $ineventilate fn care se acumuleaza gaze i vapori, se aplica, dupa caz, fn valoare de max. 0,10;

. ..J···J00000.0DDnu00ntJnunw0005fs7 factor de rise - se aplicii fn cazul lucriirilor efectuate fn regim de urgenfii lamonumente ce sunt fn stare criticii de stabilitate (precolaps); se aplicii fn valoare de max.0,10.-factori de influenta specialiacest factor rejlectii lucrul pe monumente de importan{ii deosebitii sau tendinfa acestora deascendenfii valoricii fn urma finaliziirii lucriirilor de restaurare, dupii cum cum urmeazii:k;1 - se aplicii fn cazul intervenfiilor efectuate pe monumente ce fac parte din patrimoniuluniversal - UNESCO - fn valoare de 1,20;sau:ki2 - se aplicii fn cazul $antierelor deschise la monumente cu vechime foarte mare sau cutendinfii de ascendenfii valoricii urmare restauriirii; valoarea sa este de max. 1,15.ts- taxe socialepentru anul 2000, acestea sunt:- CAS- $omaj- Fond siiniitate- Fond solidaritate socialii- lnviifiimant0,300,050,070,030,02Lts = 0,474.2.4. Modul de calcul al VALORII OPERATIUNII- VValoarea operatiunii este exprimata in lei/UM conform algoritmului:- Ordonanfa de urgenfii nr. 2/1999- Legea nr. 1/1991- Ordin nr. 74/2000- Ordonanta de Urgenfii nr. 4/2000- Hotiirarea nr. 806/1999V = [T X h + VmX (l+v3%)] X (1 + Ch.i%) X (l+B%) X (l+TVA%)in care:T - tariful mediu orar bruthV m - valoare materiale utilizate in cadrul efectuarii operatiunii -- numarul de ore necesar efectuarii operatiunii- cf consumuri resursecf consumuri resurseV a - procent materiale i cheltuieli adiacente - 10% - reprezintii acea parte de cheltuielinecesare procuriirii $i prepariirii unor materiale specifice (ex.: clei de pe$te, jiere de bou,caseinat de calciu, etc.)Ch.i -B - beneficiu- 5%TV A- taxa pe valoare adaugata - 19%cheltuieli indirecte- max. 20,1%- negociabil

tJ[JCap. 5CONDITII GENERALE DE CONTRACTARE60B0D5.1 Semnarea contractului5.1.1. Semnarea contractului se va face numai dupa obtinerea avizului Comisiei Nationale aMonumentelor Istorice - Sectiunea de Componente Artistice referitor la metodologiapropusa in cadrul ofertei.Cap. 6 URM A RIREA, DECONTAREA I RECEPTIONAREA LUCR A RILORDE RESTAURARE A COMPONENTELOR ARTISTICE00.g6.16. 1. 1.6.26.2.1.6.2.2.Urmarirea execufiei lucrarilor de restaurare a componentelor artisticeUrmarirea executiei lucrarilor de restaurare a componentelor artistice se face prindiriginti de antier, care pot fi angajati ai persoanei juridice achizitoare, sau prin oricealta persoana fizica sau juridica, cu conditia sa fie atestata de catre Comisia de Atestarein Domeniul Monumentelor Istorice (CADMI), potrivit Ordinului Ministerului Culturiinr. 2032/1999.Decontarea lucrarilor de restaurare a componentelor artisticeI n scopul decontarii lucrarilor executate, contractantii l:ntocmesc situatii de plata lunaresau periodice, pe baza valorilor ferme din oferta, actualizate la zi.Dirigintii de antier verifica i confirma lunar sau periodic operatiile i cantitatileexecutate i inscrise in caietele de masuratori, precum i corespondenta intre acestea iprevederile documentatiei privind preturile unitare ferme din oferta.6.2.3. I n cadrul situatiilor de plata valoarea V m (aport materiale necesar efectuarii operatiunii)se va calcula in mod real pe baza facturilor de materiale.D0006.36.3.1.Recepfionarea lucrarilor de restaurare a componentelor artisticeReceptionarea lucrarilor de restaurare a componentelor artistice se face la sfaritulfiecarei etape de lucru de catre o comisie de specialiti din cadrul Comisiei Nationale aMonumentelor Istorice - Sectiunea de Componente Artistice.nLJ0

u..0Anexa nr.170D0OFERTANT/CANDIDAT............................................( denumire/nume)0D0Dill0g00rn00Declaratie privind eligibilitatea1. Subsemnatul, reprezentant imputernicit al . .. ( denumirea Inumele $i sediul/ adresa ofertantului/ candidatului) declar pe propriaraspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, ca nune aflam in nici una din situatiile prevazute la art. 2.1.2 lit. a) - f) dinExtrasul din Metodologia de restaurare a componenetelor artisticeMC/I-N2000.2. Subsemnatul declar ca informatiile fumizate sunt complete icorecte in fiecare detaliu i inteleg ca autoritatea contractanta aredreptul de a solicita, in scopul verificarii i confirmarii declaratiilor,situatiilor i documentelor care insotesc oferta, orice informatiisuplimentare privind eligibilitatea noastra precum i experienta,competenta i resursele de care dispunem.3. Subsemnatul autorizez, prin prezenta, orice institutie, societatecomerciala, banca, alte persoane juridice, sa fumizeze informatiireprezentantilor autorizati ai autoritatii contractante ( denumirea $iadresa autoritafii contractante), cu privire la orice aspect tehnic ifinanciar in legatura cu activitatea noastra.Data completarii ............... .Ofertant/candidat(semnatura autorizata)00m

I:, '180.Anexa nr. 20gD0DDfTI(3"'ttJrnIJ.Jm..P1hJExemplu intocmire deviz oferta (situatie de lucrari):A B c D E F GPret unitarNr. *SIM80L/Denumire*Materiale0U.M. *Cantitate *mater1'ale *Manoperaoperatiune(fara TVA)*manopera1 1. A.3.2.1 - Curatirea depunerilor1.200dmp 648.000 3.619.620aderente de funiqine/qudroane I6.703 2. 2.370 12354.510stratului suport139.6503.211.95015 8.3.6.1'"6-3. . Chituirea lacunelor de dmpI6.8202.455.200 10.054.80027.9307 TOTAL (Suma 1 - 3}3.157.710 16.886.3707 Materiale si cheltuieli adiacente {Fl * 10%}315.771crt.8.3.2.1 - Tivirea marginilormartelandm I9 TOTAL CHELTUIELI DIRECTE (TOTAL A) 3.473.481 16.886.37054036010 VALOARE {H9 * Cheltuieli indirecte 1,201 *Profit 1,05)1-11 TVA 19%1-12 VALOARETOTALAH*Total4.267.6203.266.46012.510.00020.044.080315.77120.359.85125.674.7904.878.21030.553.000DDPILJ[]IllB.'Dmu* SIMBOL I Denumire operatiuneCantitatePU materialePU manoperaMaterialeMan operaTotal- cf. catalog consumuri resurse- cf. masuratorilor la obiectiv- cf. consumuri resurse (:tara TVA)- h x T ( cf. algoritmului de calcul)- Cantitate x PU materiale- Cantitate x PU tarif orar (T)- Col. F (Materiale) +Col. G (Manopera)

PlROIEC'f S 1313NOESIMETODOLOGllPENTRUWLUCRARI DE RESTAURARE PICTURALIST A DE_SEMNATURIDIRECTOR:EF PROIECT:COLECTIV DE ELABORARECOORDONARE TIINTIFICA:COLECTIV DE ELABORAREA STUDIULUIprof. univ. Dan Mohanuprof. univ. Oliviu BOLDURA (i ·('\.{asist. univ. Maria DUMBRAVICEANti·l_)(•.-a..---' _asist. univ. Romeo GHEORGHITA . ?:1 ...

------MINISTERUL CULTURH " DIRECTIA MONUME:NTELOR ISTORICE\tiEHTROl DE PROIECTfiRE PEtiTRO PATI'(IMOtiiOlCOLTORAL fHATIOtlfllSTR. IENACHIT A V AcAR.Escu NR. 16, 70528 BUCURE$11 53FAX I TEL. 336.99.04 • TEL. 336.60.730ROMANIAPROCES-VERBAL DE A VIZARE A LUCRARIINR. CS-" 33DATA o. () 3. 2-o-o oI. DENUMIREA PROIECTULUI ---L....c..Ji;L-=....;=--- --J1--'"-... ---'-- nl_J_---flJ.';'_· _...-_,'-----·).JwM k Beneficiar 1Indicativ lucrare S- { S '3Valoare devizSec tie 0' 0 Oo. 0 0 0 WSefproiectResp. specialitate _ _ __ _ _ _ _ _CalificativII. ETAPE ANTERIOARE ALE ACTIVITATII DE A VIZAREConpnutul etapei de avizareData avizariiIII. Comisia de avizare CTSE- PreedinteMEMBRINume i prenume Sernnatura Nume i prenumeSernnaturaIV. CONSTATARIIn urma examinarii proiectului se constata:• respectarea actelor normative in vigoare in specifi.cul monumentelor istorice• corespondenta cu tema de proiectare i respectarea avizelor anterioare•V. OBSERVATII I RECOMANDARI

uJD0D00000000000000SECTIUNEA a 2 ..•Ghid metodologic privind conservarea-restaurareaapicturilor murale

J]]J]1]]]]ll]]agIGHID l'o/IETODOLOGIC PR.IVLl\\fDPROIECTAREA SI EXECUTIA I-"UCRA.RILORDE CONSERVARE- RESTAURARE APICTURILOR MURALEColectiv:Dan Molumu coordonato:rTeodo:ra Ianculesc.u SJ)abruOUviu Boidm"aloana MtmteanuRomeo GbeorgbitaMMria UumbravidanBucuresti 2000

lJ00DD000D0D000DDB00Capitolul I. ETIOPATOGENIA PICTURILOR MURALE

JJ]Ghid privind proiectarea si executia h.B.crarHo:rde conservare-restaurarea picturilor murae]])]]I. ETIOPATOGENIA PICTURH,OR MURALEJ]JJ]]JJ]3I

J]]l]Ghid privind proiectarea si executia lucrarilorde conservare-restaurare apicturilor muraleJ]]]]]l]CUPRINSI. ETIOPATOGENIA PICTURILOR MURALEl. Sinteza privind tipurile de degradare a picturilor murale si cauzele ce le provoaca.2. Fise de identificare a tipurilor de degradare a picturilor murale.II. STRUCTURA ECONOMICAA PROCESULUI DE CONSERVARE- RESTAURARE APICTURILOR MURALE1. Categorii de lucrari2. Sistemul de calcul al costurilor3. Sistemul de masuratori si calcul al cantitatilor4.Continutul- cadru al ofertelor si criterii privind adjudecarea proiectelor si lucrarilor deexecutiem. GLOSAR DE TERMENI SP ECIFIC! CONSERVARURESTAURARII PICTURILIRMURALE]JjJ]]]J

j]Nr.OrdNr.Crt.Nivelul la care seprezintadegradarea.JETIOPATOGENIA lP'l!CTURILOR MURAlLE'lfllPURI DE l!lEGJRADARE 1 CAUZECodul Prezentarea tipului Codul Cauzele tipului de degradarenivelului de degradare. tipului dedegradarii.degradareSimbolGrafic.J12 3I Degradiiri Ianivelul zidiiriei4 5 6 7z. Dizlocari la nivelul Z.l.zidariei ( crapaturi,fisuri).8l]]•.·· J12Crapaturi ale Z.l.l. - tasari datorate modificariizidarieiterenului de fundatie.- micari seismice.- evenimente provocate deom (bombardamente,accidente, explozii).- lucrari produse invecinatatea fundatieimonumentului.-lucrari necorespunzatoare,privind structura arhitecturiimonumentului.- "bang" aviaticFisuri in zidarie. Z.l.2. - vibratii datorate traficuluirutier din vecinatateamonumentului.- explozii de cariera.mJ3- umiditatea de capilaritate,Decoeziunea Z.2. de condens,de infiltrape.( dezagregarea) -atac biologic.zidariei.-vicii de tehnica.-diferiti factori poluanp.•]J4InterventiinecorespunzatoareZ.3.Interventii Z.3.1. -realizarea unor lucrari inincompatibilecadrul monumentului.locale (plombe,teseri).II5Interventii Z.3.2. -folosirea unor materialeincompatibileincompatibile in structuramajore (reconstitu-(ciment, betoane).iri,adausuri).]]16nDegradiiri Ia nivelulsuportului(arriccio,intonaco)s. Desprinderi ale S.l.suportului.Desprinderi la S.l.l. - umiditate ( capilaritate,nivelul unuia dintre infiltrape );straturile compo-- vicii de tehnica;nente ale suportului- micari seismice;( arriccio, into naco, - vibratii provocate prinzidarie).explozii;- "bang" aviatic;- trafic rutier in vecinatateamonumentului;- gelivitate;· ttt

1]J]]•'Ill I 7'I8'2 3 4I5Desprinderimultiple la niveluldiferitelor straturicomponente alesuportului.Desprinderi gravecu deplasarea saudeformarea in plana suportului(burdueli).§. 1. 2. lI - lucr ari norespunzatoare7 privinrl structura arhltecturii(lovituri accidentale).6S.l.3.I-umiditatea conjugata cumigrarea i recristalizareaslirurilor;-gelivitate.]J9Desprinderi cudeformarea ifracturarea stratuluisuport .S.l.4.- folosirea unor materialenecorespunzatoare,incompatibile cu structuramateriala originaUi ( ciment,raini).]J]]101112Craplituri, fisuri alesuportului.Crapaturi alesuportului.Fisuri ale suportului.Fisuri de contractie( cracluri).S.2.S. 2. 1. - micari seismice;- tasari ale fundatiei;S.2.2.S.2.3.-vibratii provocate prinexplozii;- lucrliri necorespunzlitoarela nivelul arhitecturii istructurii de rezistentli amonumentului.- contractii ale unormateriale necorespun -zatoare;-vicii de tehnica;- interventii de restaurarenecorespunzatoare.J]]J]J13141516Lacune alesuportului.Lacune Ia nivelulstratului de intonaco(zgarieturi,zgrafitliri, lacune).Lacune alestratului de arriccio(medii i ample).Lacune ale suportuluiproduse sistematicintentionatpe suprafata picturii( striatii, martelari,zgrafitliri).Dezagregarea, friabilitateastratuluiS.3.S.3. 1.S.3.2.- umiditate de infiltratie,capilaritate;- micliri seismice, vibratii,explozii;-"bang" aviatic;- vicii de tehnica;- absenta protectiei peperioada altor inteventii Ianivelul structuriimonumentului;- neglijente de intretinere;- amenajari interioarenecorespunzlitoare (instalatiielectrice, installiri mobilier).S. 3.3. - lucrliri de repictare,retencuire a ansambluluiS.4.g.pictural;- actiuni legate de cult saufapte de memorie;-acte de vandalism-umiditatea ( condens,capilaritate, infiltratie)l

'J 3 5 7 8suport (arriccio, in-1 conjugata cu fenomenul detonaco).l 1nigrare §i recristalizare asarurilor;]- gelivitatea;- poluare atmosferica;-vicii de tehnica.J]JjJJEroziunea supor - S.S. -conditii climatice i de17 tului. microclimat ( expunerea laintemperii, directia vanturilorprincipale i a curentilorde aer);- absenta elementelor deprotectie ale zidurilor( acoperi, ziduri de incintli,perdele de arbori);- distrugerea configurapeinaturale in carea se aflamonumentul (paduri, formede relief).18 Coroziunea supor- S. 6. - conditii de microclinuit;tului.- poluarea atmosferica.IIFenomene de bio- S.7. - bacterii, ciuperci, alge19 deteriorare ale licheni, vegetatie;suportului. - conditii de microclimat, umiditate, capilaritate,condens, intrepnere neco -respunzatoare;- lucrari de reparape (con -servare-restaurare cu aportde umiditate sau substante. biodeteriorabile );- functia monumentului;- poluarea atmosferica.]JJa]Prezenta in dimpulsuportului a unormaterialeincompatibile.20 Prezenta in ciimpul S.8. 1. - tencuieli necorespunza -suportului a unortoare, cimenturi, betoane,tencuieligips;necorespunzatoare. -materiale sintetice (poli -stiren expandat, metale);- reparatii sau interventii derestaurare necorespunza -toare.- lucrari privind arhitecturai structura monumentului.21 Prezenta in ciimpul S.8.2. - cuie, dibluri, panousuportului a unorelectric;corpuri straine.- amenajari instalatii.Impregnari ale su- S.8.3. - uleiuri, ceruri, parafine, ra-J' •22 portului cu mate- ini sintetice;riale necorespun -- interventii de restaurarezatoare. conservare necorespunzli -toare, ne li" ente.IS.8.

]]]]J]123242 3ill Degradiri D£ffnnvehd sl!:rauiuide cuioare i. slstratului deprepara tie.4 5Depuneri deimpuritati pesuprafata stratuluipictural (pulberi,fum).Depunerineaderente deimpuritati (pulberi,fum).Depuneri aderentede impuritati ( fum,gudroane, excremente)P.l.l.P.l.2.- poluarea atmosferidi;- intrepnerea necorespun -zatoare;- actiuni generate de cult:arderea lumanarilor,candelelor.7- catastrofe naturale sauproduse de actiunea omului(incendii, eruptii, inundatii);]]25Depuneri deimpuritati pe stratde culoare fragil ,pulverulent sau incurs de exfoliere.P.l.3.- interventii asupraarhitecturii sau structuriimonumentului rara 0protectie prealabila apicturilor murale.- functia monumentului.]26Eflorescente saline.Eflorescentesolubile (nitrati,sulfati, cloruri).P.2.P.2.1.- umiditatea de in:filtratie, decapilaritate, de condens;-poluarea atmosferica.]]]27282930Eflorescente greusolubile sau insolubile( carbonati,silicati).Cruste ( carbonati,silicati).Criptoflorescente(sulfati, carbonap).Eflorescente incfunpul unui stratpictural fragil,pulverulent, In cursde exfoliere,rezistenta mecanicaslaba .P.2.2.P.2.3.P.2.4.P.2.5.- lucrari de restaurare cuaport mare de umiditate;- lucrari de restaurare cufolosirea unor materialeincompatibile ( cimenturi,betoane, materiale decuratire).- absenta sistemelor deprotectie a monumentuluiimpotriva surselor deumiditate (acoperi,jgheaburi, burlane, sistemde drenaj);- intretinere necorespunzatoare;]]]31Depuneri ale unormateriale incompatibile( ceruri,uleiuri, parafine,fixativi, alte materialede restaurare).Depuneri accidentaleale unor materiale incompatibile( ceruri, parafine,uleiuriP.3.P.3.1.- lucrari edilitare sauamenajari produse invecinlitatea monumentului.- neglijente in intretinereamonumentului;

l] 3 4 5 6 7Prezenta unor P.3.2. - lucrari de conservare res-32 rnateriale de conso- taurar.e necorespunzatoare;]]]J]]J]lidare impregnare,- intervenpi cu scop esteticprezentare estetica,realizate de persoaneincompatibileneautorizate.( fixativi, verniuri,etc. )Repictari aleP.4.stratului pictural.Repictari putin P.4. 1. - interventii necorespun-33 aderente cu un liant ziitoare, urmarind modificiirislab (a secco).estetice sau refacerea inintregime a originalului;Repictari aderente P.4.2. - interventii de restaurare34cu lianti puternicinecorespunzatoare.( emulsii de ou, uleiuri,rii§ini, caseina,etc.)Repictari aderente P.4.3.35 avand §i un strat depreparape.Suprapuneri ale P.S.unor tencuieli alesuportului unorpicturi murale.•]36 Suprapuneri ale P .S .l.unor tencuieli sauJ]suporturi curezistenta mecanicaslabli, neaderente.Suprapuneri ale P. 5.2.- interventii accidentale,reparatii sau restaurari lara oprotectie prealabilii a picturilormurale;37 unor tencuieli sau -accidente pe parcursul unorsuporturi dure §iaderente.operatiuni de conservarerestaurare.] Stropituri, scursuri P.5.3.accidentale sau su-aJa38prapuneri de tencuielimai mult saumai putin aderentein zona unor reparatii la nivelul suportuluisau unoroperatiuni de consolidare§i restaurarea arhitecturii.Suprapuneri ale u- P.5.4.39 nor tencuieli sau - intervenJ:ii urmiirindsuporturi peste unacoperirea totalii sau Partialiistrat pictural pulve-a originalului sau inlocuirearulent sau in cursacestuia cu o nouii picturii.de exfoliere.- actiune cu caracter estetic,religios, etc.•

JJJ]J.]JJ]gaJ..,:J4 5 7 8Suprapuneri aleunor viirui.eli,zugraveli.Suprapuneri de va- P.6. 1. - interventii urmarind40 ruieli, zugraveli acoperirea totala sau parpalaneaderente cu re-a stratului pictural ( acpunizistenta mecanicacu caracter estetic, religios,mica (u§oretc.).solubile).41 Suprapuneri ale P.6.2. - interventii urmarindunor varuieli,acoperirea totala sau paftialazugraveli, aderentea stratului pictural ( actiunidure, greu solubilecu caracter estetic, religios,sau insolubile, cuetc.).rezistenta mecanicamare.42 Suprapuneri ale P.6.3. - interventii urmarindunor varuieli,acoperirea totala sau parpalazugraveli peste una stratului pictural ( acpunistrat pictural fragilcu caracter estetic, religios,(rezistentaetc.).mecanidi mica, incurs de exfoliere,pulverulent)Biodeteriorareastratului de culoare, P.7. -umiditatea de capilaritate,produsa de atacuricondens, infiltratie.biologice.- conditii de microclimat(temperatura §i umiditateBiodeteriorarearelativa) favorabile4344produsli de micro- P.7.1. producerii atacului biologic.organisme, ciuperci-poluare atmosferidi.Biodeteriorareaprodusa de Iicheni P.7.2§i plante agatlitoareJ Decoeziunea - vicii de tehnicli.stratului de culoare. P.8. - umiditate de capilaritate,ggga0g.condens, infiltrape.45 Exfolieri ale P.8.1. - conditii de microclimat.peliculei de culoare- conditii de intretinerenefavorabile.Pulverulenta P.8.2. - interventii anterioare.46 peliculei de -operapuni de fixare aculoare.Denaturareastratului pictural.stratului de culoare. P.9. - umiditate de capilaritate,Denaturarea fizico-condens, infiltrape.- conditii de microclimat.chimica a P.9. 1. - conditii de intretinere47 azuritului nefavorabile.Denaturarea fizico-- poluarea atmosfericli.- catastrofe naturale sauchimica a P.9.2. provocate de om.48 cinabrului. - expunerea Ia radiatii UV.D-

]J]]]]]J1 2 3 449505152535 6 7 8i I' DenaturareaP.9.3.miniului de Pb.Denaturarea P.9.4 .fizico-chimica aalbului de Ph.Denaturarea fizico-chimica asmaltului.Transformari alepigmentilor peli -culei de culoaresub actiuneacaldurii.Transformari alestratului de culoaresub actiunealuminii razeP.9.5.P.9.6.P.9.7.mil.ID]JJ

L...;.;..;.l ... C--;.J li;.._.J r .' l.,.;,..;,./1 L.;.;...;,;,l L--.J r..;;:;;Etiopatogenia picturilor murale: exemplu de raspflndire a degradarilor I specifice picturilor murale Yn interiorul unei bisericiLEGENDA!- Depur\eri r\eaderer\te de impuritati (puiberi, fum) Efiorester\te soiubiie (r\itrati, suifatl, tioruri)• Efiorestente soiublie (nitrati, suifati, tioruri)Denaturarea fizito-thirhit a aiurituiul

J]F1$t;l -Df:' [l)[J·\ri'IFlC.: .. RE . !J>tJIOL')R DE, DPGRAD.AHE. A ? CTU RJLOR 1\,tfiJt{,.LE:]l' ·..),-, .... ·· ...... ..---·-· ·-- L .. .... ..,._.,... ..,.,........ -:-·:·:--..:·_., ... ::r::':=·c·-;:-,..,..-- .... =-:-: ·•· -··-·· ..- · L . ...., ....... ............-- --- -----..,.... ... • - -- ............. - ...... -:::-::::c:oo:-:::- ::::.,., •·-_::::c--·-,··.:c-::::·:::- :--:::-::-::..-,-- ----··---- ......--- - --.• --------- ---- - -""-:o: .:c..c. .•c.::__ .".. .. c.;c..;.,=----"-C.C. ..; .. ;...;"'. . :... .................... ____ _J•·· •w•-· - -··· ··-- · ·-- ----_,: __ .. _; . . .i' .]..]•..]Lzid - #.ft 1Itcto 3 . !nto!VKO4 :Strat de nloare 5. crapat;Jr.'al3 n:. 'e!ul 7.-i.danci .IJflI(._ _ __ _I T:Jsan d;J!.CJ! ate rn.odific;irii ternnlu) de. !i.mda(ie, mi:;:c:!iri CJ:.;m!CC. ovenJmcnte oaJ.a:trol\,:r.: provocate de aq-ium:n umana (bombardam!:rlt.e,II.::x.plozE,; luolin prodt:s

JJ]]]]]]]]]]..]·--- -v_,-; ------·rsi:M:-acic cfR:.\::--r :- --·--- ·--- - ---- ----- ------- ------ -----·--1·--..- - - ---- --- -- -- - -- ·- --- ·-· -- ---· _______ ___ ___ ___jI . , - ).. t t.TR - t · · ¥: . · T"•tr":( ' Y . ;-• •. • - r::-; ( :UREJ\'T ! COD '_ _ . .. .... ....:.:?l :.::'-:':" !.":;:_;::'!;•_!.:::E..:: tl :--)':'L'':: __ ... .... .. . . . ..r ------ -·'"··-.2··---· --·t · ·------ --·-- ·--- -- .. .ii.. . . .. --;.... .... .... ..DiZL()( A Rl ALE ZJI)ARIEl1 , .t3d 2. anict.J

j]]]]h,1BCL_ .......... _.....,..... ... . -5·.:Z; ...... - .3. t;' t

J]]]]4.CODZ.J L. __ ,__.._ .. _w--------·---·------ • .,,,-·-.. ....-.f?

J]]]]• -·· ;:.K. · -; - - SiKfF;uc - - - ·i .. -- - - - ·-- ---'5d?Er: .t ..> ----- -··--··· .... _ _L, __ ,_ .. ....... ___ gr_ _ __ __ _ -_·r ·_cgq __ ___ +-- ___Iz .11. 2.Il•i II_ _ __ _ ____ _ Qf.}i!!\tl!=:A Tl.?J: Pl::._l?_FiiA_l?i-- _fNTERVENT!I NECORESPUNZATOi\RE_ _ _ , _ _ ___ .- - ··-!• IN'!'ERVENTH lNCOMPATlBILE MAJORE (reconst!tuin,adaosuri)---"---.----.. ------·-·-L ._ ··"··---.·- _ ----------------i. ___ __ __ .... - ... ---------------·· ---- --- --- - ------·-··- -·---r-·· ----,----·--fM.AGINE FOTOGRAFlCA·- · _------ ------ ---------- ....,.----- . .•.(1RJ\F1C/\i]arricc!o·-..n.tonatn.4. stnt ph:tural . S materi?.!emx:orcspunzatoai c.]. ]]]]····------- · r::. -;-.... . .. .. ·· .' . . . ' ' '..Reahzarea ur:or h!crarilj.a monumentele lstoncc:ompat.Jb ! losmla unor mat.enalt. necoresp1m7

JJJ1J]J]1J,Z.td;. 2 . .arrirci''·· 3 , despnnderc.!ntl)IHlCO .. . ) st.ra! picturalCauzel.e desprindcrii suport.ului SUitt : unllditatea de capila.'"lt:nr: $i mfiltrR..t.1E--5E-!V!.;\i'IFES-i'AR_B 7/\s?EcT · ---------· ··----- - ____ ___ ___ _ _______ ,________ __ ----gr::::::oa:·==t-:::;;::·::Jat In -as· a --a:--:::erilclJntexami.•wre stratigrafica.Im·cstigarea 1mor asemenea degradiiri se face acu£tic, sau cu mJJl.oace spccialeas·=·l:::::;:::·:-sttpo::l:·=;d o-·-··j'0L _____________________________ _________________________ _ _____ __ _ _ ___________ __ _II·- --··------- -------- ·------------J

]J]--- -· ·T,; - ---·-· r SJ"iiabL.trat pictural.Cnu:de despnnderii supmrult1i sunt: urniditatea de capilaritate $i infilimtie; vicii de tehnica; mi$Ciin s"ismicc: vibratii provocate prinexpl,n,u; "bang" aviatic: tra1ic rutier: fenomene de gclivitatc la mvelul stmctuni : iucrari necorespunziHoare pnvind struct.ura arhitt:etll!ii.. ·"-···----··--···- ------- ---- ------·- . ··-·'"' __ ..._ ·-··-·-·--·----· ··-------- -·-----···-----.¥·•---- -------..·----· .... -.-- - -----.-·-·----..··-··--------- ''" . -- -·-- --· ----·--·· ·- - ···-------... ,. ..... ft---- - ··----·--·--·-·----- _.. ___ ---1--·- - --------- --- ------ _, __________ ___ .!:QB:_t-:_fE Pli. M!JJI':!. B-- ____ __ ___ ..__ ___,_,_ ,______----------- -- ........l'r.1u]Degrad;u-ea nu ponte, fi scsi.zatii cu 0ehiul libcr deciit in miisura In ,;are dcspnn

1]]]....-.........., ........_ .. _ _... ,.•..... --- ;---··SHv1}{()L (Jf< . JF'l Cjf)ESPR;}DEXJ ALE i UPORTUU!l• DES.Pf.:J}-l!)ERt (i'R.l VE /U.r-E Sl fPORTl)Li.H CtJ I'lEPL.t\SAREA DEFOP.M AJU:/1. fJ.; PLAN A SUPO.Rli)LUl (BURDUf;.UI-·-1 l]]]lJJ]L zu1: :._ , dcsprindcre !ntljc-r (burdui:c.iJ): 3. :!rriLc.;). 4in:onac o: 5 st.H.II p.ic;.ural.!,Jrnidlt

JlJ]]]JJ,JflA. DE lDHN--riFiCARE;'>, HPUR!LOR DE DEORADAR.E, .A PlCTUHJI .OR l\ ... 1 U':

]J]]]A 'HPURILOR DE·· --- -·-J 'r ·-····RCl.J RFN TCf)[).·--···'---·-- -·----+··"" .__.______ ... ----------- ;-- __________ ..____ _ --- -J.nI..-.2.J o.D;\JtE,CR..!\ p], ,-URL FlSLiRl ALi SUPORTULUJ• CRAP.:\.TURl .LA NIVELUL :HR}.T\!LU! S1 JPORT]J]J]]J , l.ldilri(;:, 2. arrk•clo; 3. intonaco:, 4, Slrat, plctu.rai; 5 crapatur!)n st J atunle mport .]l]JIMidiri sdsmio:: v•im.qn d;,.wratc prowdrii unor cx.p!cn.il:. tas;'iri ale zidiirie.i (din diierite CiJIUe) lucri!in nt>.ce>respnnzat.oare pnvindslm·:\1'-'" arbJtec1um.-·-·-- ::_:_ -=:::·-=--=-=::.:::- -···1i?;J::)!,E}!Efl}EfQEt..!\f-:.:=:·=----:=·:.= ·:·___ ==:·:·=-· ···- --!II----=·:-=-:_··==-:=:-=-=--:---}JI2fQi{i:·lJ:Kl1!I'8I::=:·:--:- ------==·==-=:-=:==:=:.:=JConso!idarea se reahz:Z" pri_'l ch1tmri cu mort::.r de v ar!- ------·-··· ····--•-- ·---· - __,________,,... -------·-··-- ------·-·---· ..--- ·----···... - ..._ - ... ---·-·-·-·-··· ... ... ...... . -···-- --····"·-- --·-····-- - ---- -- ----------,. -------·-· -r----·r·· ·-·"· -···-------- II--·- --·--··- ·-----·-···-··-··j

JJ]]]]L·lJi;J--]lJ---T-;f'_-.:-.:-=---=--!;cr}:;_.u.v;;;;!t;} ____I: ; :IL i " i sn i!I ...______ .L.,. jL\.LGINf;F6r()chii.Ffci\·--------- __ _______ _ ___ ____ _ ----- - -.,... ,.. i :CRAJ>A'HTRl . f!Sl.JRI iN Sl''RATUL. SUPORT• FlSURl IN STRATUL SUPORI.- - ---····-::=---1-- - ---------- ·--· ---" ,· ,--... ·----"---,7---- --.-Ē - l·Y i;, R if=Q J '(iS,:h:=]]]-·idfne. 2 :un(no .> _ -;ntGnaco4. strat pk:tJr;tL 5. fi.)\ll !'n strat unlctv1 i'lrari seJ;;mw:. : vihra{ii dator att pro•_:odirii ur.or explozii . . tasari r.]e :ridarwi ilin d:ft,'11i.t cw.ll;;): h..vr fu-i n:;ore:>p-m1.£at

JJA TIP ..F1S.A DE IDE:NT[f liC:"',RJFf"I:jif.f:·cr.A."R.f/ SPEci- ..- .. -··-· ... · - · -·-· · -.. -· .. .---·· ···- .._.. ·- F Af--··-·- -f-.--- ......I--- -· ··-------- ----.. ----·--·-· -·--·· · - -·--·-- -·- -- ---··-- ---·----- ----- -.... -........ _ ..... _____ ........ _. _____ .... , . . _ ..... __ :i Re1ea finf;., relatn· :dsternatic.a de fisun care fac uneof1 parte din apcctul :lpccifil: al. unei picmri murak,'.. -- ---.· · - ··- - - --- .. ..... . . .. . •. - -····-·--- -·"]iRo'ri"iJJ\i}i"Rii5f1 A'JA};:y:·-----.. ---.. - -"·"--- --· · -----·· - -··-· _ . . .. - · ·R··-··-·-- - .. --.·r--· ------------- · ---- - -·-------·· ·-------- - --.- ·-·····------- -•--·c·------- - - ·" ··---· ···- .- ·--- - --- - - ----- -.. ... ---- . .----- ------·-·-------- ---..... ---------...-------- -----. . ·------ ---.. ----- - --·· · · --·--------·---·---!'Pot ii chuwte cu mortar de var numai ln .mumitc cum .. cimd pet c\ms1iilli o .nrsil de deg1 adarc pentru pictunk murale

J]]]]]]]]13.f .• A,C _HJE L/1,. t-JI'\lELtJL STR/!. .. ·r' .JL.LH '"'LJP(J.R1' f)E TNTO:Nt\C()(zgi\riettul., z,grafi.ti.d., ln.cunc-l. :tJdilrie: 2. amc

]]]]4COD , DENUMlREA TTPULUI DE DEGRADARE---- --- -- -·· r-t ... . ·· · ·.J" ··------ --.. - - -. ... - ...... .. ------ ---- --- - - • J.r - •· - ------ - · ··--·------- ----- - - -----· ·--- -- -·"' · ·· · - ·· -·- ··· · ... ... ..... ..... ------- - - .. -- ----.-·· ·· · ... ... . )S.3 2. LACUNE LA NIVEU .. JL STRATUU.;I SUPORT" LA CliNE LA. N!VELUL STRATl.JU .. JT DE ARRICClO imt:-tiii.ample)1J1J]]]]I. zidarie. 2. arricdo :; iacune ample !n :•tratul :mwrt4. intonaco ) slnrt pJC.tnraL;}Urtlid.itatea de mfilttatie si caplla:ritate, micln1 seismic. vici1 de tehnicii: abscnta protecpe; pe perioada altor mtervenli !lu"-rari privindarhhcctw:a sau stmctura monum•':Iltului) lovituri datorate u.TJor negUjente In intremere; a.rnenaj m interioaJe r>..ec.orespunzi:itl,are (mstalafnelr.:t;trie•:, instal an m0biiier rJe cult, altare, tablouri, tc.):. iran.sformari interioare absenta pe lunga durata a unor lucniri de intreticnre sauc:onserva.rc.,JDiscontinmtatc a siratulm suport. produsa pam} Ia ai.vciul stratului dt' arric{io inclusiv, care poate atmge dimensiuni foartc mari. ce tilepractic lacuna m:rcintegrahilaj: I- - -- -· ---- · --·· -· - ··----- - -·------· .... ·-- -·-·- --·-··--·· ·ir-- -· - ·-·" .. -----· .... ---·· --·· ·- .. ..... . . --- --··- - - - - - --- ·-P···-kC5f>i.JNER115i; . TkA:rJ\}.:iEN'i' .,....-------------------· ·-..··---- --------------- --·-- ·--- --..- - --- - -... -. - -·--..------..---- ..--------------·-·-------- ------ ----------- ·--------------.--- --- - ···-- - ---- --j Chituire cu mortar de var cxecutata Ia niveluJ sau sHb nivelul stratului picfural. !n functie de caz.!ll-...----------- --.------- ----------------------·- --··--- -- -·- --- ----- --- - --- ---·-· ·-· -·-·· ····-····--·-·· ·- ---·--- ···--- ····----··---·---· .. ·····----···.·--·--·--·---···-·-.. -.. JI

J1]]]! 5.FlA ( E !"DE!. J1TFh.:.AJZE:'\ Tn"UR LOR lJF, l)EGRADARE, ! F \ C.rlJ RJLOR MURI\LE·-....-···-- ·-----r---·,....------.,-·•-- -------- ·----- -----...--·----..-··---·---- ---- - - -,..--·- - ••• -•· .. ---- --- -· ------··-- ··--· ·· ·-___C_'_()f1c' - .. ,,'),:i. .1tEN lJl\lJRE /i .. TIPt!Ltll t ___ f?.E9_R.AI)/JI_LACtJNF LA NfVELl'L STRA nn,rH SUPORT., LACUf- il ALE: SUP·.HtTULUl PRODUSE iNTENTi0NA. :)lSlSTEMi\liC Pt: SUPRA FAT:\ PIC [\Jltll (mart.dan, o-:tri.a{i)·:_ _ ___ _ __ _)]J]]! jd.frrl.: 2, arr\cc1o: 3 tnt.onaco: 4 str at pirto.raL5. nlZ1.nt!Dri -i strihtii.L;1criin dt repictau au retcncu.i.r a. flr_sam.blw1ui p1cturaL a.::hwi legate de cuh au faptc dt m.emonC! a;:te de ·v:!ndalisrr. ce· due la{bstruzerea !;tratu!ui supoltr-·[·--· -----. . ------- ··· .. •. ··----! Oiscomiuuit11te pmdus:i sisicmatic c;:, po.(;:: ilVea profunzimi dlihn;; ir; fhnqic d

Ij]]]]r····-;;r·---r·- ---sii\1n

]]]]]]]l::' F1& n1: lT)l:;' J\ITJJT'H .,J. .t1 107. A. H F. ::.. . 'LJ'JJ., . . L J.._ ,.. , ...·- · """' '· ...... ·.-it!,. TJ'UR1l.DR [IE DEGRAJJi\RE , A PJCTURiLOR rv1URALE]l.;iJane.: 2 amcdo., 3. lntomlc0:. 4. s!rat de culeare.5 ero:ritn'!t! a 7;t.ratu.i;ui suport.]r•- ... __ ........... .. , .... _ ...... _ .... ....... .Conditii dimatice i j, microdimat; cxpuner::a Ja lntemr.eii; aqiun.i me

__________jJJJ:.i U c ,]]]. 'rrlJ.j ,:ridiirk; l. ifnGcio: J, mton.i.t:& TQ7.1t1Tet, !·:uporru111i.]Condi.tii de micie aimosferi>.;i!,C C>nt±itli d·r nic.rochrn1.1 cv txes j('. l1n1iidit .. tt fA:;rJju_gfl.tf:: c;J poJu.are\1 annosfCrlc:i· anhid: id

J]]]FtS1\ DE lDEJ\ rn:ICA.REA llPUFdJ.OR DE DECrR.ADAR.F. A PKTURILOR l\,;1URA:,LF.FE NOM ::NE DE B!ODETERIOR.ARF ALE Sl !PCR T ULU.i]]]! .ttdrlr}{ 2, aniccJQ .. - 1ntonaco: ··- trat picturaL: , atac blr.l.:.•gi.c,]i'1lJ. ·- ------- -·--···__ __ __......._..... ·- ___._....-----· ____..____., _ _Cor:.:JJtj_j ic mifrrx:Jir.ntJt pob1arca a1J'"t1osftrica.b(r(lti.;l:'!'f\ necoresplli"'ztitn3.re: Iucriiri de reparatle cu aport rie uJniditat;•, satJ substiiJii biodett';riorabi!e. Funcp.a mOTlffi(TJtuim pQatc·:ntr&iuce fficlori J1..·o.r abjH tf.odetr.:dorru·ii.!. _ ..___ ·1iI)....- --.---- -• .-.....-·------r·• •··._....•o-r ·-···o---···""'·---• - ··· --·1-- ·' -····---··----·•--• •·•· - --- •·-••• ---, - ---- __. ._,.-•--•---·-·· ······ ·· -- ---·-or-- ·--·-· ,.- --- ___,_,.,, __ ..... ' ··· ··••·.-.----·- ---·"· ----------·-• .. -· ·---·-··••··)'iFORM"E DE MANIFEST A.RE ! ASPECT-----·-·-- - -cc•-••••••--.-·•·--·-.· ·-----c.--..---·-••-· _., ,._ '·---•• ..-.,•·---·•• " --·"-• '•••·------- _.,,,..,.,_ ·----·· ··----·-,.•-·--1! !A:;p!:d di.

jJlFl. A DE lDENHHC /\.RE.1\ TWUF,!LR.OR DE l:J.EGR'.ADARE, A P J CTU R JLO R MUft:\U;•:].PRF-ZEI'JTA "N Ci1 iPt)L StJPfH··rtJJ.tH .{).._ JNtSR TE}J(U1EL!NEC.()JC!.SPtJ.NZ:/J.;.ri·CJ."'RE]],fid8.n1 2. c.:.rncrit) 4. H.itirln dto. 4• ;;t:'tti. _r:H·C!l':'L5 , toci::J?! .ne"lUTI.;':5punziitottn:.!ntencntii necore:;punz.Moare cu mate:riale mcompatibih: cimenturi, rnatcr·;alc sintc·,ncc, t

JJ]]]]]I,.L]]JJ]]]J4, ;;hat p1cturat: 5. corpur1 ln):ine( ditA1).ri-r Ciic:).---· --.·-- ·-·----"····------ -- '!----···------- .. ··- ---- ··•··-· ····- ------ --- - ----·-·· -·· · ------···- ····-,- --- --·-- · ·····----- ' · ------- -----,--- . --·-- · -· -- - ·· ------- ----·· ·- ---· -- .... ------- ____ j-·1 -- ----- FORlvtE DE MANIFESTARE / ASPECT i· ·--- ------· --- ----- ----- -- - ··· --·----------------------- ··- ····- ---- . ..... ..._____.._ ____ ----····- ·· --------- -------------1I PrezJ;Ilt

JJJr::lj.fii f)I: ll)ll\rrtFiC.rt=:A TXPURJLOR DE DEGRADAH.R PlCTUHJLOR MURALECOD]]]J]]s l)fl\fPlEGNAilJ A!.F. SUPORTUU.Jl CU J\,1Jl.TERJ.At • .ENECORESPU·fZA T OARE,:;.:·-'rtll]J . .2.ldd;:,., 2 , arr;ci:io: 3 int,,nfJt:r..·+. st; 1t de culoz-c:. 5. impreg.nari aJ,eSllp\jTTD.Jujt-.Jeghjeutc lr. inlrt;1,}n,erca JnonUJ,Ticntulci ce au. prnvocat de.yu.-eri sau s;,:;ursun r.lt: cer-un) par af>n" r;]·iuri1 s&.: h!!J:: :-ubstant.c grase.Lucriiri de con,,en restaurarc neoorespunziitoare car.e au utilizat :c m ;oiid.anp r;co m p:tibiii cu pictl;ra mur:1l\i, I---=:=:·--=-=-·:·=::=-=-=-===:_-:--iQlAJfl?t_ifAEIJff;@Z}tP,

' IJJ]]·--

J]]]].]HSi;;t DE HJE!'.fT:!f fiC,AREA TlPURILOR DB DEGR.JD.ARJ::,, />.. FiCTlJRJLOR. MtTRALE··-- I,,I 'I II Il J]i Ii!IiI i. II:I ,IJd, 2.,ti!'rlc\f), 3 .Ultonac\·)4 .trai -pctun..L. 5dcpttneri nel}dercnttpt;lberi, p1 af]]l]]JljID·punerca !a suprafaa strJt1ilui pictural a unpunta?ior de proyt:riJt..":'J,t

JJ].]• r " 1 •1.!:-----,,.•DEPlJNERl. NEADERENTE DE fMPURITATI ( pulberi, fhm, funmgJ;m: . p{\mI· ::: :: ::::: :j P. !.l . (c) de paianjr:n)••"jJIII.... J1.tid .. -:: urricco; ) 1ntonaco' sl!ai picturaJ, 5 .dt:p um.. "l'i. ml.dcrcntepulberL fJ!'?r-fDp1.mereu la upmfata tJtratului p1ctur aJ a hnpurit.aplor d'' provenicnta naturaia sau (U'tifidala aflatr: in atmosfera. Apantta ft.'Tlorn

.. J]FI!)A DE fDENTH-,.1CAJ:!!.EA TIPURlLCJR DE D 'G·RADARE. f\. PlC'fU l.ULOi:

]]DFPU NFfU ADERENTE DE !MPUJ

.J]]2.6.t:FISA DE lDENTl.FICAREA TlPURitOR DE J)EGRi\J.)AJ(iL, A. lP'IC1lJHJU)! MURALE. .... r··· _ .. _.. ___.. ··--T·----..----- . -ṿ'C'..::P.2 l. (a)'__ o:·. ------'--------------.. ··---..--qf:_!:!L!}!P.:.!iC. ... TI?\.lJtJ)___Qr..EFLORESCF::N'fF SOLUBJLE (nitnqi, 11!fa(i. doruri)PEQ}:_)AR·-·----- ---- --------i]J]JSiin.dle S('bt>ik provin dm d., din matenah:!c cnmponentc aie zidaric1, atrnof.i:ra , re.psJntii necore:spunziltoare indeosctn pe baz,'i decJn1etH ;;-u gip s I)att>d.tti ·t1u{;tudi ponJaBt : z;d3riei i supnrtu1Hj p)ctur!Jot mura1e, acemea m1greaJ.a !a suprafata strat.u]u.i picturrd i'nund:1;ll de ll!l'Jid:tate, Rr;

J]]i26. b'--- -----···-- ----- - -·ii]]J]!1lJ:;t;,-z.tpH.:turits.rJinhieJnunu1-·· ··- -·- · ····- ..... .. . ·• .. -- ·-· ---·-- -·-··- ___ __ .._._.._____,_, ..._...........,._._, .. ... ..........., ...._ .... -- .. ....... .t· iD!::SCRlEREA CidJ/Ell)R TJJ,T JLtH J)J DECJPA!JJ\RE------. 1Ii... . .... ·- -- ·-- - -.. -... --- ·. ----- -----------··--·----- --·- ·-----------·----------.---- -- --·--·· - -- --- ---· ·- · -- - ----Sarurilc s•)lllblk: pfl)vin din soL lim maten alelc ';omponcmc ale .wiii.-it;:., atmor:;fcra , repilr,a}ii J;)ecm::sptm;r,iitc;:n ind.;;osdH 0 bazf! dtc!irneni a1 f:rins. l)atorjtfi ;-)ffillturH poroasc ;-:;, ;t;idiidci i a. suportulu1 p icf!n·il(Jr r.n.s..r1if; a-z;;ltn nU gr! az.a Ja su.prcl'e.ta suattJ1ui nii;tlirol inconditii de ;I}d)tat·-. J(csponsabJJe-de; pruduc!--ea fenemnlu1 iJJ.1t fipuri1e dc in:nldiiart r.;:n-:vsc!;)fc {jni5hH::t].:;, cri1der1s, cv.pH;Ji.tate.)pn;cum .)i poluarea atmosferidi.I .i tf Ai'fi:E;]-;\R.'E'T i'J:IPi::C:T - --· -- - --- ------- -- ---- ---.. ·-------..--·jE D M--·---- ------·--· . ... .. . . · -« ---- --· --- ·- ----· - - --F oif\.---------------- ---- · ---------· .......... _______ ___ ·- ----- · -- - -·--·--·--- -----·- ·---·--..---· -----..·------ ····-- ·-·---·------jI Depuneri pulveru.lente sub forr,na unor voaluri gri albkioa5;e, _VI aspec!

]]JJJ1 ;.daJ11{. 2. ;.:;J r{cciu. 3 in,lnnact>. 4. ef1ortsc;..ue gre"sdubi.k ;n; inl..l1ll)ll.

JJu--- r.Sff __ _ _TFli\ DE lD ENT!f!C,AJtE/;, TL"URJLOR DE Df::C.JR,e,D.AJ{E, A :Pf.C' rUP,JLOR 1\tfl .IRt\ LE__ _ siffs:C ii --- ---- - · ···---- -- --- - --- ------:- -- - ----- - - - - - -- - · - - - - ---- -- --· ., -- · - -· - - - --- -.-·-·· - ,-- ---- -- · ·-··CURENT : GRA F!C ; COD ! OfNUMiRE.A rlPUUJl DE [)E\:;RADAREi---·--- . .. · · -------- -·----r--- --;: ! I CRUsn: DE SARUl{! !NSOU)BJL.t; ( crboo,r\1., :cHicap )-- ----_., __ ----------- ---r ... ·-------- ---2&. / /h h -,c>>,.-.- .',. /·",· ·';.·/"/.I P? 1' -·- '''•-"".;.In '--------r··- ... ------ --- - -----. ,---------------- -- - _ _ LiMAGfNE fUTCiGRAH-U\ ___ _ ----------·-- -- ---------- -- -·---.. ------- -.. ------- ' ' .,----- - ··--·---------- -------.::.'L'--1---- - --·.; : ·, ;.-.,--t: .. r- _ .. _1- !-::.. .: t. -=----·1 · I...,."!. --.. -- ::.( \ - _.,-·'"' '---------1 - >}fI•- ! e ,·;.- --.--:::r_j ' --1 .- l ... ..-----···----·"!'\nu1" =idiU;'i_c, 2 . . ;;:r.riccto: j._ intontE'o:4. -;_lr:H ·p;.:.t.r!!ITt S cnL'ht:- de f:ruriii'}1loiuta}eJJ?r(n:in. din sCil} n1iltcdak ncot'e1Junz/;itcarc ale zidului ( corop(tz;i.te).) din atmof.trli. -din r-tpar:;til 1 .-Ct•rB_pl.n1zfit:Jare ( ·rn .pecicJ p-e bfv.a de.cn;en.r. :·;iH g}J.,·s} I)atflritfi strucurH ru )r{Jase. a suportn1u.l pittnrji ·rr;-r.sra1( at-ltc rn,!gr!{';a.r.ii In ) .pnsfaa pf\;t.urL l!l. cor.

],J]r,j. ;jdfuic..; 2, an·tCH) J. 1nluJ:t{;CV 4 criptnet1oJ't .'Se{;\t':..trn pictvrat.f)H!-ponsahiJe de p.;;e

,JJ]]]F!SA DB 1DE'tT!fl:CAREA TIPU1ULOR DE DfGRADARE., .A PICTURJLOR MUF-ALEJ1J1"""_,j__ _JJ1, ;j,d?.;r:t. :! . a;Tjcco 3. Ultn:1C.:\),1'1-. - efh-rttente saiine: - st.ratp:t-t!J ;-1} pul'- r;rt)Je:D t. fragiJ1========-=-----:-----.. -------- --.------ ---------·-------- - ---- -- "'iJn.crventit ;:t::HJprn rnonulncntu3.1.il Ht:ii o pi ,;llt.x;}ie prealabilit ·c:: apCHt de urniditate on1iili.1 .He de jnf!lJ.'a.tie ca.pilanta,e., condc:ns(OrJ_Hgt!14! ou poii.JJ.STCi1 ::a.tnHxd ·i,!i:l. , .rzhstntu sJstt:n,eh..Lr dt pr:;?,r' ;.·np)tri v} snrseJor de v;nhHtatc: int.rctinerc necor\spunzt(are: sur:;e detJrrddav.;.t)ep 1ne.r1 sub fbrrnl mor voalur! g;n 4tbit;to:1:-le. cu aspec1 cris. ;Hn, e :u_:opera Gi ingiDheaz.:i :;:tratui dt culoaJZ cale tslc pHlveruJent $: 1nPJJ'"i ;k cxF.)l H;re Ap:rijb d't >;an.m. de ia svprafaia 1 ln stmtul picti)ml ingreuneazii p

J]·---;·i\-.BO.L.GRAFfC---- ... -- ----·- -- ·---Fl:j.r\. I)E liJENTfF[CP.REl\ ·rt:tlJF:JtCH r)t: [)f2lJ.Ri\.I.>.lIf._. l\ PI(_,.I .. t.JJi.J)R. Jvi.URPtJ::31. P.J!JEPlH\fEJt.l A.CCilJEN I'Ai .F .A..LF CCN()P. JvLTERIPLE fNC()1PA .l . 'iBlLE]]1Jr···-----------i .. -------------.,..---•.-....----------- >·: - - ·.------ I---·-- ->- - ...!·!-·- . -- ------·"'\.: - · -----------· --·J· -·---- - --]-'- - .,rt, -------:--:-·-< . 'j -. --,..--- -- ---- -- --... JjL -Ncg!_l(::'tll · n tn1nr!n/.rc "f!H)rl!ltr:en":!::Jui 1uc.ran de restB.17:u·r.; necorespnnzlit;;ue'. intrvenpi (\U scnp e-tet.ic:., rrcali:z.ate Jc· persoan.entautor::zat.- - - --- - -- - - -- - - - - -- ---- · - -- - ---- - --- - - - ----- ----- - - --- · ------- ------·---- · ---·--- --------- - ---- ----· -------- ----- - - -- - - ---- - ----- - - -- - ---- -- -: FORME DE MANIFESTA.RE . ASPECTr----·-- ---. ·-- ···-- -•.r·-··•----·-----•--•--•-'--••· •-·-••oo,-._._ ___ A.,..O·' ----------.. - ------·-'"-•• --··-- ·•0 ---·-- ·-·- • ,,,-._ ,, ___ -•••·----.-.. -------·-- -·------ -- ---!- •• ·•-·• - 70 -------·--·----!! Strat coY:ilnuu :au d.iscc,rHinnu de ceru.n . paraf:ine, u.Jeiuri, cu grosirni varabiJc tranHparent flu opac, depus pe suprafata pictwaHt AceBta'ingreuntzii sau Smpictlica percep,;:re.:: con::c;ta a im::.ginH, denatudnd cromatica i contrihuie la fixarea pe suprafata p1cturii a unpuritat!lordin :J.tmosfr,ril.L -- ·------·----------·------·----··----------·----- --------·- ----- ·-- -- -------·- ·--------- --·---·- --------

]F S,u& DE iJJENTlHCAREA 'ITPUR !;LOR DE DEGRADARE., "&. Jf"CTI.JIULOR MU RALE1----'\7t

.J... H·- ;i ' I 9f\ ,])fR---r--·--·-·sif(L(5[--CURFi'!T G!APt C(iD--· - -···- -- --l· --·- ·- -- ---- - ---------.. ·-+ ------··-- -·-- - -- .II 1 -j i I i+1EELU11---·- --·--·--·--_j _________ _ _r ,J l.REPlCTfdJ LA. f\J1VT1JJL S TR .. ATl.II..tn PlCTURAL ()RH31NAL CtJ t..l'NLt .. \ NT '-;Lr/,B t' PtJ'l'I"N AJ)EitEf-JT)]]]]]]]]'1JJ]]iIil!iI I' !I!Ii II I··--- -------1 i---- · ··--·-··· "'··· · -1IntervenJi! necor-::.spunz.!1tr.;arc urrn.8rind snodiHc5rl c_;i.etu::!. iH: refilce:-rrm 1.n 1ntr

.•J]]]]]]]mA lf i.f'URILORP.4 )REPICT ARl ADERENTE , EXH:U"!ATE CU .U.AN'fl .PUTEKNH 'l{e)nub·ii de ou. u1ciuri'; rli.nJ caseJn2i, ott JJJ]L zidfu"ie .. 2. anicclo., 3. intonal:n, 4. strat p;cturaLrepicttir i ader:.11 u.t-- ---------Jnt;r-..-w(ii neeorespnnziitoare mmiirind mrxlificiin est,etice sau refacerea In )ntregime a imagim1 originale Lncra:1 de \:ons

wFI SA DE iDENTlFJC,...RElTPURILOR DE D EGRADi\ I{ E. l PH_:·ruRU)R. Jv.HJRA. LE---- - - --- ·--· -·i --- ii R · -- -;- --SiM8?5C___ _ r --· -- - - -r ·! CURENT ' GRAF!C : COD ! DEN UMJ RJ2i\ T1PULJi DE DEt.JRADARE:- ------ ----·----- -----------J--------·-· -·-·-----·-·-r-· --··--.-·- - - -- ····------- ..... _--- -·-··-- -· ---- -----·-- -- -- ---·- ··· - -- --·--··· ---·- -·---- ,_j35.•p 4.3PH EP.A RJ\l'fEr:tLJIi lI i: II :J·- -_.-··I:. . .. ddii.r·. arriTio _) iGt(':;rflCt14. :.;trat dt tḷlottre.r; 5. pnp ar !!110(:I .f"11i:1.ff=-·=·=== ==·==l'f.SCj\llilEA _¢:'1§_LO['ill'@"J:l

J]]]J]J]FlS,- IJ f Il)f..]·Ilf:I(:_A.RJA TrPURiLOR DE DEGRl\.DARE. A . . PIC'TURJLOR rv1UJRUU.EtJ !¢' !• . . . I. ""' "" "" ------- ..... ... -·-··· ··-- - ·-···- ---·"·-----------.-,..........._______ --- - ........,_, ........ . ,.... ..__...._.__,.._ _ _ __ _ •_______ ___ ____, _________ lSUPRAPUNERJ ALE UNOR TENCUJEU. S.A. U SUPORTUHJ CUfU!.Zlf)'fE!'f(), :IAECA\i !C A SLAB. (slab aderente lIi]JJJ;-- -----. ·-···---- -- -··- ·----- .. .. ...... _> • .::·-·:!.:.':--' ::c>.:::!:..'E..:':.::!..::..:Y! . z.1d.e:: t cc:;.o: 3. ;nt,ona{:.o: 4 , ::!rat (h-:. ctlloar;: ,- te.ncuJ.t;} s)ah adcrtntt,)'.E'.·-_:,lJ:_' l,t:'..' ·P-.. ...,·\:-'-:5.:;_\,-,R':::: i --_ .._ __ _,_._.. .. ... ._.,.. __,. .--.. -_..-__-_.. __._--_·-------- ··- --- -··--·- --------. .A

.J]J]J]]]]]]J]J]]jJ37/% TlPURUDR----..- - --+----- ___ _ _ _ ___ 12I:S.21£0 _ _ !::!\fYi}J,:.!:!:f1f.fllCI?t_:t:p;>.P!iF---==-===-··--HA DE IDENTIHC AR EDEGRl\IJ.A.RE, /'"'·····---- ----- ---····----- . - ------- -----·-·---- ·----------- ----·J?l:!-:ll'1_!I,:.· T!Pi .LDf Di}3J::_ I·--· ·-- ---- - -.,1, 'Jdl(i :t ;'j_triftio 3 1nton:.tu.4. t.H"l d t:JlC-'iJ,If2!; tfncuH:li drire.:-5{h;rtnJ e .- - - -Aist t·ip d iDh:.n: f .nt,!e urrndre1,c a

.J]]. ., _, 'f1S-ii} L'E tt)t:fjflfl(__AJJJt;, rrflJR.11(}F! fJE Of.(}! . .t\}I)b\f{l-·, l\ P_{=f1JJ\.I1.f)F. lll.TR.i\l E:]J]]]JJ1--t---- --(L_, ___ ---....-- r-__.·-------·I '\orl ·enlia· 'v. 4V ol'- ..\ '-""' l 'I1 . ;d3n{;: 2. a. r r.;GOh(.: 3. n.AtiXn;:cJ.. l s;rra.t d.s:. f:wJ:.ar'-·;5. ;:.,r;ntuieh dl!D,, ad(;rrntx.· , .. , ,...-t, !, -t-.J d J d \. - .,_ ____ ,. ,._, _. __________ .. _. __ 11 noua im11ginr Este o acj.wn enIi,Jl_ ______ ,_ ·- ___ ,. ___ __ , ___ .. _ _, .. _ ··· -· -· -- ... , __ ---·->--- ------- ... -.... ---· - · _____ .. _____ ·-- ·-·---------· ... ,_, ____ .. _ . ... _, .... --.. ___ .... - · ·-·->jl FORME CtS Mfi.N.\1-ESTAR.E I i\SPECT ii .. ,...,. .. ,. - ••·--·- - - • · --- ----·-· ····- ··· ··· •---·--• •'"· · - .- · ·• · ·· · - ·· · ···-·-·- ----·-··" ····· ·-- ---- ·-....- ---- · ....- · - - -- -----••••v• •·• ,.• -· l- ·--·--• - -··'" "'"""- - ---- ------·- ·-- --··-·----'- ·-•·•·- ·- · · - -·'-····-··--- ·-• • · ·- -----·- •.--.--.-o -·- -·-...- •·- ---···· · - -···---- -·• · h "1Ti:ncwdi SilU ;;uponuri Cl) rzist.entii mec;aticfi mare ircr:cttieli fJC' bazi\ de 'lfi!, drnent, gbduri de 1psos ;. w. adercn\it putcrnidl Ia suprafutatJnt-..nal."' c.t:. grGsirrn Vf;:-r£bilt.:., aphc.tu'". pe.stt; stratul origina.1 de cWeare. ln-1piedia per.:: ;!•,:emr,:nea, prezcnta acestor i.encuie!i poate filYor.i:za tm atar mkr

]-· ·····---···-,·-· -··· ·s· -,l·;..,_,... \. .,.B,-c\•)""(··· ' · .. ···--- , ---- ·----------· ···.GRAFICCOD· r· ·····------STH(}p_·Tt.JR.{; SCCJl{_S . l}JU A('i . 'Jf)EN'fALE .s .... lJ S.)PF./1PtJ_N_!-':RI J)E·rtNCl JI EU r.-lA J ;'v!ULT \A U 1\.l Ai P\Jfl ADERENTEJ11".. dditde. :. arrlc-l.\') 3, uH

.1F!. .. DE lDEJ•rflFlC'AREDEGRAJ)AJU::, /; PlCTURH .. OR MUH.ALE]],J1. z1dane:, 2 :arncc}o 3 . jntonaco: _4 s.tr11t phturaJpuiven:knt:, :'i . lencuiti 1 necorespumatoareJ1rrdJ1 /'.cest !.ip de mteryentJe urrnfucte acoperire.a tota.la sau partial a a onginah.Jui !?i inlocuirea accstuia cu o noua imagme. Este o a,;;tm.!1C cu· cl!H

JJ]]]Ji ----1f:--- - - ---SlMffuT RAFKT··--·--- --·-G-------1- --- -- --- --·•e·- ·-eo------ ------------- ·-··"' ·· ------- -- ---· ... ______ _ __ _ ___!:---·-.V.8:2 !40.-----;---- ------... .I('(ID------J?EtYtfe/ ---.. !::!}_JL2_i?.!-2£4.ff- --... -... - -- ---------- - -- ·--r ---- - ----- -- JI ,:::;;;.;i'ii·;i";;:r,;; ;\'VEl' NEADEREN "" ([!I----- ,]]JJ]tJd3rJe; -. ardcdo: . lr t{;,1aco: 'l strat ptcturul:vhrujel1, ;:ugr&'lt·eJI ;up!apu.seAces tip de jntervr..T! tzc urmartc il

Jl]i•1!SUPR.A.PLJN ER! DE YARUlEU SA\.l 7

J]]]]]]--

J· i(CURH-nr ··----- -------- +-----i!F.A DE !DEt.J'nFICAREA TKPURlLOR DE DEGHADARF!., A PICfURILOR 1VHJ'.RALE-i'Bt)Cntblle pmdmerii atacului mJnob!l.:!qpc La aparitia fenomtnuh:i wntribuie diterit! fa

LLFlSA DE IDENTIFICAREA TIPURlLOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENRCURENTSIMBOL GRAFICCODDENUMIREA TIPULUI DE DEGRADARE44P.7.2.BIODETERJORAREA PRODUSA DE LICHEN I SI PLANTEAGATATOAREREPREZENTARE G.;_;R;:...: A.:.... FI:..:: C.:.... A ____ _,v . '•'t· .L> ·,·':.·I - "' \It>/ '''. -- ..::,.,DcDb'' C>2I>I tldline; 2. arricc1o. 3. intonaco: 4 strat de culoare.5 hchcru. plante agiillitoarc.FenomcnuJ apare in condi!ll de urnl(Utate, a existentei 11.nor cond!tn de nucroclunat (temperatura sau urnid!tatc relauva) fa ,orab1ledetvoltliril Iichenilor sau plantelor Neintretmerea adecvata $1 contmua a monurnentulu1 este un factor ce fa\On/ea;a de;\oltareafcnomenulwIIFORME DE MAST ARE I ASPECTDen:oltarea cultunlor de hchcru sc man1festli pe suprafata stratulw p1ctural $1 in profurwmca stratulw suport, afcctand structura rna ten aliia accstora Acopcra suprafata picturalli cu formatJUni spcc1ficc culturilor de hchcni sou plantc agiillitoarc. fl!cand 1mpos1billi citircaimagmuIIPROPUNERJ DE TRA T AMENTIOperapuru de indep!rtare mccanicli a lichcnllor $i plantclor. urmate de tratamente de b1ociditare

LFI$A DE IDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENRCURENTSlCOD__ ,_ __ ---r----------DENUMJREA TIPULUI DE DEGRADARE45 aP 8 l (a)EXFOLIERl ALE PELICULEJ DE CULOARE (sol11ri)l t.1diinc. 2 amccto. 3 mtonaco. 4. strat de culoarc incurs de exfohere.Fenomenul se datorea.lli in pnmul rand unor vicu de tehnica, nercspectand eXIgentele lucrulw in frcsca sau folosind un liant madccvat.Decocztunea se produce in conditiile unudit.atn adunlor $1 a condipilor de nucrochmat ncfavorablle. Este dcseon conjugatA cu m1grareasarunlor solubtle (eflorescente, criptocflorcsente). CondJt•ile de intrepnere a monumentulw. abscnta unor clemente de protcctic (acoperi$.t.iduri de incintA) precum $1 interventiile de restaurare nccorespunziitoare pot favorit.a produccrea fc nomcnulu1FORME DE MANIFEST ARE I ASPECT.Despnnderea peliculet de culoare de suportul acestem sub forma unor mici fragmente ("solti''). Uneon dcspnndcrea este insotita deIdepuncnlc de siirun, a11atc sub pclicula p1cturalii (cnptocnorescente)PROPUNERI DE TRA T AMENTF1xarea pehculct de culoare cu dispers1e de caseinat de Ca. rli$im acnhce.L.

Fl$A DE lDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALEP!! I (b)EXFOLIERI ALE PELICULEI DE CULOARE (sol11n)I. ZJdMie. 2. amccto. 3 mtonaco. 4. strat de culoare incurs de cxfohere.Fenomenul se datore

LFISA DE IDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PlCTURILOR MURALEGRAFICCODDENUMIREA TIPULUI DE DEGRADARE-----------------------------------------46 aI I I I I Il ' l ' t ' • ' • ' • ' •1 1 1 1 1111 1 1 1 1 1P 8 2 (a)PULVERULE'-'TA PELICULEI DE CULOARE· · · · · · · · · · · ·L;:,:lb- C>-- · I>t;.\) ·-,V' .I 2 ,I zidarie. 2 arriccio. 3 mtonaco. 4 strat de culoarcpul verulcntFenomenul apare in condle unor \JCJi de tehmcli caractenzate fie pnn msufic•enta liantulw fie prin biodeteriorarea accstwa Se producein condlttile wrud•tlipt Zidunlor $1 a nugrlirii $1 recnstaluArit sarunlor. ale poluliri1 atmosfence (exemplu fenomenul de sulfatare)Fenomenul cste conJugal cu apantia eflorcsccntelor. criptoeflorcscentclor1 Aspectul pul\erulent al suprafetei muralc insotrt uneori de depuneri de impuntlitJ s• efloresccntc Aparc continuu sau discontmuu in funct•cde natura stratulw p1cturaJ (de exemplu de llpurile de pigmenp folositi)PROPUNERJ DE TRA TAMENTFixarea pchcuct de culoare pulverulente prin aphcarea de eonsolidanl• (hadro'Od de banu. rini acrilice. dlspcrsie de casemat de Ca)

FIA DE IDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENR.CURENTCODDE DEGRADARE46 bp 8 2 (b)PUL VERULENTA PELICULEI DE CULOARE- _ _, .2 3I ztdiine. 2 arriccto. 3. mtonaco . 4 strat de culoarcpulverulentFcnomenul apare in conclitiile unor vicii de tehruca caractenzate fie pnn msufictenta hantulut fie prin btodetenorarea ocestwa Se producein condttiile unudttiipi l!durilor · a nugrhii · recristaliziint siirurilor. ale poluiint atmosfence (exemplu fenomenul de sulfatare)Fenomenul este conjugal cu apar•t•a efloresccntelor, criptoeflorescentelorLAspectul pulverulent al suprafete• murale insot•t uneori de depuncn de tmpuntatt i eflorescente Aparc contmuu sau discontmuu in funct•cde natura stratulUI pictural (de exemplu de ttpurile de ptgmcnv folos•t•)LFtxarea pehcuet de culoare pulverulente pnn aplicarea de consohdantt (h1drox1d de banu, raim acnlice. dtspersic de casemat de Ca)

FIA DE IDENTlFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENRSI"'ABOLCURENT GRAFIC1 47CODp 9 I.DENUM!REA TIPULUl DE DEGRADAREDENA TURAREA FlZ!CO-CH!M!C A A AZLRITULUII indllric. 2. amccio: 3 intonaco.4 pehcula de atunl .Fenomen de transfonnare a albastrulw azunt in verde malahiL care se datorea.rli condi{Jtlor de umidilatc cxcesiva combmatll cu poluarcaatrnosferica, unor victi de tehmca sau unor tratarnenle necorcspunzlitoare realizatc in t1rnpFonna de degradare sc manifcstli pnn dcnaturarea pigmentului cu cfectc Ia nivelul cromatic1i tmagmn. pnn trnnsfonnarea cui om albastrcin cuJoare verdeLDenaturarea uuntului cste irc,·ersibtlaPROPUNER! DE TRATAMENTIII

...FIA DE IDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENRCURENTCODDENUM!REA TIPULUI DE DEGRADARE--------------448.p 9.2DENA TURAREA FIZICO-CHIMICA A CINABRULUI1) , c ·,: '. . . '·,I) • : • • • , • f • •:.I0 .'J \) 0 .:-0 ., . . .- ..•I - . I. 'II 2 3 4I z1dane. 2. amcc10: 3 mtonaco. 4. pelicula de culoare ­cmabruFcnomenuJ se datorcllLii umid!tlitn de capilaritate. condens sau m.filtratie; conditiilor de nucroclunat sau de intretmere necorcsplll1Latoarecare pot favoma condtiH de wrudttate excestv. expuneni Ia radia!Ji UVForma de degradare se manifesta prin dcnaturarea ptgmcntuJUJ cu efcctc Ia mvcluJ cromattcll unagmit, dctermmand o mchidcrc a nuantc•spccilicc sulfurii de mcrcur (HgS) - rouJus cmabruLDenaturarea cmabrului este ireversibila

FISA DE IDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENRCURENTCODDENUMIREA TIPULUI DE DEGRADARE49IIp 9.3.DENATURAREA FlZICO-CHIMICA A MINIULUI DE PLUMBI 2 3 4intonnco. 4 strat de culoarcFenomenul sc datoreaza umidita!H de capilantate. condcns sau mfiltral•e: condi!ulor de nucrochmat sau de intre1merc nccorcspunzatoarccare pot favonza condi!ii de um•d•tate exces1vii. polu!m atrnosfcnce. expunem Ia rad.la1u UVIFORME DE MANIFEST ARE I ASPECTFonna de degradare sc mamfesta prm dcnaturarca pigmentului cu cfectc Ia nivclul cromallCII magmu. trasfonnand roul oxid deplumb(P04) in bnm-ncgruPROPUNERl DE TRA T AMEJI. TDenaturarea mmiulw de plumb estc 1revers•bila

FISA DE IDENTIFICAREA TIPURll-OR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENR.CURENTGRAFICCODDENUMIREA TIPULUI DE DEGRADARE50P.9.4•DENATURAREA FIZICO-CHJ'v11CA A ALBULVI DE PLUMB' ' )/-\. } fl'· ' , ' • .I... . I" . .·: ·.2 3 4I. Liddne, 2. amcc1o; 3 mtonaco. 4. pehcula de culoarc -alb de plumbFenomenul se datorca.lA unor v1cii de tehnicli (denaturarea p•gmentulw in mediu baLic). estc mfluentat de cond•!J• de wrudltate exccsh a.poluare atmosfenca. expunere Ia raruaru UVFORME DE MANIFEST ARE I ASPECTAlbul de plumb sau carbonatul bUic de plumb (cenua) suferli altcriin ce se manifest! Ia ruvelul cromatlcH prin transformarca sa ineuloarc gn-ncgruPROPUNERl DE TRA T AMENTIDenaturarca albulm de plumb este ircversibila

HA DE IDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALEDENUMIREA TIPULUI DE DEGRADAREATURARFA FI71CO-CHIMIC A A SMAl TULUI--0·]" . · .. ' ,,0 0. .v •.· '. . , - ' ·::( . =· ; ,Iv:_:-·'(J.. ' ... . .". · · ·:· ·v" ... c 'Q •• : '< . ? -.';>: . ./ . .. ':..·.· .: -: ... \,- ·:. : :I " :a . ;. -: - , .... :.;. ',' p I ' ·\ ·,:2 1 4tidanc. 2 amccio. 3. intonaco.4 strat de culoare small. in proccsde dcgradarc1 Fenomenul se datoreaza unor \icii de tehrucli sau unor mtef\enlti necorespuntiiloare Ia ni,elul pehculet de culoarcIFORME DE MA \II FEST ARE I ASPECTIAlbastrul de small (sltclii colorata cu oxtd de cobalt) sufera alterari ce sc mamfcsta pnn pterderca mtensttlltu cromattce a putem deacopenreDcnalurarca albastrulw de smalt cstc un proccs trc\crstbtl.PROPUNERJ DE TRA T AMENT

FIA DE IDENTlFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENR.CURENTSIMBOL GRAFICCODDEIREA TIPULUI DE DEG-'RA--'-D_A-'R-"-E----;52.iiiP.9 6TRANSFORMARI ALE PIGMENTILOR PELICULEI DE CULOARESUB ACTIUNEA CALDURII0 ' • • • 0 :·. . . . . ·,.Q • • : :',, . ... ... . ·., . . ·• • 0 • •• ,.' .·· .·· . ..·:· o I::. · . ·...: .• •'V -: • •• 0 ,,,\ . .. · . . . =.:··· ·.·: :· .. • · , !1 LJdli.nc. 2. amccto. 3 intonaco. 4 strat ptctural1 transfonnat sub acpunca caldur1iFenomcnul apare in condttJt de caldura exccstva. in urma unor mcendii. surse de ciildurii. condtlll de intretmerc necorcspuruatoarc cc pol1 duce Ia dcgaJarC de cllldura putemicaII . .FORME DE MAFEST ARE I ASPECT. . •Fenomenul se mamfesta pnn transfonnarea $1 dcoaturarca cromattca a ptgmentllor sub ac1unea cllldunt exccsi\c In accstc conditi•carbonatul de Ca se transfonna in oxtd de Ca. oltcrcaza p1gmcni dm pamdnturi (oxtzi). care pnn dcshtdratarc din gal ben sau 'crzi de\ inrn sau brumPROPUNERI DE TRA T AMENTIAccsl ltp de transfonnare a pigmen!ilor este un proccs trevcrstbtlL

FISA DE IDENTIFICAREA TIPURILOR DE DEGRADARE, A PICTURILOR MURALENRCURENTSIMBOL GRAFICCODDENUMIREA TIPULUI DE DEGRADARE53•P.9.7.TRANSFORMARI ALE STRA TULUI DE CULOARE SUB ACTIVNEALUMINII (raze UV).. )I____) .: .\2I zidi\rie, 2. arriccio, 3. intonaco, 4 strat de culoaredenaturatExptmerea Ia lumina solara (radiattiUY) pe o pcrioadi'l indcltmgata a ptctunlor murale.Pigmentii organici i liantti stml afcclatt de lumini'l in spcctal de radialia UV, denatun1nd cromatic ptgmentit fa· onca;rii oxtdarcalianlor cc ii pierd proprictllple, consccmta fiind desprinderea peliculei de culoare.LNecesilll consohdarea pehcule1 de culoare.Dcnaturarca pigmenplor esle ireversibtli'l

Ghid privind proiectarea si executia lucrarilorde conservare-restaurarea picturilor muralell. STRUCTURA ECONOMICA A PROCESULill DE CONSERVA RE- RESTAURARE APICTURaOR MURALE

STRUCTURA ECONOMICAaPROCESULUI DE CONSERVARE - RESTAURAEpentruPICTURA MURALA\

Capitolul II. NORME DE DEVIZ $1 CONSUMURI RESURSE

...LINDRUMARNORME DE DEVIZCONSUM RESURSEPentru lucrarile deRESTAURARE COMPONENTE ARTISTICELa MONUMENTE ISTORICEPictura Murala - Rca. P.M.2000* Fresca si a secco ( tempera )* Tencuieli decorative* Stucatura policroma I auritaLL

SUMAR :OPERATIUNI comasate I grupate in FAZE sau CAPITOLE de executie .CAP . I - DOCU1v1ENT AREA ANTE - EXECUTIEDe. ( Dae ) * CERCETAREA IN SITU definirea DDE ( INVESTIGAm I INREGISTRARI )CAP. TI - IKTERVENTII / TRATAMENTE DE CONSOLIDARE /CONSERVAREA. ( ISC ) * INTERVENTII LA NIVELUL STRA TULUI DE CULOAREB. (ISS ) * INTERVENTll LA NIVELUL STRATULUI SUPORTC. ( IZ ) "' INTERVENTII LA NIVELUL ZIDARIEID. ( TB ) * TRATAMENTE IMPOTRIV A AGENTILOR BIOLOGIC!E. ( IE ) "' INTERVENTII DE EXTRAGERE - REPLANTARE SI I SAU TRANSPUNERECAP . III - INTERVENTII I TRATAMENTE ESTETICE - ARTISTICE DE PREZENTAREF. (TPL) * TRATAMENTE DE PREZENTARE ALACUNELOR PICTURllCAP . IV - DOCUMENT AREA POST - EXECUTIEDe. ( Dpe ) *DOCUMENT A TIA LUCRARILOR EFECTUA TE ( INVESTIGATII I INREGISTRAR\

LCAP. I - DOCUMENTAREA ANTE EXECUTIE-CAP. IV -DOCillAENT AREA POST - EXECUTIE

· (, ...De.(Dae)DOCUMENTAREA ANTE - EXECUTffiCERCETAREA IN SITU (san pe OBJECT) cu scopul definirii PROCESULUI PROCESULUI DE CONSERVA RE -TEHNOLOGIC in fonnaDETALIILOR de EXECUTIE ( dupa montarea schelei)INVESTIGATTI I INREGISTRARI ALERESTAURAREi1. De. l.STUDIUL SUPRAFETEI MURALE2. De.2.STUDTI STIINTIFICE3. De.3 .DEFINIREA PROCESULUI TEHNOLOGIC in Detalii de ExecutieGRILAnormarePentru lucrari de conservare - restaurare cu suprafete murale cuprinse intre :Pana in 600 mp.Intre 600 - 1000 mp. Intre 1000 - 1600 mp.Peste 2000 mp.Ore regie( 8 ore/zi)3 luni 6 lun9 luni1 2· luni- - - -- PT. Proiectul lehnic pentm restamarea picturii muralc cstc docwncntul care proptme tchnologia generrua a intervcntiei , stratcgia - etnpizarea in demla.rea lucrarilode execlrtie , interdependeuta en alte i.nterven1ii de interferenta ( in cazul m1or proiectc complexe) si este elaborat farn a dispuue de accesul la intreaga suprafata mural avizata , de asemeni estimatia ecollomico - fmanciru(l are Cc1l(lcter general . Pentm a aSigura executia lucrarilor in conditii de adecvare si sigurnnta cat mai mare esle imperiosnccesar a sc efectua iu debutnl lucrarilor de EXECUTIE o faza distincta si anwue de CERCETARE IN SI1U ( dupa montarea scbelelor ) , astfel propunerile gcncnlle dinPT.vor plltea fi completate , chiar corectate prin Detalii de Executie determi.nabile doar pri.t1 aprofmdarea multipla a investigatiilor s.i studiiJor prcliminare efectnate deja partial in faza ante - Proiect .Trebuie subl iniat si unnatontl fapt , ca in general restauratoml de componcnte miistice la momuuentele istorice( componente intelesc ca opere de aria plastica dcvenitc si"catalogate" bmmri cultnrale istor.ice ) , respcctiv restauraloml de pictura este apt a ctunula in persoaua sa alai capabilitatea de proiecta , de a concepe si adegva un ansamblude "solutii" si metodologii specifice m1ei telmologii de spccialitate si de a asigura apl.icatia ncmijlocita a acestora in EXECUTIE . Prin nnnare circu.itul - analiz.. 1 I investigatiigandireI conceptie - selectie I adcgvare - aplicatie I executie ( nemijloeita ) esle modul de a fi al restauratorului de componentc artistice ( alat prin instnurca sa cat si prin dcvenireacmnulata cu practica si cx-pe1ienta profesruii ) .Acenstn activitate privita si cfectuata in acest mod , fara segmentare intrc proiectare si exccutic , fara di stribu.ire intre " actori " diferiti ( cum se intruupla si este specific spreexemplu intre arhitectma si cotlSbuctic , .intrc proiectantul arhitcct si executrmtul constmctor ) ponte capata o maxima eficienta , economicitate si focalizare a responsabilitaliicare poate fi benefica pentm scopul unuarit prin rcstaurare si profitabila pcutm iuvestitor si I sau beneficar . De aceca faza de elabomre a DDE - Detaliilor De Executie , indeobste peutru domeniul arlritec lmli iuseanma ultima faza a proicctarii , dar pentm restaurru-ea de pictura murala inseanmea fc17.a de inceput a lucrariJor de execntie , asmnalacox-ect , rcsponsabil si justificnt de efcclele pozitive mcntio1mtc de catre EXECUTANTUL lucrarilor ( anumilc exceptii de fapt ncgntive si abuzuri mauifestale in acest domeJ.tiuse da toreaza lipsei de reglemeutari , ambigllitati si functiouarii uesatisfacatoare a mccanis.mclor de atestare personal , avizm-e • con!rol a proiec!elor iutelese ca proiectat-e- exccutic .

( r r r De.l.De.l.lDe.l.2STUDIUL SUPRAFETEI MUTIRALESe masoara per totallucrareMENTIUNl : INVESTIGATIIIINREGISTRARI All Plt.OCISULUI DE ICONSERVARE • REST.AURAREDenumire document Sistem de evaluare Personal implicat*- Teste I probe de curatire , fixare , consolidare , incercari , verificaride materiale , substante • solutii ce urmeaza a fi utili.zate ininterventiile si tratamentele de restaurare .- Sondajele stratigrafice , stabilirea stratigrafiei originare si amaterialelor de suprapunerc ale interventiilor in timp . * Se aplica normele corespunzatoare operatiuniloradegravate de curatiri I inlaturari derepictari , mortare , gleduri .* Cantitativele sondajelor vor fi stabilite infunctie de subiectul spre rezolvare .* Specialst restaurator , sef de lucrari* Asistent restauratorOperator restauratorDe.l.3-Fisc tehnice tematice si listari cantitative pe probleme de starede conservare - degradari si forme de manifestare , tehnica originarade executie • materiale si modalitati de utilizare a acestoravicii de executie .Ore regieDe.l .4 - Determinari si masuratori ale factorilor de degradare , climat,microclimat , poluare atmosferica , vibratii , etc.De.1.5- Masuratori I cantitavivel fisc I grafice etc.ale suprafetelor muralepe registre , scene , clemente de arhitectura etc .* Specialst restaurator , sef de lucrari*Ore regie* Asistent restaurator* servicii cu terti de specialitate* Operator restauratorOre regieIDe.l.6- Esantioane I suprafete restranse pe care se efectueaza cu scop de*exemplu - experiment in succesiunea sa procesului de conservareSpecialst restaurator , sef de lucrarirestaurare in forma finala . Aceste esantioane vor fi distribuite in Ore regie * Asistent restauratorzonele relevante ale suprafetei murale care sa evidentieze cazuistica* Operator restauratorde rezolvat .

· r ( r ( r f r r r r ( r fDe.2.STUD IISTIINTIFICESe masoara per totalIucrareMENTIUNI : INVESTIGATIIJINREGISTRARI ALE PROCESULUI DECONSERVARE • RESTAURAREDenumire document Sistem de evaluare Personal implicatdari si instructiuni , se vor marca pe releveul picturiipunctele de prelevare .-Analize ft.zico - chimice ale unor materiale , substantesolutii ce urmeaza a fi utilizate in procesul de conservare-restamare , recomandari si instructiuni .De.2.1 - Analize fizico - chimice ale materialelor constitutiveale picturii murale ; prelevari , teste laborator , recoman-* servicii cu terti de specialitate ,personal stiinti.fic .* Devize oferta lucrariI• Specials! restaurator , sef de lucrari* Asistent restauratorDe.2.2De.2.3- Analize biologice , prelevari , recoltari , recomandari,instructiuni tratamente aplicabile .Se vor marca pe releveu picturii punctele de prelevari.- Studii de IStone , 1conografie , paleoe , datareapartenenta stil I epoca , interventii ulterioareSe vor marca pe releveul pictmii locmilr I zonele relevante capabile a sublinia informatiile studuulor de mai su* servicii cu terti de specialitate , * Specialst restaurator , sef de lucraripersonal stiintific .* Asi stent restaurator* Devize oferta lucrari* servicii cu terti de specialitate ,* Specialst restaurator , sef de lucraripersonal stiintific .* Asistent restaurator* Devize oferta lucrariDe.3.DEFINIREA PROCESULUI TEBNOLOGIC - DDESe masoara per totalin Detalii de executielucmreMENTIUNI: INVESTIGATII/INREGISl'R ALE PROCESULUI DECONSERVARE • RESTAURAREDenumire document Sistem de evaluare Personal implicatDe.3.1 - Listare cantitativa pe OPERATIUNI DE RESTAURAREDe.3.2De.3.3- Prezentarea I descrierea procesului de conservare -restamare pe faze,operatiuni,suboperatiuni,metodologiide aplicare ale tebnicilor de interventie , pe detalii punctuatesi speciale in fuoctie de cazuistica de rezolvat , prezentareamaterialelor , modalitatilor de utilizare , de prepara r e , r e t e t a r e s o l u t i i e t c .'Se vor marca pe releveele picturii punctele de atentiedeosebita in apl icatia tehnologi ca- Intocrnirea DO - DEVIZULUI Oferta al lucrarilorin baza NL - Normelor Locale de consumuri resursea cantitativelor exacte ale OPERATIUN1LOR propuse( masmate de pe schela ) ai a AS - Analizelor Specialede pretmi ale resurselor implicate in lucrari .Ore regie* Specialst restaurator , sef de lucrari* Asistent restaurator

f r r ( r { ( r r (rDe (Dpe) DOCUMENT AREA POST - EXECUTIEIINVESI'IGA TIUINREGISI'RARJ ALE PROCESULUI1.2.3.4.5.( continuare I completare DOCUMENT AREA ANTE - EXECUTIE) DE CONSERVARE - RESTA URARE :De.4. DOCUMENTATIA FOTOGRAFICADe.5. DOCUMENTATIA DESENATA ( Relevee)De.6. DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA SCRISA ( fise tehnice tematice , studii , expertize , caetificate )_De.7. DOCUMENT ATIA DE SANTIER SCRISA ( acte - documente de functiune a santierului )De.8. DOCUMENTATIA ECONOMICAToate documentele I documentatiile realizate ANTE - EXECUTIE , in timpul EXECUTIEI si POST - EXECUTIE vor fi prezentate subforma wmi "pachet " complex , structurat tematic in RAPORTUL TEHNIC si RAPORTUL ECONOMIC al lucrarilor , al intreguluidemers in realizarea acestora .* RAPORTUL TEHNIC va ilustra intregul proces de consolidare - conservare - restaurare si va cuprinde ;- Autorizatia , Avizele , Acordmile structurilor I factorilor oficiali din domeniu privind permisul de efectuare a lucrarilor .- S.F., P.T., PIU dupa caz ce au fundament lucrarile .- DOCUMENT A TIA SCRISA - toate piesele scrise , fisele telmice tematice , studiile , expettizele , ce au fundamentat si inregistratprocesul telmologic de specialitate al lucrarilor .- DOCUMENTATIA FOTOGRAFICA SJ DESENATA ce a inregistrat prin mijloace specifice procesul telmologic al lucrarilor .- DOCUMENTATIA DE SANTIER , toate piesele sctise , acte - documente privind derul.area - functionarea santierului ; acampaniilor de lucmlucrarilor ., sub aspectul organizatoric si al evenimentelor ce favorizeaza sau defav01izeaza desfasurarea , cursivitatea* RAPORTUL ECONOMIC va ilustra necesarul cantitativ si consmnurile de resurse implicate in realizarea lucrarilor , contractul siaditionalele , devizele si calculele resurselor fin anciare , esalonari si grafice , docmnentele privind decontarile si platile etc.

De.4 .. DOCUMENTATIA FOTOGRAFICASe masoara Ia buc.FotografieGRADUL D! DIFICULTATE I VARIANTE MANOPIRA PE CATEGORll DE PERSONAL UMJCANI'JTATE MATERIALE• Fotografii de ansamblu inaintea montarii •s - Specialist restaurator 0.5 -f"Ume fotograficcMENTIUNI: INVESTIGA: ll ll'IK!!. GlSTRARI_ Jl: -PROCESULUI DECON SERVAR E • RESTAURARE• In nom1a de timp a fotografierii sunt incluse : sekc:tia si dedzia puru:telor defotognafiere , precatirea aparaturii si echipamentul , lwninatia , fotografierea. . . . ·"'·-UM I CAN11TATEDe.4.1. • A - Asistent restauralor 0.2color si alb Ischelci si a intcrvontiiloc de conscrvare •n\cgtu buc.lrestaurarc . *0 - Operator restaurator 0.2- becuri noanale buc.lTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 1-becuri speciale pcntru- Fotografii realizatc pe schela Ia suprafcte *S - Specialist restaurator 0.6 lampi fo1o I reflectoare . buc.2De.4.2. verticalc . *A - Asistent restaurator 0.5De.4.3.De.4.4.*0 -Ooerator restaurator 0.4TOTAL coosum forta de munca I colectiv Ore medii 1.5- Fotografii realizatc pe schela la suprafete •s - Specialist restaurator 0.6curhe , arce , bohi , tavane .*A - Asistent restaurator 0.8*0 -Operator restaurator 0.6TOTAL consum forta de munca I colecJi'i Ore medii 2- Fotografii speciale , macrofotografi si foto- •s - Specialist restauratorgrafii cu lumina speciala UV . • A - Asistent restaurator 1.01.5•o -Operator restaurator 0.5TOTAL consum fof!J!de munca l colecti1 Ore medii 3- servicii procesarc fotografii ( developare , copierehartie foto) pri:n contract cu terti .•se calculeaza conform fac turi I chitanteUTltAJE I UNELTEAPARATUIWECHIPAMENTE• dotari schela• instalatie electrica*Iampi I proiectoare*aparatura fotograficaSe calculeaza prin cota forfetan10% din valoare MAN OPERASUBOPERATIUNIa) Fotografii de ansamblu in lumina directa tnamtea inceperii inferventiilor de restaurare .b) Folograjii de cmsamblu in lumina razcmta inaintea inceperii tuturor interventiilor de restaurare .c) Detalii in lumina directa si razanta inaintea inceperii interventiilor de restaurare .d) Ansmnbluri in lumina directa si razanta pe parcursul desfasurarii op era tiunilor de consen,are - restaurare.e) detalii in lumina directa si razanta pe parcursul desfasurro·ii op eratiunilor de conservcrre - reslaurare .f) Ansambluri in lumina directa si razm1ta dupa incheierea operatiuni/01:g) Detalii in lumina directa si razcmta dupa incheierea op eratiunilor de conservare - restaurare .h) Fotografii speciale : macrofotografii scm fotografi i in /imina sp eciala ( UV) .Documentatia fotografica se poate realiza atat pe pelicula fotografica color cat si alb/negru , ( eventual digital).Dimensitmile fotografiilor se vor stabili pe parcursul lucmrilor in functie de scopul docmnentatiei .Atat in cazuJ ausamblurilor cat si in cazulrile detaliilor este de preferat ca la final comparatia fo tografiilor efectuate in diferite etape sa ptma in valoarc eforturileoperatinrulor de restaurare .

. -·· ·f r rMENTIUNI: INVESTIGAT1IIINiliGISTRA AU PROClSULUI DiCONSERVARK • RISTAURARl• Se calculcaza reciJceri sau spor de 30% din JlOilDa pentru situatii puticulareDOCUMENTATIA DESENATA { Relevee ) Se masoara la mp.deDe.S. suprafata relevata • Se calculea1J1 spoc de 30% pemu lucrari Ia exteriorDe.S.lDe.5.2De.5.3De.5.4GRADEDEDIFICULTATE/VARIANTE- Relevee de arhitectura (planuri ,*Ssectiuni. , axonometrii) cu marcarea/pozitionarea pictu.rii muralc (si eventuala altor componcnte artistice ) ,consemnarea starii de conservare deansamblu a unor etape istorice , etc.MAN OPERA PE CATEGORll DE PERSONAL- Specialist restaurator*A - Asistent restawator*0 - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv- Relevee ale picturii mw-ale cu re- *S - Specialist restauratorprezentarea elementelor imaginii si *A - Asistent restauratorinconografiei , pentru o suprafata bin e*0 - Operator restauratorconservata cu clemente ornamentalsimpl e sau o singura .figura TOTAL consum forte de munca I colectiv- Relevee ale picturii murale cu reprezentareaelementelor imaginii siiconografiei , pentru o suprafata degradata , cu clemente ornamentalesimole sau o sinl1.1lfa fil1.1lfa .*S - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator*0 - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv- Relevee ale picturii murale cu re *S -Specialist restauratorprezentarea elementelor imaginii siconografiei , pentru o suprafata bi*A - Asistent restaurator*0 - Operator restauratorne conservata cu clemente ornamentale sau fig uri c omp le x:e TOTAL consum forte de munca I colectiv• Relevee ale picturii murale cu re-De.5.5prezentarea elementelor imaginii siiconografiei , pentru o suprafata degradata , cu clemente ornamentalesau fiuri comol ex:eDe.5.6*S - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator*0 - Operator restauratorTOTAL consum fo rte de munca I colectiv- Relevee ( decalcuri ) cu marcarea *S - Specialist restauratorclementelor tehnicii de ex:ecyutie ,*A - Asistent restauratora starii de conservare , a operatiu-*0 - Operator restauratornilor procesului de conservare •restaurareTOTAL consum forte de munca/colectivPROCES TEHNOLOGICUM I CANTITATEOre mediiDe.5.6.De.S.l . Relevee de arhltectura ( planrtrl , sectiuni) ell marr:orea stm·ii dcconservore . Pe ncesl releveu * Rehrvee ( dccalcuri) cu identificarea elcmenlclor telmolog ice .se marchenu de entre desenator (restnumtor ) degrndruile Ia u..ivclul arl1itccturii , care nu implicntiidirecle in stnrea de coo.scrvnre pid.urilor murnle . Atfel se urmareste in ansamblu stnroa de conservaron moownent.ului si deci implicil si a picl.urilor murnlc . De Ia =Is CliZ se pot consanllD um1atoareleprobleme : a)scllrll de reducero ( 1:50,1 :20,1:10,1 :5); b)

DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA SCRSADe.6. ( fise tehnice tematice , studii , expertize, certificate ) Se masoara1a b u c.MENTIUNI :INVESTIGATll I INREGISTRARI ALEPROCESULUI DE CONSERVARE - RESTAURAREDenumire DOCUMENT Sistem de evaluare Personal im plicat Informatii minime cup rinse 1- Denumirea operatiunii • data efectuariiDe.6. 1 Fise de interventie I restaurare , locale si de sinteza ore regie 12 *S - Specialist- Locul si cantitativul efectuatrestaumtor- Personalul impilcat in executie- Sistemul de verificare a calitatii • personalulraspun.zator*A - Asistent* Sub forma de tabel . restaurator- Imagine inai.nte si dupa operatiune- Mentiuni • observatii speciale daca estecazu1.De.6.2Fisa privind materialele utilizate , retete , combinatii ore regie 8 *S - Specialist -Denumire comercialatilizate .restaurator -Maroa , provrenientaDe.6.3* Sub forma de tabel . *A - Asistent - Preluorare speoiala/modalitati de utilizarerestaurator- Cantitate utilizataFisa masuratori de microelimat si alti parametri , T ( ternoreregie 3 *S - Specialist - Aparatura utilizataperatura ) , UR ( umiditate relativa , atmosfera ) U ( umiditate restaurator - Looalizare masuratoride sUJXafata ), Poluare si compozitie aer , Vlbratii , PH supra- *A - Asistent - Data inregistrarii Ifata si solutii etc. restaurator - Personalul implicatIDe.6.4 Stodii , expertize , certificate pentru probleme, * servicii , contract cu terti - Istoria artei , paleografic etc.elemente neinvestigate in faza ANfE - EXECliTIE . * Se calculeaza conform devize , facturi , chitante - analize fizico - cbimice , biologice- analize - incercari comportament materialeutilizate in lucrari .

( rDe.7.DOCUMENTATIA DE SANTIERSCRISA ( acte - documente de functiune a santierului )Denumire DOCUMENTSistem de evaluarePersonal implicatInformatii minime cuprinse IIIDe.7.1JURNALUL evenimentelor de santierPer totalcampameore regie 170Specialist restauratorSef de santier* Data inceperii lucrarilor* Perioadele I campaniile de santier* Controlul , verificarile dirigintelui despecialitate si a cotnisiilor de receptii,a altor factori de control .* Mentionarea operatiunilor si a puncte·De.7.2CATAWGUL* Dispozitiilor de santier* Notelor de constatare* Proceselor verbale--lor interventiilor de restaurare .* Consemnarea unor evenimente sociale, culturale , naturale , etc.

I r r r (De. 8.DOCUMENTATIA ECONOMICADenomire DOCUMENT Sistem de evaluare 1Personal. implicatDe. 8.1 CAJETUL DE ATASAMENTlor si cantitative ale operatiunilor interventiei .Per totalcampamesub fonna de fise cu masuratori geometrice ale suprafeteoreregie 80· Specialist resta.urator· Sef de santierDe.s.2 DEVIZELE Oferta , CONTRACTUL , Acte AditionaleGrafice esalonori lucrari , SITUATIILE DE LUCRARICatalogul documentelor de decontari .----·-···-

.__CAP. II - INTERVENTII I TRATAMENTE DE CONSOLIDARE - CONSERV ARJ\...._!....L

A (ISC)INTERVENTII LA NIVELUL STRATULUI DE CULOAREJIN1ERVENTII!I'RAT AMENfE TEHNICEIDE CONSLIDARE - CONSERV ARE1. A. l.l. CONSOLIDAREA STRATULUI DE CULOARE IN CURS DE EXFOLIERE2. A. l.2. CONSOLIDAREA STRATULUI DE CULOARE PULVERULENT3. A. l .3. CONSOLIDAREA STRATULUI DE CULOARE DESPRINS IMPREUNA CU STRATUL DE PREP ARATIEINDEP ART AREA SUPRAPUNERILOR DE MORT ARE AFLATE PE STRATUL DE CULOARE CU SUPORT4. A.2.1. REZISTENTINDEPARTAREA PREPARATIEI STRATORILOR PICTURALE SUPRAPUSE ORIGINALALUI ( gleduri , grunduri5. A.2.2. ale repictarilor al secco )6. A.2.3. INDEP ART AREA ZUGRA VELILOR IV ARUIELILOR SUPRAPUSE ORIGINALULUI1. A.2.4. INDEP ART AREA PRIN MIJLOACE MECANICE A CORPURILOR STRAINEs. A.3.L CURATIREA DEPUNERILOR NEADERENTE ( praf , fum , saruri solubile )PRIN MIJLOACE MECANICE USCATE9. A.3.2. CURATIREA DEPUNERILOR ADERENTE DE FUNINGINE I GUDROANEIo.A3.3. CURATIREA DEPUNERILOR ADERENTE DE PRAF FIXAT PRIN CARBONAT AREll.A.3.4. CURATIREA DEPUNERILOR DE CEARA I P ARAFINA12.A.3.5. CURATIREA SUBST ANTELOR GRASE I ULEIURI13.A.3.6. CURATIREA RASINILOR NATURALE14.A.3.7. CURATIREA RASINILOR SINTETICE SI I SAU DIVERSE COMBINATIICURATIREA CLEIURILOR ANIMALE,CASEINEI , OULUI,GUMEI ARABICE ,AMIDONULtn UTILIZATI CA15.A.3.8. FIXATIVI1 6 .A.3.9. CURATIREA I INLATURAREA REPICT ARILOR AL SECCO17.A.4.1. INDEP ART AREA SARURILOR SOLUBILE PRIN MIJLOACE MECANICE UMEDE18.A.4.2. EXTRAGEREA DEPUNERILOR SALINE DE SUPRAF ATA , VOALURI SI I SAU CRUSTE19.A.4.3. INDEP ART AREA SARURILOR INSOLUBILE PRIN MIJLOACE MECANICE SI CHIMICE20.A.4.4. ST ABILIZAREA SARURILORGENERALITATIA. INTERVENID LA NIVELUL STRATULUI DE CULOAREPROCES TEHNOLOGIC»4· ·Efectuarea fotograjii/or . Documentatia totografica cuprinde imagini reprezentative comparative innaintefm timpulldupa incheierea operaliunii , m hmliua directa si razant.a, ansamblri se delalii . Acestea sc realizcaza scopul de a ptme in evidenta divcrsitatca I gravitatea dcgradarilor si a diversclor depuueri aflate pe suprafata picturii .Localizarea zone/or in curs de exfoliere si mm·carea lor pe releveu . Strntul de cnloare in curs de exfoliere cstc pus in evidcuta fo losind diverse metode de investigatiede natura fJ.Zi.ca ( obscrvatii pnn mijloace dirccte Ia lumina dirijata , microscoapc portabile , lupa ). Dupa identificure , zon.ele degradate vor ficonsemnate pc releveu .Curatirea preliminara a stralului de cu/oare . Strain! de culoarc se curat.a en mij loace mecanice pril1 dccapitari partiale , inderartand diversele depuneri aderente sanncaderente .

A.l.lA.l.l.lA. 1.1.2A.1.1.3A. l.1.4A. 1.1.5A.1 .1.6CONSOLIDAREA STRATULUI DE CULOARE INCURS DE EXFOLIEREGRADUL DE DIFICULTATE I VARIANTE MANOPmA PH CATEGORll DE PERSONAL- Efolieri sub forma de solziri situate pe supra- •s- Specialist restauratorfete vertioale• A - Asistent restaurotor•o - Operator restauratorTOTAL consum furta de munca I colectiv-Exfolieri sub forma de solziri situate pe arce , •s - Specialist restauratorbclti , tavane ..• A - Asistent restaurator•o -Ooerator restauratorTOTAL consum forta de munca I colectiv• Exfilieri sub forma de solziri situate pe profilaturi, reliefuri , stucaturi ..• S - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o -Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I co/ecttv- Exfolieri sub forma de umflaturil paote de•s- Specialist restauratoracoperis situate pe suprafete verticale . • A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I co/ectiv- Exfolieri sub forma de umflaturi I paote de • S - Specialist rest:aurotoracoperis situate pe suprafete arce I bclti . • A - Asistent restaurator•o -Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I co/ectiv•s - Specialist restaurator- Exfolieri sub forma de umflaturi I paote deaooperls situate pe .profalaturi I stucaturi . • A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I co/ectiv- - - -----. ---Se masoara Iamp.de suprafirtaUMICANI'JTATEOre mediiOre mediiOre mediiOre mediiOre medii8206361632126018341466102484218281864203020Ore medi _ _ 70MENTIUNI: INI'ERVEN'l'IIITRATAM TEHNICR DE CONSOLIDARE-CONSERVARE1. Sub 30% peste 50% procent de degradare Ia mp.se calculeaza reducere sau spor de15% din oOillla de timp Ia maoopera si de caotitate la materiale .2 Se calculeaza uo Sl>Or de 30% oe ntru lucrari la exterior .MATERIAL:EUM I CAN11TATEUTILAm I UNELTEAPARATURAJECHIPAMENTE- oonsolidaoti kg.O,l • dotari schela- becuri buc.2• instalatie electrica- a pa L2• role cauciuc- betisoare tip china buc.20*lupa- manusi protectie buc.3- var pasta vcchi mc.0.2*pulverizator- vata gr.200 *can tar electronic- energie electrica Kwlh 0,7 *lam pi I proiectoare- solventi Ll.S *lnstrumente de laborator- pensule fine buc.3 *recipiente diverse- seringa pastic /sticla buc.3• ace difcritebuc.6- folie plastic mp.l- bartie japoneza mp.l*Se calculeaza conform facturi I ch.itanteSe calculeaza prin oota forfetara10% din valoare MANOPERAA.. l.l.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICA. l.l.a. P1·ima impregnare a sh·atului de culom·e . Intr-o prima faza se va st

IfA.1.2.A.1.2.1A.1.2.2A.l.2.3A.1.2.4MENTIUNI: IN'IERVENl1Jfl' TEBNICEDE CONSOUDARE-CONSER.VARKCONSOLIDAREA STRATULUI DE CULOAREI. Sub 300.4 peste 500AI procent de degradate Ia mp.se calculeaza reducere sau spor de15%PULVERULENTdin norma de limp Ia manopera si de cantitate Ia materialSe masoara lamp.2 Se calculeaza un spor de 30o/ lucrari Ia exterior .UTILAJE I UNELTEGRADUL DE DIFICULTATE I VARIANTE MANOPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UMICANI'FFATE MATERIALE UM I CAN11TATEAl'ARATURAIECHIPAMENTE- Fonne de pulverulent , ou procent de degrade- •s - Specialist restaurator 6 - consolidantikg.O,l * dotari schelare aflat intre 30-50% pe mp.,situate pe suprafe- • A - Asistent restaurator 12 - becuri buc.2• instalatie electricate verticale .2 - apa L2*0 - Operator restaurator• role cauciuc- betisoare tip chinabuc.20TOTAL *lupaconsum forta de munca I colectiv Ore medii 20 - manusi protectie buc.3*pulverizator- Forme de pulverulent , ou procent de degrada- •s - Specialist restaurator 8 - var pasta vechi mc.0.2- vata gr.200 *cantar electronicre aflat intre 30· 50% pe mp.,situate pe arce ,• A - Asistent restaurator 14- energie electrica Kwlh 0,7 *Iampi I proiectoarebolti , tavane .3*0 -lmerator restaurator - solventi L 1.5 *Instrumente de laboratorTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 25 - pensule fine buc.3 *recipiente diverse*S - Specialist restaurator - seringa pastic /sticla buc.3- Forme de pulverulent , cu procent de degrada-10- ace diferite buc.6re aflat intre 30-50% pe mp. ,situate pe proftla- *A - Asistent restaurator 16- folie plasticturi ,stuoatwi . mp.l*0 -Operator restaurator 4- bartie japoneza mp.lTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 30• Fonne de pulverulent , w procent de dcgrada· •s- Specialist restaurator 12re aflat intre 30-50% pe mp., In .zone cu pigmen · • A - Asistent restaurator 14pe baza de cupro , situate pe suprafete vertioale. *0 -Operator restaurator 10A.1.2.5A.1.2.6TOTAL consum furta de munca I co/ectiv Ore medii 46- Forme de pulverulent , cu procent de degrada· •s - Specialist restaurator ure aflat intre 30-50% pe mp., In zone cu pigmenti • A - Asistent restaurator 28!Pe baza de cupru , situate pe arce ,bolti ,tavane.*0 -Operator restaurator 10TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii soFonne de pulverulent , cu proceot de degrada- *S -Specialist restaurator18rre aflat intre 30-50% pe mp .• In zone cu pigmenti • A - Asistent restaurator 32•se calculeaza conform fucturi I chitanteSe calculeaza prin cota forfetaraJ>e baza de cupru , situate pe profi laturi , stucaturi*0 - Operator restaurator 12 10% din valoare MANOPERA j-TOTAL consum forta de mtmca I colectiv Ore medii 62- --A.l.2.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICA.l.l.a. Test.area gradului de absorb tie si nclerenta .Operatiunea se desfasoara folosind o pensula moale cu ajutorul careia se a plica pe suprafata propusa o pictura de apa , croolOmetrandu-setimpul de absorbtie iar pcntm aderenta se foloseste tm tampon de vata umczit pc un batoncini cu care se preseaz.a usor snprafata testata , observandu-se cantitatea depigment ramasa pe Wl tampon dupa o usoarn atiugere a pigmentului degradat .A.l.2.b. Jmpregnarea stratului de culonre cu adezivul ales . Intr-o prima faza se va stabili concentarha adezivnlui in functie de gradul de saturare a! stntt1Jlui de culoare si al strntulu.isuporl . Impregnarea in doua - trei repri'e se va face fie pTin pulverizare , aco1o undc este JJOSibil , fie prin intennediuJ foitei jaJJOneze aplicat C\1 peusula .A 1.2.c. Presarea stratului de culoare impregnat . lnt.erventia se face cu atentie , prin revenir.i succesive , folosin diferentiat in f1mctie de caz , fie W1 rulou elastic fie un tamponclastic sau un bmete de mare prcsandu-se usor peste o fo lie de hartie japoncza .Al.2.d. Cercetnrea zonei tratnte . Accasta se face pcnlrn a detcrmina refacerea coeziunii a slnlhtlui de cu.l.oare la Sltporl . Se realizeaza prin ve1ificarea in hmti.ua razauta si printeste de contact . In functie de acc.'lSta ccrcctnre operath.mile se reiau pana la nsigll.l(lrea totaL1 a cocziuui stratului de culoare .

[ r r r rrMFNilUNI :INTERVE.NllJ!IRATAMENJ'E TEHNICE DE CONSER.VARE - CONSUDARECONSOLIDAREA STRATULUI DE CULOAREl.Sub 30% respectiv peste 50% pt"Oeml de dcgm Ia mp.se ca.lculeu.a spor sao reducere deA.1.3. DESPRINS INIPREUNA CU STRATUL DE15% din llOilDa de limp la manopcra side cantitatca Ia material.PREPARATIE .Se masoara la mp.2.Se calculea.za spor de 30% din norma pentru hx:mri Ia exterior .UTILAJE I UNELTEGRADI Dl DIFICUlJ'ATENARIANTI MAN OPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UMICANTITATE MATERIALE UMICANI1TATEAPARAT URA/ECHIPAMENT- consolidanti kg.O.l - dotari schela- becuri buc.2*A- Asistent restaurator 24- instalati e el ectricatre 30-500/o pe mp.,situat pe suprafe--spa L2*0- Operator restau.rator 10- role cauciuc-betisoare tip china buc.20te verticale .-lapaTOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 46 - manusi protectie buc.3- pulverizator* S- Specialist restaurator - var pasta vechi mc.0.210 - vata- cantar electronic*A- Asistent restauratorgr.20028 - lampi I proiectortre 30-50% pe mp.,situat pe arce ,- energie olectrica kwlh0.7*0- Operator restaurator 12 - solventi L 1.5 - instn.unente laboratorbolti , tavane .A.1.3.1 - Forma de degradare cu procent in- *S- Specialist restau.rator 12A.l .3.2 - Forma de degradare cu procent in-A. 1 .3.3- Forma de degradare cu procent in-tre 30-500/o pe mp.,situat pe profilaturi, stucaturi .TOTAL consum de forta de mnnca 7 colectiv Ore medii 50 -pensule fine buc.3 - diverse recipiente- serihga pastic I stic1a buc.3*S- Specialist restaurator18 - ace diferite buc.6*A- Asistent restaurator 32 -folie plastic mp.l*0-Onerator re 12 - hartie japoneza mp.l *Sc calculeaza prin cota forfetaraTOTAL consum de forta de munca I cokctiv Ore medii 62 * Se calculeaza conform facturi I chitante 10% din valoare MANOPERACod A.l.3.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICA.l.3.a. h·egatirea zone/or desprinse . Intr-o prima etapa se va llilll< 1i indepartarea puiberHor provcnite din stmtul suport prin folosirea succesiva a mmi jet de ncr comtrol11t , umwtde descbiderea capilarelor cu mijloace mnede . Prin aceasta inten•eutie se vor antrenu resturile despriuse si se va da posibilitatca dispersarii adez.ivului . In situatiile cu despr.i.ndcrimai exti.t1se datomte m1or repamtii cu m01'tare de ciment care au impins marginile lnctmelor , sc va asigura zona afectata cu hartie japoneza consistcnta .A.l.3.b. Prima unpregnm·e a zone/or desprinse . Intr-o prima faza se va stabili concentratia adezivului ales , infunctie de gradul de saturnre a stratului suport . Se vn unuari introducereaadezivului prin injectare cu seringa paua la saturarea zonei .Prin aceasta impreguare se va unuari pe de-o parte consolidarea suportnlui friabilizat si nsi!:,'llmrea aderenteiintre cele doua componente .A.l.3.c. Presarea stratu/ui de culoare impregnat . Interventia se face cu atentie , cu reveniri succesive folosind local un tampon semielastic picsandu-se usor peste un materialprlector ( folie de plastic )A.1.3.d Cercetarea zonei frat are . Aceasta se face pentm a detennina refacerea adezitmii diutre stratur.i . Se realizec1za prin veri.ficnrea zonei in lwnina razanta .

[ rrrINDEPARTAREA SUPR-\PUNERlLOR DE MORTARE AFLATEA.2.1. PE STRATLU DE (1JLOARE CU SUPORT REZISTENTSe masoara Ia mp.de operatiuneGRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE MAN OPERA PE CATEGORI DE PERSONAL- Mortare subtiri , slabesi cu aderenta mica•s - Specialist restauratorA.2.1.1 ( formate din var si nisip ) situate pe supra • A - Asistent restauratorfete verticale•o - Operator restaurator- mortare subtiri pana in 2 mm. TOTAL consum forte de munca I colectivA.2.1.2A.2.1.3Mortare subtiri , slabesi cu aderenta mica•sformate din var si nisip ) situate pe arce ,bolti , tavane .Mortare subtiri , slabesi cu aderenta micaformate din var si nisip ) situate peprofila si stucaturi .A.2.1.4 - Mortare groase cu duritate si aderentamedie ( ce contin adaosuri de intarire )situate pe suprafete verticale .A.2.1.5A.2.1 .6A.2.1.7A.2.1.8A.2.1.9- Mortare groase cu duritate si aderenta •smedie ( ce contin adaosuri de intarire )situate pe arce , bolti , tavane .- Mortare groase cu durltate si aderenta•smedie ( ce contin adaosuri de intarire )situate pe prifilaturl , stucaturi .- Specialist restaurator*A - Asistent restaurator•o-Operator restauratorTOTAL consum forte de muoca I colectiv•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv•s - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator•o -Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv- Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv- Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv- Mortare cu duritate si aderenta mare •s - Specialist restaurator( moratre cu ciment ) situate pe suprafete • A - Asistent restauratorverticale .•o - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv•s - Specialist restaurator- Mortare cu duritate si aderenta mare• A - Asistent restaurator( moratre cu ciment ) situate pe arce ,•o - Opera1or restauratorbolti , tavane .TOTAL consum forte de muoca I colectiv•s - Specialist restaurator- Mortare cu duritate si aderenta mare• A - Asistent restaurator( moratre cu ciment ) situate pe profila-•o - Operator restauratorturi , stucaturi .TOTAL consum forte de muoca I colectivMENTIUNI : INJ:ERVENT1Jil'RATAMENTE TEHNicEDE CONSOLIDARE-CONSERVAREI.Reduoeri sau sporuri de 15% fata de norma pcntru situatii partioularc2. Se calculeaza spor de 5o/odin norma pcntru utilizarc de substante t.oxicc .3.Sc include si iodcpartarea urmclor I valorilor ce raman io urma indepartarii mortarelortrraAJE I UNELTEUM I CANTITAT MATERIALE UMICANTITATE APAR.ATURA I ECHIPAMENTOre mediiOre mediiOre mediiOre mediiOre mediiOre mediiOre mediiOre mediiOre mediiSUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICo) Indeparta/'e{lprm mij/oace meca11ice , a moratrelor de reparalle suprapuse stratrtlm de cu/oare si a m01·tcn·e/or cu compozllla difenta de cea ongmala . Suprnplmerile de mortare peste stralnl de culoare se indeparteazn prindegrosnri ( Kubtieri ) succesive prin mijloace mrcnnice allemante dupn c.1z cu comprcse umede .412622618123682218488242252123428741636288024422894325230114386232132- consumabile minifreze buc2 - dotari schela- burete absorbant buc.2 - instalatia electrica a schelei-vata gr200 - sisteme Iampi si suporti- hartie japoneza mp.l - ochelari protectie- pasta de bartie kg.0.2 - bisturie di verse- apa deionizata Ll - recipiente diverse-A.EA. L1 - daltite , ciocanase , rnistrii ,etc.- carbonat de amoniu l

( ( r r r r f r r r rA.2.2.INDEPARTAREA PREPARATIEI STRATULUIIMENilUNI :INfERVENTIJ!IRATAMEN TEHNICE DE CONSERVARE • CONSLIDARE iSTRATURILOR PICTURALE SUPRAPUSE Se masoara Ia mp.de l.Se calculeaza reducere sau spor de 15% din norma pentru tuatii particulare ..ORIGJNALUL lJI(gled.gnmduri ale repicmnlor ultenonre originalului ) operatiune 2.Se cal cui em spor oo 30% din norma pentru I uciari Ia exterior .UTILAJE / UNEL1EGRADE DE DIFICUI.J'AT.ENARIANTI MAN OPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UMICANI1TATE MATERIALE UM/CANI'JTA1'E'APARATURA/EClllPAMENT*S- Specialist restaurator·conswmabile e buc.2 - dotari schela24A.2.2.1 - Suprapuneri situate pe suprafete - becuri buc.2-·*A- Asistent restaurator instalatie electrica a schelei26 - apa deionizata L lverticale .*0- Operator restaurator 6 - betisoarc tip china - sisteme lampi si suportibuc.30- manusi protectic buc.3 - ochelari protectieTOTAL consurn de forta de ml.Ulca I co/ectiv Ore medii 56 - buretc absorbant buc.2 - bisturie diverse* S- Specialist restanrator - vata gr.20034• minifrezeA.2.2.2 - Suprapuneri situate pe arce , bolti- encrgic clcctrica kwlh 0.7*A- Asistent restaurator36- - daltite , ciocanase ,etc.pc:osu1c moi si asprc buc.3tavane . *0- Operator restaurator 10 - p3Sta de hartic kg.0.2 - aparst aspirare .A.2.2.3 - Suprapuneri situate pe profllaturistucaturi .- hartic japoncza mp.l - diverse recipiente-A.EALl*S- Specialist restaurator 40 - carbonat de amoniu kg.0.3*A- Asistent restaurator 42- gumc pla.st:ice diverse buc.30- gumc whishab buc. lO*0-Ooerator 16TOTAL consum de forta de munca_/_ cole ctiv Ore medii 80- CMC gr.20 *Sc calculcaza prin cota forfetaraTOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 98 • Se calculcaza conform facturi I chitantc lOOAI din valoare MANOPERA------ ----- --- -- --CodA.2.2.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Indepnrtarea preparatiilor prin me/ode uscate .Operatiunea sc executa p:rin metode mecanice indepartand succesiv din grosimea stmturilor de preparatie pana 1'l liinita sup:rnfetei slratnlui pict1.ual , fara a-1 punc iJl peri col .b) lndepmtarea prepm-aliilor prin metode umede .Se aplica comprese C\1 diveiSe substante chimice pentm a immria san tmnsfonnn urmele mmase , a poi se indepmteaza compresa si se cnrata zona folosind tampoane rult.ezite .

. rA.2.3.INDEPARTAREA ZUGRAVELILORNARUffiLILORSUPRAPUSE ORIGINALULUISe masoara Ia mpsupnfata desfasurataMENTIUNI:TRATAMENTE ESTETICE-ARTISTICE DE PREZENTARE* Daca ouprapunerile sunt pe 1tratul de eulo...-e fragilizat-pulverulcnt sc acotda un opordepana Ia SO% din norme .• Este inclusa in ooana si ciiJ"8t:irea ncmnelorlvoalwilor ce raman dupa indepartareaGRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE MAN OPERA PE CATEGORli DE PERSONAL UM I CANFITATEU1lLA.IE I UNELTEMATERIALE UM I CANl'1TATEAPARATURAJECHIPAMEN'l-becun bu c.2 *dotari schela- Suprapuneri de zugraveli pe baza de hume *S - Specialist restaurator1 - apa deionizata LlA.2.3.1*instalatia electricaslabe situate pe suprafete verticale cu strat de • A - Asistent restaurator 9 - betisoare tip china buc.30;uloare bine conservat . •o - Operator restaurator 6 - manusi protectic buc.3 *ochelari protectie- burcte absorbant buc.2 • bisturie diverse- vata gr.200 *daltite,ciocanase , mistriiTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 16 - energie electrica k:wlh 0.7*minifreze- pasta hartie kg.0.2- Supmpuneri de zugraveli pe bazaA2.3.2de hume • S - Specialist restaurator*Iampi si suporti2 - pe:nsule moi si aspre buc.6slabe situate pe arce , bolti , tavane cu stmt dl - AJ?.A Ll *instrumente laborator• A - Asistent restaurator 18- carbonat de amoniu kg.0.3 *recipiente diverseculoare bine conservat .*0 - Operator restaurator12 - gumc plastic diverse buc.30 *aparat aspirate- hartie japoneza mp.lTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 32 - gume wishab buc.lO- CMC gA.2.3.3 r.20- Suprapuneri de zugraveli pe baza de bume •s - Specialist restaurator - consumabile minifre:ze buc.22slabe situate pe profilaturi , stucaturi cu strat • A-Asistent restaurator 22de culoare bine conservat . •o - Operator restaurator 16 * Se calculeaza prin cola forfetaraTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 40• Se calculeaza confonn tioctrui I chitaoteA.2.3.4 - Suprapuneri de zugraveli pe baza de var , • S - Specialist restaurator 8durizate si aderente , situate pe suprafete *A - Asistent restaumtor 24verticale cu strat de culoare bine conservat *0 - Operator restaurator 14TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 4610".4 din vaJoare MANOPBRAA.2.3.5- Suprapuneri de zugraveli pe baza de var ,durizate si aderente, situate pe arce,bolti,tavanecu strat de culoare bine conservat*S - Specialist restaurator 12*A - A.sistent restaurator 32*0 - Operator restaurator 28TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 72A.2.3.6 - Suprapuneri de zugraveli pe baza de var , *S- Specialist restaurator 20• A - Asistent restaurator 42durizate si aderente ,profilaturi,stucaturi*0 -Ooerator restaurator 34cu strat de culoare bine conservatSUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 96a) lndepartarea zugravelilor I vm ·uielilor prin met ode uscate .Opemtiunea se executa pri.It mctode mecanice indepartaud succesiv din grosimea stralurilor respective paua la l:imila suprafetei stratului pictnntl , fara a-1 pune in pericolb) Jndepartarea prin procedee fizico chi mice a voa/urilor ramose in urma degrosarii ..Voalurile mmase pe supmfata stmtulni de culoare in mma indepartarii vamielilor se scot folofmd comprese snccesive cu diferite substante ce le solubilizeaza sau le imnoaie .Intervenindu-se apoi pr.in metode mecatrice pen1rn indepartarea 1mnelor ramase dupa ridicmea compreselor .-

A.2.4.INDEPARTAREA PRIN MIJLOACE:MECANICE A CORPURILOR STRAINE se masoara ta buc. :lN'rnRVENIWIRATAMENTE 1'EHNICH DE CONSERVARE • CONSIIDAREGBADI Dl DIFICUUATINAIUANTE MANOPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UMICANIITATE MATERIALE UMIC.ANI1TATEUfiLAJE I UNEL1EAPARATURAIECHIPAMENTA.2.4.1 - Cuie ,.agatatori , agrafe , dibluri .*S- Specialist restaurator 0*A- Asistent restaurator 0.5*0- Operator restau:rator 0.5TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 1.5CodA.2.4. SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Tratamente d.e consolidnre preven Uva .Iu zouele adiacente diferitelor corpuri straine se vor efectna dupa caz opera!iuni de consolidare a stratului suport pri.nasigurorea marginilor fmcturate , cu foitn de protecti.csau tivire si consolidarea acestom . Pe aceste zone in functie de situatie sc va consolida stratul de culoare .b) lndepartarea prin procedee mecanice a cuielor , diblurilcr, bride/or mrtalice sau nltc obiecte straire .Obiectele mctalice iut:roduse in stmturile de preparatie sau aplicale pe strntul de culoarc cu rol ntilitar san de i:ufrutm!Sctare sc iudcpartea7a en foarte mutta grij a folosind mijloacemecau.ice , pentru a nu provoe11 noi lezitmi atat stratnlui de etlloare ca si suportnlui .c) lndepartarea ctJiburilor si a excrementelor ( pasari , filieci) .lndepartarea ace:stor cmpuri slr.riuc se realizeaza prin nliJloace mecanice 1uncde sau uscate . In zona cujbwilor zona se tunecteaza local si se indepatteaza mccaaric , din aproapein aproape . In sitttaliile in ca1-e st.mt:ul.de culoare si-.a pierdut partial coez.innea , se vor re

f r f rIrA.3.1. CURATIREA DEPUNERILOR NEADERENTE So masoara lampde suprafata mural aGRADUL DE DIFlCUL'I'A 11/ VARIANTE MANOPlRA PECATEGORII DE PHRSONAL UM/CANTITATE MA'tntuE:TRA'J'AMENTE TEHNICE DE CONSOLIDARE -:AREUM I CANT/TATEUTILAJE I UNELTEAPARATUIWECHIPAMENTE. ,.• Suprafete verticllle cu strat picturil hlne con·*S - Specialist restawator 2 • dotari schelaA.3.1.1 servat. *A - Asistent restaurator 6 - becuri buc.4• instalatie electrica*0 • Operator restawator 1- buret.e buc.6*ochelari protectie- bureti wliisbab moi,medii,tari buc.lOTOTAL consum forta de muoca I colecti\1 Ort medii 9 *bistUrie diverse- gume dlferite buc.20*daltite , ciocanase , mistrii- Suprafett verticale cu stral pictural fragil. de- *S - Specialist restawator 3*minifrezeA.3.1.2 coeziv ( oe pennite actiunea mecanica ) . *A - Asistent restawator 8*Iampi si suporti1*0 -Ooerator restaurator *lnstrumente de JaboratorTOTAL coosum furta de munca I co/ectiv Ore medii 12*recipiente diverse- Suprafete situate po arce , bolti , tavane cu *S - Specialist restaurator 4 * aparat expirareA.3.1.3 strat plctural bine cooservat .*A - Asistent restawator 10*0-Operator restawator 1A.3.1.4TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii• Sup·afetc situate pearce, bolti , tavape cu *S - Specialist restaurator 8strut pictuJat Jiagil dccocziv t:e pertnite actiu- *A - Asistent restaurator 14nea mecanlca . *0 -Operator restaurator 1lSA.3.1.5A.3.1.6TOT.A i cohsutrl forta de IniiPC!I I colectill On: medii- Suprafete .cu ptofilatuli si stucahui ru strat •s-SpeciaJlst restaurator 12pictural liine conservat . *A - Asistent restaurator 14*0 -Operator restaurator 1TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 17- Suprafete cu profilaturi si stucaturi cu stral* S - Specialist restaurator14pictural fragil , docoeziv ce pennite actiunea *A • Asistent restawator 15 Se calculeaza prin cota forfetaramecanica . *0 - Operator restaurator 1TOTAL consum forta de munca I co/ectlv Ore medii-.- -· --. --- - ·-2330*Se calculeaza conform facturi I chitante10% din valoare MANOPERAA .3.1.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Ct1ratarea zonei pnvind starea de consen,are a stratului de culoare .Prill aceasLa operatilme se unnareste identificarea zonelor sensibile privind aderentn strmului de culoare si consemnnrea acestora pe fotogr.1lii sau relevee . Asupra zonelor degradalese va aplica un tratament diferentiat .b) Curalirea depunerilor neaderenle ( saruri solubile ) .Prin aceasta opemliWJe se unnaresle indepartarea acumularilor de praf , fmn si voalurile insul:ue albe . Opemtilmea se executa prin ruijloace mccauice uscate , cu penst1le moi sifoarte moi . Se vor ocoli zonele care prezinla ex:folieri si pulverulente ale Sli

.A.3.2.CURATlREA DEPUNERILOR ADERENTE DEFUNINGINE I GUDROANEGRADE DE DIFICULTATE/VARIANTE MANOPERA PE CATEGORI DE PERSONAL UM I CANT/TATMENTIUNI : TRATAMENTE TEHNICE DE CONSOLIDARE-CONSERVA REl.Reduceri sau sporuri de 30% din norma pentru situatii particulareSc masoara Ia mp. 2. Se calculeaza spor de 1 00/o din norma pentru mediu toxic .MATERIALE UMICAN11TATEUTILAJE I UNELTEAPARATURA I ECHJPAMENT- Suprafete verticale cu strat pictural bine•s - Specialist restaurator 4 - burete buc.3 - dotari schelaA.3.2.1 conservat .• A - Asistent restaurator 6 - burete absorbant buc.6 - instalatia electrica a schelei•o - Operator restaurator 2 - vata gr.300 - sisteme Iampi si suporti- hartie japoneza mp2 - ochelariTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore mediiprotectie12-pasta de bartie kg.l - bisturie diverseA.3.2.2 - Suprafete verticale cu strat pictural *S - Specialist restaurator 12 -solventi L 1.5 - recipiente diversefragil ,decoeziv . • A - Asistent restaurator 14 - apa distilata 12 - daltite , ciocanase , mistrii ,etc.•o - Operator restaurator 10 - dezinfectant cationic 11 - minifrezeTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 36- gume plastice diverse buc.lO - apamt aspirare- Suprafete situate pe arce , bolti , cu strat •s - Specialist restaurator- hartie filtru I sugativa buc.36A.3.2.3 -CMC gr. 50pictural bine conservat . *A- Asistent restaurator 12- manusi protectie buc.6•o - Operator restaurator 6TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 24- bastoncini buc.3(J- becuri buc2A.3.2.4 - Suprafete situate pe arce , bolti , cu strat •s - Specialist restaurator 26 - pensule moi si aspre buc.6pictural fragil , decoeziv . *A - Asistent restaurator 26 - energie electrica kwlh 0.7•o -Operator restaurator 10 - hartie tessutto non tessutto mp.lTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 42- Suprafete cu profilaturi si stucaturi cu •s- Specialist restaurator 10A.3.2.5strat pictural bine conservat .• A -Asistent restaurator•o - Operator restaurator 6TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 30A.3.2.6 - Suprafete cu profilaturi si stucaturi cu •s - Specialist restaurator 26strat pictural fragil, decoeziv .• A - Asistent restaumtor 28•o- Operator restaurator 10TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 44A.3.2.7 - Suprafete ornamental aurite , situate •s - Specialist restaurator 28vertical . *A - Asistent restaurator 28'*0 - Operator restaurator12TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 68A.3.2.8 - Suprafete ornarnental aurite , situate •s - Specialist restaurator 38• A - Asistent restaurator 38pe bolti I arce .•o - Operator restaurator 24TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 100A.3.2.9 - Suprafete ornamental aurite , situate •s - Specialist restaurator 42pe profilaturi I si stucaturi .14• A - Asistent restaurator 42•o - Operator restaurator 32 * Se calculeaza conform • Se calculeaza prin cota forfetaraTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 106 factwi I chitante 10% din valoare MANOPERASUBOPERATIUNl I PROCES TEHNOLOGICa) Teste de aderenta a stratului de culoarc . Operrrtitmcn se efectueazn folosind mijloace uscate si tunede , ve1 ificnnd fiecare culoarc pe diferite zone . Testele se fac deosebita atentie pe sup rafete cat mai mici fara insistenta .b) Curatirca depunerilor de praf.jitm prm mijloacc fiZi co chi mice . Operntiunea se executa pnn aplicnrea in compresa cu hm1ie japoncza a unei sohrtii de carbonat de amoniu in diferitc concentratii . Timpul de cxpunere aJcompresei se mnrestc priu apl icare< a 3-4 stfaturi de hruiic japon . In intervalnl dintre comprese , dcaca e1.1e nevoic , se va intervenii mecanic en gume moi de tip wishab . A poi suprafata se va cloti cu pap folosind burcti sitmnpode vata pentru absorbtia cxccsului de umiditatc .

. ...A.3.3.A.3.3.1A.3.3.2A.3.3.3MENTYUNI:TR.AXAMENTE TEHNICE DE CONSOLIDARE -CURATIREA DEPUNERILOR ADERENTE DE CONSERVAREPRAF I FIXAT / DURIZAT PRIN CARBONATARE.Semasoara lampGRADUL DE DIFICULTA'll/ VARIANTE MANOPJ:RA PE CATEGORIT DE PllRSONAL UM/CANI1TATE- s pe suprafcto verticale *S - Specialist restaurator 4*A - Asistent restaurator 6*0 - Operator restaurator 4TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 24- Situate pearce, bolti , tavanc . * S - Specialist restaurator8*A - Asistent restaurator 12*0 -Ooerator restaurator8TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 48- Situate pe profilaturi , reliefuri , stucaturi • S - Specialist restaurator 14*A - Asistent restaurator 28*0 -Operator restaurator 10TOTAL coosum forta de munca I colectiv Ore medii 52- Se calc:uleu;a "J'Or •an reducere de 30°/o t"ata de non:na in :fu:ncdede starea de conservare a .tratulul de c:uloa.re (bine,tnedtu,•lab conaervatMATERIALEUM I CANT/TATE- becuribuc.2-bmetcbuc.6- vatagr.300- gume difcritcbuc.lO- bartic japonczamp.2- pasta bartiekg.l- solventiL 1.5- apa distila1aL2- dezinfectant cationocLl- hartic filtru I sugativabuc.3-CMCgr. 50- manusi. protcctiebuc.6- bctisoarc tip chinabuc.30- pcrurulc moi si asprebuc.6- cnc:rgie electricakwlh 0.7- hartie tessutto non tessutt.omp. l•Se calculcaza conform fac turi I chitanteI UTlLAJE I UNELTE·APARATURAIECHIPAMENTE* dotari schela* instalatie electrica*ochelari protectie*bisturie diverse*daltite , ciocanase , mistrii*minifreze*Iampi si suporti*Instrumente de laborator*reoipiente diverse*aparat expirareSe calculeaza prin cota forfetanl10% din valoare MANOPERAA .3 .3 .SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Operatiunea se efectueaza prin altematea ruijloacelor uscate si tunede . Astfel se folosesc alternativ mijloace mecanice sau moi ( gume tip wishab , radiere cu duritati dife1ite )si dure (baton de .fibm de sticla , bisturiu ) . Dupa caz se aplica altemativ si comprese umede .Se are in vedere limita rezistentei flzi ce a stratului de cu.loare

A.3.4. CURATIREA DEPUNERILOR DE CEAEA I PARAFINA semasoanlampGRADUL DE DD'ICULTA '11 / VARIANTE MANOP ERA P8 CATEGORll DE PERSONAL UM/CANrJTATE MATIJUALEMENTilJNI!TRATAMENT E TEHNICE DE CONSOLIDARE - CONSERVARE- Se calculeau 15% spor pentru substante to:Uce- Se calculeaza spor sau reducere de 15% din norma pentru ce depasestepeste 500..4 acoperirc Ia mp. Sau sub 30% acoperire Ia mp.UTILAJE I UNELTEUM I CANI1TATEAPARATUIWECBIPAMENTE- Depuneri situate pc suprafeto vcrticale •ccS • Specialist restaurator 20 - bccwi bnc.2 • dotari schela• instalatie electrica- vata gr.200•o - Operator restaurator 10- gumc difcritc buc.IO *ochelari protectieTOTAL consum furta de munca I colectiv Ore medii S4 - harli.cjapone:u mp.O.S *bisturie diverse- pasta hartic kg.O.S *daltite , ciocanase , mistrii- Depuneri situate pc suprafcte vcrticalc •s- Specialist restaurator 28 - solvcnti aromatici L O.Scc*minifreze- bicarbonat de amoniu gr.300 *Iampi si suporti14*0 -Ooerator restaurator- hartic filtru I sugativa buc.4 *Instrumente de laboratorTOTAL consum forta de munca / co/ectiv Ore medii 74 - CMC pudficat gr.20*recipieote diverse- manusi protcctic buc.3- Depuneri s.ituate pe profilaturi , reliefuri , * S - Specialist restaurator 26 - bctisoarc tip china buc.20 *aparat expirarestucaturi ce accpera 30% din suprafata Ia mp.*A - Asistent restaurator 28 - carbonat de amoniu- cncrgic elcctrica kwlh 0.7*0 -Operator restaurator 12- folie aluniniu I staniol buc.lTOTAL consum forta de munca / colectlv Ore medii 66A.3.4.1 acopera 30% din suprafata Ia mp. • A - Asistent restaurator 24 - folic plastic buc.lA.3.4.2 acopcra 50% din suprafata Ia mp. • A - Asistent restaurator 32 - apa dist:illlta LO.SA.3.4.3A.3.4.4 • .Depuneri situate pe profilaturi • reliefwi , • S - Specialist restaurator 32stucaturi ce acopera 50% din suprafata Ia mp. • A - Asistent restaurator 36•o -Operator restaurator 16Se calculeaza prin cota forfetaraTOTAL consum forta de munca / colec_ti\ Ore medii 84 •se calculeaza confoml facturi I chitante 10% din valoare MAN OPERAgr.300A.3.4.SUBOPERATIUNI I PROCES 1EHNOLOGICq) Curatirea depunerilor de cem·a si pm·ajina in relief.SuprapUllerile de ceard I parafina peste stratul de culoare se indeparteaza intr-o prima faza prin mij loace mecanice unnarind pr.i.I1 degrosrui succesive apropierea de stmtul de culoareDupa caz , se vor folosi succesiv comprese calde , prin hartie de fihm .b) Curatirea depzmerilor de cem·a si parajina sub forma de pete .Acestea se degroseaza ( daca este cazul ) prln metode mecanice dupa cru·e se aplica comprese en solvenli ( bidroca.rburi aromatice ) pcntm a iunn1 ia mmele ramase , apoi seindepmteaza compresa si se curata din aproape in aproape folosind trunpoane mnezite cu aceiasi solventi . Se vor avea in vedere ruasurile de proteclic pentm subst

,:,.-.· .A.3.5. CURATIREA SUBSTANTELOR GRASE I ULEIURIGRADE DE DD'ICULTATE / VARIANTESe masoara la mp.MAN OPERA PE CATEGORII DE PERSONAl UMICANTITA1'EA.3.5. 1*S -Specialist res1aurator 14- Situate pe suprafete verticale • A - Asistent restaurator 18*0-Operator restaurator 12TOTAL CODBUm forte de munca I colectiv Ore medii 44*S - Specialist restaurator 18A.3.5.2 - Situate pe poflla.turi , reliefuri , stucaturi • A - Asistent restaurator 20•o- Operator restaurator 18- ----- ----TOTAL coosum forte de munca I colectiv------ - --- -- ------------- --- - -Ore medii 56MENTIUNI :INTKRVENTDITRATAMEN'IB TEHNICE DE CONSOLIDARE-CONSERVA.RE• Se calculeaza spor de 30% pentru Wlizare substante toxice .MATERIALEUMICAN11TATE- substantc bazlce volatile Jcg.0.6- sc.himbatori de ioni Jcg.l- pasta de hartlc kg.lO- f'"olle plastic mp. l- Colic alumini mp.l- gume diterito buc.lO- -whlshab diCcritc buc.lO- vata • bureti dif"eritigr.300- crc:i.on .flbra sticlabuc.3- hartie turncsol buc.3- apa distilata L 3- pensule mol buc.4- harticjaponcza., rutru mp.2•sc calculeaza conCon:n Cacturi I chitanteUI1LAJ I UNELTEAPARATURAIECHIPAMENT- dotari schela- irurtala1ia cleotrica- lampi si suporti- ochelarl protectie- bistwie diverse- diverse reoipiente- instrurnentc laborator- aparat aspirarerninifreze- daltite , ciocanase ,etc.Se ealeulc.aza prin aplicuc.a. de 10%cata Cor:fetara diD valoarea N.ANCIF'IiltJDiCod A.3.5. SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Te ste de curatire . Urmaresc stabilirea metodologiei , concentratiilor si timpilor de exptmere a solventilor folositi , in functie de " imbatranirea " acestor substante adaugate .b) Curafirea fizico - mecanica a subslcmtelor grase , u/eizn"i . Se realizeaza ptin aplicarea WlOr comprcse din pasta celulozica sau !k'U-tie japoneza , impregnata cu solventi de tipul am.inelor(butilamina , ciclohexil amina ) sau de tipul alcoolilor sau cetonelor . Timpii de expunere vor fi stabiliti in functie de rezultatul curatiri.i . Dupa indepartarea compreselor se vor efectuacuratiri cu tampoane de vata aplicate pe batoncini si in cazwile mai adercnte sc intervine loca l cu bistutiul . Se va avea in vedere masurile de protectie pentru substante toxice , inflamabile .A.3.6.A.3.6. 1CURATIREA RASINILOR NATURALE Se masoara la mp.deMENTIUNI:-TRATAMENT TEHNICDE CONSOLIPARE..CONSERVARE* Se calculeaza spor de 50% din norma pentru utilizre de substante chimicefoarte toxice .suprafataGRADE DE DD'ICULTATE I VARIANTE MANOP ERA PE CATEGORD DE PERSONAl UMICANTITA:fE MATERIALE UUCANTITAIEUTILAJ IUNELTEAPARATURAIECHIPAMENT- sol vcnti diferiti•s - Specialist restauratorL 212- dotari schela- Situate pe suprafete verticale- substante chimice kg.O.S• A - Asistent restaurator32 •- hartie filtru buc. lOinstalatia electrica•o- Operator res1aurator 16 - hartie japoneza mp. l.S- Iampi I proiectoare- pasta de hartie kg.O.STOTAL consum forte de munca I co/ectiv Ore medii 60•- CMC purificata gt.20ochelari protectie•s - Specialist restaurator 24A.3.6.2 - Situate pe arce , bolti , tavane . - foHe aluminiu mp. l.S- masti protectie subst. toxice*A - Asistent restaurator 42 - folie plastic mp.1.5A.3.6.2- Situate pe profilaturi , reliefuri , stucaturi•o - Operator restaurator - vata , burete gr.SOO 20 - diverse recipiente- whishab diferito buc.lOTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 86- instrumente laborator- gume specialc buc.IO•s - Specialist restaurator 24 - betisoare china buc.30 • dispezitive aspirare• A - Asisten t res1aurator - manusi protectie buc.642- becuri - instrumente tip medicalebuc.2•o-Operator restaurator26- energie electrica kw/h 0.7 Se calculeaza prin aplicarea de 10%TOTAL coosum forte de munca I colectiv Ore medii 92 • Se calculeaza conform facturi/chitanto cata forfetara din valoarea MANCI'I!RI!ICod A.4.2. SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Te,\1e de curati re . Se folosesc solventi ca hidrocarburile aroruatice , alcooli , cetonele . Acesti.a se folosesc siu1pli sau in amestec in flmctie de situal.ia data ( danunar,sc11ellac,c.olofoniu ,etc) iu mma testelor de curatire iu situ .b) lndepm·tarea prin metode jizico chi mice . Opewtiunea se executa pri:n aplicarca lUlOr comprese din hartie japoueza si I snu pa sta celulozica impregnate cu solventu mai susamintiti mai sus cu timpi de e>.. 1)Uuere dideriti de Ia caz ln caz . Se vor efectua cnratiri ulterioare cu tampoane de vata imbibate cu solventii respectivi , dupa caz in comb inatie cujloace mecan.ice. Se vor avea in vedere n1:1surile de protectie pentru substautele t.oxice si usor inflrunnbile .II'

I r7A 3CURATIREA RASINILOR SINTETICE•• • • Sl /SAD DIVERSE COMBJNATITMENTIUNI : - TRATAMENT TEHNICDE CONSOLIDARE-CONSERVARE. . . . .f o':spor de 50".4 din norma pentru u1ilizrede substante chimiceSemasoarala mp.deaftosupr a aGRADE DE DIFICULTATE /VARIANTE MANOPERAPECATEGORII DEPF.RSONAI UMJCANTITA:I'E MATERJALE UM.cANTITATE AMENT*S. Specialist restauratoc 26 - solventi diferiti L 2 - dotari schelaA.3.7. 1 -Situate pe suprafete verticale *A - Asistent restaurator 28 = :=uhin:.:.tokg. o . 5 - instalatia electrica*0. Operator restaurator 12 - h.artie japoneza mp.l.S• Iampi I proiectoareTOTAL consu m focte demunca I colectiv Ore medii - pa a66 CMstc d e firti e t kg.o a- ochelari protectie- A 3 7 '1 g· bol . r urator 28 - folie alumlniu mp. 1.5•.masti protectie SUbst toxice•. . .i. - t uate pe arce , ti, tavane . *A- As1sten t reslaurator 32 -folie plastic mp. l.S . . .*0- Operator restaurator 14 - vata , burete gr.500 - diverse rectptente•r-----------------------------------------instrumente Ja b orator'!--=-==-=coosum :==:..: l = '._. ,e e:..: m::;un= ca::..:....; c::: o= U

f r ( r r r rA.3.9.CURATIREA I INDEPARTAREAREPICTARILOR AL SECCOMENTIUNI : INTER.TBHNICEDECONSOLIDAR&CONSI!RVARE1. SE calculeaza sporuri de 30% din norma pentru utilizare de substante chimiceSe muoera Ia mp. foarte toxice .GRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE MAN OPERA PR CATEGORI DE PERSONAL UM I CANTITAT MATERIALE UMJCANI1WEUTILAJE I UNELTEAPARATURA I ECHIPAMENf- Repictarile cu lianti slabi , situate pe •s - Specialist restaurator 12 - substante cbimice- dotari schelaA.3.9.1 suprafete verticale . *A - Asistent restaurator 16 - burete absorbant buc.6 - instalatia electrica a schelei•o - Operator restaurator 8 - vata ,burete gr.300 - lampi I proiectoareTOTAL consum forte de munca I colectill Ore medii 36kg.0.5- bartie japoncza mp.2 - ochelari protectie- pasta de bartie kg.0.5 - masti protectie substchimiceA.3.9.2 - Repictarile cu lianti slabi , situate pe •s - Specialist restaurator 14 - solventi diferiti L 1.5 - recipiente diverse*A - Asistent restaurator 22 - folie alurniniu mp.1.5arce , bolti , tavane .- instrumente laborator•o - Operator restaurator 18 - folie plastic mp.1 - instrumente tip medicaleTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 54 . - gume diverse buc.6 - dispozitive aspirare- hartie filtru I sugativa buc.6•s - Specialist restaurator- resou , fierbator18A.3.9.3 - Repiotarile cu lianti slabi , situate pe *A - Asistent restaurator 30temperatura reglabila .- whishab diferite buc.6 - apamt electric cu jet .fierbinte cuprofilaturi , reliefwi , stucaturi . - manusi protectie buc.3•o - Operator restaurator 18- bastoncini buc3(JA.3.9.4 - Repictarile cu lianti putemici (tehnicaulei I verni , tempera groasa ) , situatepe suprafete verticale .TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 66-becuribuc.2•s · Specialist restaurator 29 - energie electrica kwlh 0.'1• A - Asistent restaurator 29 - hartie tessutto non tessutto mp.l•o -Operator restaurator 14TOTAL consum fo rte de munca I colectiv Ore medii 72A.3.9.5 - Repictarile cu lianti put.emici (tehni- •s - Specialist restaurator 36ca ulei I verni , tempera groasa ) , situ- • A - Asistent restaurator 38ate pe arce , bolti , tavane . *0 - O_pe_r ator restaurator 28TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 102A.3.9.6 - Repiotarile cu lianti putemici (teh ni- •s - Specialist restaurator 46ca ulei I verni , tempera groasa ) , situatepe profi.laturi , reliefuri ,stucaturi .• A - Asistent restaurator 48•o - Operator restaurator 38TOTAL consum forte de munca I colectill Ore medii 132A.3.9.7 - Suprapuneri si/sau combinatii intrc •s - Specialis1 rcstaurator 18repictari cu lianti slabi si putemici • A - Asistent restaurator 30situate pe suprafete verticale . *0 -Operator restaurator 18TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 66A.3.9.8 - Suprapuneri si/sau combinatii intre •s - Specialist restaurator 34repictari cu lianti slabi si putemici *A - Asistent restaurator 42situate pe arce , bolti , tavane . •o - Operator restaurator 18TOTAL consum fo rte de munca I colectill Ore medii 94A.3.9.9 - Suprapuneri si/sau combinatii intre •s - Specialist restaurator 44repictari ou lianti slabi si putemici • A - Asistent restaurator 62situate pe profilaturi , reliefwi ,stuca- •o - Operator restaurator 28 • Se calculeaza conform • Se calculeaza prin cota forfetaratwi .TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 134 facturi I cbitante 10% din valoare MANOPERASUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Tl:6lc de cwlllire . Unnan:sc slabihrea metodologtct , ooncenlratiiloc st lunp iiQf de expunerc nl sol wlventiilor folr&ti . h1 cazul accst()r repiclui cu lnnti diferiti , sc poole testa o gama foorte largo de de S())venti in diverse combintii . Acestia fac porte dingrupa hidroct!Tburilor nronntice , olc..)(llilor , amine lor .Se vor avca in vedcre masurile de pmtectie JX:ttlm subs! ante toxice S1 US()" inflnmabile .h) Curatirca rcpiclarilor . Se V()l efect.ua cmatiri Cll tnm[l()anc de \'llto imbibalc in s())ventii respcchvt , dupo cnz in combinalic cu mijloacc mecnnice ( bislmiu ) . Dac:t csle neccsar , in funcltc de tipul de rcpiclare dclcnninal , operntiunca se executa si prinaplicnrea tmN C

[rINDEPARTAREA SARURILOR SOLUBILE PRINMENTJUNlA.4.1.l\1IJLOACE :MECANICE UMEDEA.4.1.1A.4.1.2:lN'URVlN'fU /'IllA'fAMI!N'l'E DE CONSERVAJQ:Se masoara la DlP•De auprafata lllurala * Se calculoaza sJX>r 30'/o ditl normp pontnJ lucrari Ia exterior .GRADE DE DmCULTATE I VARIANTE MAN OPERA PE CA1EGORll DE PERSONAl UM/CANTITA:/'E MATERIALE UM/CANTITATRUTILAJITEA.fARAT1JR.4 n - Situate pe suprafete verticale••s -Specialist restaurata 3 CMC purific:at .20 - dotari schela- p de l't!lrtle kg.l• A.-Asisttlllt· restaurata 6 - ittstllla tia electriC!\- h.nie>jaopnc;u mp. l•o·. Operator raurator 2 - bvrl bc.l - l&lllpi I proieotoare'- Situate pe arce , bolti , tavane .TOTAL c: f(l'fe de munca I ooleiv Oro medii - en

• Ir. r{A.4.3A.4.3.]A.4.3.2INDEPARTAREA SARURILOR SOLUBILE PRINMIJLOACE MECANICE Sl CDThtllCEGRAD I Dl DIDCUIJ'ATI / VARIANTISe masoara 18 mp.De suprafata muralaMANOP»t! PE CATEGORII DE PERSONAl UMJCANTJTA1'E•s - Specialist !Waurator- Situate pe suprafete verticale • A - Asistcnt restauralor 39*0 - Operator restanrator 12TOTAL cmsum f

I r ( r r r r r r 'B ( I.S.S.) INTERVENTII LA NIVELUL STRA TULUI SUPORT ( aniccio si intonaco )1. B.l.l. ASIGURAREA PROVIZORIE A MARGINILOR STRATULUI SUPOR T DESPRINS IFRACTURAT2. B.1.2. ANCORAREA PUNCTUALA A MARGINILOR STRATULUI SUPORT DESPRINS IFRACTURAT3. B.2.1. CURATIREA STRATULUI SUPORT DIN LACUNE , FISURI4. B.2.2. INDEP ART AREA MORTARELOR I MATERIALELOR NECORESPUNZATOARE ALEINTER VENTIILORANTERIOARE ( din marginile lacunelor si din fisuri )B.2.3. INDEPARTAREA MORTARELOR , REPARATIILOR NECORESPUNZATOARE DIN LACUNE6. B.3.1. IMPREGNAREA STRATULUI SUPORT FRIABIL ( arriccio si intonaco)7. B.3.2. TIVIREA MARGINILOR STRATULUI SUPORT8. B.3.3. CHITUIREA FISURILOR LA NIVEL ARRICCIO9. B.3.4. CIDTUIREA LACUNELOR ( mici si medii) LA NIVEL ARRICCIO10. B.3.5. CHITUIREA LACUNELOR EXTINSE , LA NIVEL ARRICCIO11. B.3.6. CHITUIREA LACUNELOR DE MARTELARI SI I SAU AL VEOLELOR12. B.3.7. CHITUIREA LACUNELOR ( mici si medii ) LA NIVEL INTONACO SI I SAU STRATULUI DEPREPARATlE( grund , gled , preparatie de var )13. B.3.8. CHITUIREA FISURILOR LA NIVEL INTONACO14. B.4.1. PREGATIREA ZONE! PENTRU INJECTARI15. B.4.2. ASIGURAREA CU PROPTE A ZONELOR PENTRU INJECTARI16. B.4.3. INJECTARI PENTRU DESPRINDERI SI BURDUSELI ALE STRATULUI SUPORT ( arricci Iintonaco si de preparatie )5.I

.:,.·rr r r r rr r r r rrB.l.l.ASIGURAREA PROVIZORIE A MARGORSTRATULUI SUPORT DESPRINS/FRACTURATse masoru:a t a mp .De oper atiuneMENTIUNI :INTIRVENTIII TRATAMENTE DE CONSERVARE• Se calculeaza reducere 15 si spor 30% ptsituatii particulare fata de norma* Se calculeaza spor de 30% din norma pentru lucrari Ia exterior .B. l.l.lB. l.l.2B.1.1.3GRADE DE DIFICULTATI /VARIANTEMANOP ERA PE CATEGORll DE PERSONAl UM/CANTITATE- Situate pe suprafete verticale•s- Specialist restaurator 1*A - Asisteut restaurator 2•o- Operator restaurator 1TOTAL consum forte de mWlca I colectiv Ore medii 4•s - Specialist restaurator 1- Situate pe arce , bolti , tavane . • A - Asistent restaurator 14•o-Operatcr restaurator 1TOTAL consum forte de muncal colectiv Ore medii 6- Situate pe peofilaturi , reliefuri , stucaturi .*S - Specialist restaurator 2• A - Asisteot restaurator 5*0-Opcntor restaurator 1TOTAL consum forte de mWlca I colectiv Ore medi i 8MATERIALE UMJCANTJTATElffiLAJ IUNELTEAPARATURAJECB1PAMENT- CMC purificat gr 10 - dotari schela- hartie pelur buc.IO - instalatia electrica- hartie jaopneza - lampi I proiectoaremp.l- becuri buc.l - bisturie, instrum.ente de taierc- energie electrica Kwlh 0,5- cantar electronic- diverse recipiente- pensule moi buc1-apamc.0,02- paraloid gr.20-solvent 10,5Se calculeaza confonn facturi I chitanteSe calculeaza prin aplicareade 10% cata fotfetara 1avaloarea MANOPEREICodB.l.l SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGIC* Asigm

- r r r r r r r r r r r rrSe masoara la MENTIUNI:INTERVENl1lfl'RATAME TEBNICEDE CONSOLIDAR&-CONSERVAIUCURATIREA MARGINILOR STRATULUI SUPORTmp.si mL DeB.2.1.1. Se calculeaza reducere sau spor de 15% din noa pentru particulareDIN LACUNE , FISURI . operatiune 2.Se calculeaza un spor de 30% pentru lucrilri la exterior .2 Ul1LAJE IGRADE DE DIFICULTATE IV ARIANTE MANOP:tRA PE CATEGORll DE PERSONAL UM I CANI1TATE UNELTBMATERIALE UM I CANITTATEAPARATURAIECHIPAMENT- solventi*dotari schela1 - solutii de curatat .B.2.1.1-Din lacune ( si crapaturi ) situate pe suprafe •s - Specialist restaurator t·*insta.latia eleotricate verticale •- pasta de hartieA - Asistent restaurator 2kg.0,007- becuri buc.l *apararate electrice de taierc•o - Operator restaurator2 - hartie japoneza mp. l polisare ,miniaturizate de- se masoara la mp.- apa distilata Ll tip freze dentare ,etc.TOTAL consum forta de mtmca I co/ectiv Ore medii 5 - CMC I glutofix gr.20*Pulverizator ,aspirator eleo- alcool e tillc absolut L0,5• S - Specialist restaurator1 - vatatric .gr.300bolti , tavane , profilaturi , reliefuri .• A - Asistent restaurator4•o - Operator restaurator4B.2.1.2 -Din lacune ( si crapaturi ) situate pe arce ,- se masoara la mp . .TOTAL consum forta de munca I co/ectiv-Din fisuri situate pe suprafete verticale • S - Specialist restauratorB.2.1.3• A - Asistent restaurator- se masoara la mi. •o - Operator restamatorOre medii 9011- burete gr.300 *ciocanase si alte scuJe- pensule aspre diverse buc.2 *recipiente divene- periute (de dinti ) buc.2- energie electrica Kwlh 0,7*ustensile dentare- folie plastic gr. lOO- acccsorii frcze dentare buc3- masti de praf buc.3- manusi protectio buc.3B.2.1.4-Din fisuri situate pe arce , bolti , tavane ,profiluri , reliefuri .- se mascara la ml.TOTAL consum forta de munca I co/ectiv• S - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum fo rta de munca I co/ectivOre medii 2021Ore medii 3• So calculcaza confoon fac:lnli I c!Utantc* Se calculcaza prin COla forfctanl10% din val MANOPERAB.2.1.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICCod B.2.1. Aceasta operatitme pregatitoare pentru tiviri sau chituiri se efectueaza prin indepartarea diverselor deptmeri ( praf,funingine ,acumuJari de gmdoane ,urme ale prezentelor animale si insecte ) . Operatiw1ea se executa cu mijloace mecanice altemate cu mijloace umede . De asemenea , se vor degaja si marginilestratului suport friabilizate si nerecnperabile .

- r r r r r r r r IB.2.2.INDEPARTAREA MORTARELORIMATERIALELORSe soara laIMENT :IN'IERVENT1Ifi'RATAME DE CoNs? LD?: RE- NSERvmp.SJ mL De 1. Se calculeaza reducere sau spor de 15% din nOlDla partru srtualli particul areNECORESPUNZATOARE ALE INTERVENTIILOR ANTERIOARE operatiune 2.se calculeaza un spor de 30% pentru Iucrari Ia exterior .2 GRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE I MAN OPERA PE CATEGORII DE PERSONAL! UM I CANI'ITATE I MATERIALE UM ICANTJTATE I AMEN']B 2 2 ll-Din marginile laune ( si crapaturi ) situate· · ·pe suprafete vertlcale• se masoara la mp.•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restaurator-------::---::-----:---:--::----+----;:-:-- - burete• solventi L 1,5 •dotari schela1 - solutii de curntat L 0,5•instalatia electrica7 pasta e bartie kg.0,2 · - becun buc.l •anora...+ :"""electrice de taier2• vata gr.300 polisare ,miniaturizate degr.300 tip freze dentare ,etc.•Pulverizator ,aspirator elecTOTAL con sum forta de munca I co lectiv Ore medii 12 - pen sole asprc diverse buc.2----l-----------------i-:.:::::.:::::=.:..::==..:...--l-= .:.-=:...==----- - pcriute (de dinti ) buc.2 triB.2.2.2 -Din marginile lacunelor ( si crapaturi )situate pe arce ,bolti , tavane ,•s - Specialist restaurator1 - cnergie electrica Kwlh 0,7 .• A - Asistent restaurator- folie polictilma gr. IOO • ctocanasc st alte scu . 1 e12• masti de praf buc.3 *recipiente diverse•o - Operator restaurator4 *Iampi proiectoareI . . •compresor aerTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 17B.2.2.3 e laelor situate pe profilaturireliefuri ,stucaturt .•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restaurator1146B.2.2.41-Din fisuri situate pe suprafete verticaleTOTAL consum forta de munca I colectiv•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator testauratorOre medii211114B.2.2.5Din fisuri situate pe arce , bolti ,tavaneTOTAL consum forta de munca I colectiv•s - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorOre medii161166B.2.2.6-Din fisuri situate pe prof!laturi ,reliefuri ,stucaturi .TOTAL consum forta de munca I colectiv•s - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I colectivOre mediiOre medii23118726 I • Se caleuleaza confoan factrui I chitante* Se calculeaza prin cola fcrlelara10% din valoaro MANOPERAB.2.2.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICCod B.2.2. Degajarea I curatirea reparatiilor de mortare necorespunzatoare de la margiuile stratului suport , lacune , crapaturi , fisuri , sau diverse actm1tl1ari .Acestepot fi mortare pe baza de var I nisip sau in amestec cu ciment . Curatirea se executa cu diverse nujloace mecanice alternand mijloacele mnede cu cele uscate . Dttpacaz se va folosi m1 jet de aer folosit local . In prezenta stJ"atului de culoare se va avea in vedere aderenta acestWa , inte1ventia facandu-se cu mare a ten tie , folosind dupcaz mijloace abrazive

B.2.3.B.2.3.1INDEPARTAREA MORTARELORIREPARATIILORNECORESPUNZATOARE DIN LACUNEB.2.3.2 - Situate pe arce , bolti , tavaneB.2.3.3- Situate pe profilaturi , reliefuri , stucaturi •s•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I co/ectiv- Specialist • A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I colectiv-Se masoara laMENTIUNI: TRATAMENT TEHNIC DE CONSERVAREmp.si mL De l.Se calculeaza spor sau reducere de 15%pt.situatii particulare fata de norma2. Se calculeaza spor de 30% din norma pentru lua-ari Ia exterior.operatiuneUl'ILAJE IGRADE DE DIFICULTATE I VARIANI'E MANOPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UM I CANI'ITAI'EUNELTBMATERIALE UM I CANJ'ITATBAPARATURAIECI:IIPAMENI- solventi L 1,.5*dotari schela- Situate pe suprafete verticale •s - Specialist restaurator2 - solutii de curatat LO,S*instalatia electrica• A - Asistent restaurator8 - pasta de hartio kg.0,2- becuri buc.l *apararate electrice de taiefi•o - Operator restaurator4 - vata gr.300 polisare ,miniaturizate de- burete gr.300 tip freze dentare ,etc.TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 14 - pensulc aspre diverse buc.22106Ore medii 182127Ore medii 21-*Pulverizator ,aspirator elec:- periute ( de dinti ) buc.2- energie electrica Kw/h 0,7 tric- folie polictilma gr.lOO *ciocanase si alte scule- masti de praf buc.3 *recipiente diverse• Se ca.lculeaza confonn faclnli I cbilanle*Iampi proiectoare*compresor aer* Se calculcaza prin cota fad'danl10% din valoare MANOPERAB.2.3.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICCod B.2.3.Intr-o prima faza se vor efectua sondaje stratigrafice pentru identificarea extinderii lacunelor , fismilor si crapatmilor . Se vor ex'tinde sondajele pentruidentificarea limitelor acestora . Apoi , se vor indeparta mortarele pe restul suprafetei .Pferatiunea se executa mecanic prin mijloace uscate sau mnede prin degrosari succesive .

B.3.1.B.3.1.1B.3.1.2IMPREGNAREA STRATULUI SUPORT FRIABIL(marginile si suprafata )Se masoara Iamp.si mi. DeMENTIUNl:INTERVENrWrRA:rA.MEm TEHNICE DE CONSOLIDARE..CONSERVARl.Se calculeaza reducere sau spor de 15% din norma peotru situatii paiticulare.operatiune 2.Se calculeaza un spor de 30% pentru lucrari Ia exterior .GRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE MANOPIRA PE CATEGORll DE PERSONAL UM I CANI'ITATE MATERIALE UM ICANITI'ATE- solvcnti Ll-Marginile stratului suport situate pe supra- • S - Specialist restaurator 1 -consolidantikg.0,2fete verticale . Se masoara Ia ml. • A - Asistent restaurator 4 - seringi , ace buc.3-becuribuc.l•o - Operator restaurator 2 - vata gr.300- buretc gr.300TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 7 - pcnsulc fine , moi buc.2- hattie japoncza mp.l- Marginile stratului suport situate pe arce , •s - Specialist restaurator1 - cncrgie electrica Kwlh 0,7- hartic pclur buc.20bolti , tavane • A - Asistent restaurator 6- masti protcctie buc.3•o - Operator restaurator 4 - apa distilata mc.O.OTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 11B.3.1.3 - Marginile stratului suport situate pe profila- •s - Specialist restaurator 1turi , reliefuri , stucaturi • A - Asistent restaurator 8•o - Operator restaurator 4B.3.1.4B.3.1.5TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 13- Suprafata stratului suport situati verticali . • S - Specialist restaurator 2Se masoara Ia mp. • A - Asistent restaurator 8•o - Operator restaurator 2TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 12- Suprafata stratului suport situat pe arce , •s - Specialist restaurator 2bolti , tavane . • A - Asistent restaurator 12•o - Operator restaurator 2UTn..AJE 1 UNELmAPARATURAJECHIPAMEN'I*dotari schela*i.nstalatia electrica*instrumente medicinale*Pulverizator ,aspiratorelectric*cantar electronic*recipiente diverse*lampi proiectoare*compresor aer*instrumente laboratorIITOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 16B.3.1.6 - Suprafata stratului suport pe proftlaturi • •s - Specialist restaurator 3reliefuri , stucaturi . • A - Asistent restaurator 14*0 - Operator restaurator 3TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 20 • So calculoaza conform faotrui I cbitanto* Se calculeaza ¢n cota forfelara10% din vaioale MANOPBRAB.3.1.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICCod B.3.l.l.a. Stabilirea gradului de rtilitate . Prin studieren strntului suport , se va dctennina e>.1inderea si profm12imea acestui fenomen .Cod B.3.1.2.b. Curalirca selectiva a stralltlui friabilizat de diverse dcpuneri , neaderenteCod B.3. 1.3.c. Impregoarea suportului friabil cu. o solutie mai mica tensioactiva care sa pemuta peuetrarea si difuzarea in masa stratulu.i sup01t .Cod B.3.1.4.d. Refacerea coezhmi prin impregnarea straturilor friabile .Operatiunea se axecuta prin pulverizare ,injectare sau prin pensulare folosind consolidantimi.nemli cu concentrntii diferlte in fuuctie de gradul de absmbtic si difuzare .Cod B.3.1.5.e. Cercetarca gmdului de consolidare a stratmilor friabilc si repetarca operatimrii pana la consolidarea fm ala a aces tom .-- ---

( r r r r r r r r r r rrB.3.1.B.3.1.1IMPREGNAREA STRATULUI SUPORT FRIABIL(marginile si suprafata )Se masoara la MENTIUNl:INI1lRVENillfrRATAMENTE TEHNICE DE CONSOLIDARE-CONSERVARmp.si mL Del.Se calculeau reduoere sau spor de 15% din ooona peotru situatii parliculare.operatiune 2.Sc calculeaza un spor de 30% pcntru lucrari Ia exterior .GRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE MANOPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UM I CANTITATE MATERIALE UM I CANI'ITATE• SOIVCDti Ll-consolidantikg.0,2-Marginile stratului suport situate pe supra- *S - Specialist restaurator Ifete verticale .•Se mascara la ml. • A - Asistent restaurator 4 scringi , ace buc.3- bccuri buc. l*0 - Operator restaurator 2• vata gr.300• buretegr.300TOTAL consum. forta de munca I colecttv Ore medii 7 • pensule fine , moi buc.2- hartic japoncza mp.lB.3.1.2 - Margini.le stratului suport situate pe arce , *S Specialist restaurator1 - energ!e electrlca Kwlh 0,7bolti , tavane *A- •Asistent restauratorhartlc pelurbuc.206• masti protecticbuc.3*0 - Operator restaurator4 - apa di stilata mo.O.OTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 11B.3.1.3 - Marginile stratului suport situate pe profila- *S - Specialist restaurator 1turi , reliefurl , stucaturi *A - Asistent restaurator 8*0 - Operator restaurator 4TOTAL consum. forta de munca I co/ectiv Ore medii 13B.3.1.4 - Suprafata stratului suport situati verticali . • S - Specialist restaurator 2Se masoara la mp. • A - Asistent restaurator 8*0 - Operator restaurator 2TOTAL consum. forta de munca I colectiv Ore medii 12UTILAJE /UNELTB IAPARATURAIECHIPAMEN1*dotari schela*instalatia eleclrica*instrumente medioinale*Pulverizator ,aspiratorelectric*cantar electronic*recipieote diverse*Iampi proieotoare*compresor aer*instrumente laboratorIB.3.1.5- Suprafata stratului suport sitnat pe arce , *S - Specialist restaurator 2bolti • tavane . *A - Asistent restaurator 12*0 - Operator restaurator 2TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 16B.3.1.6 - Suprafata stratului suport pe profliaturi , *S - Specialist restaurator 3reliefuri • stucaturi . *A - Asistent restaurator 14*0- Operator restaurator 3TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 20 • So c.alculoaza conform .floctrui I chitanto* Se calouleaz.a prin cota f.1inderea si proftmzimea acestui fenomen .Cod B.3.1.2.b. Curalirea selectiva a stral11lui friabilizat de diverse depuneri , neaderenteCod B.3. 1 .3.c. Jmpregnarea suportului friabil en o solutie Dllli mica tensioactiva care sa pennita penetrarea si difuzarea in masa stratultri supOtt .Cod B.3.1.4.d. Refacerea coezitmi prin impregnarea straturilor friabile .Operatiunea se axecuta prin pulverizare ,injectare sau prin pensulare folosind consolidantiminerali cu concentratii diferite in functie de gradul de absorbtic si difuzare .Cod B.3.1.5.e. Cercetarca gradnlui de consolidarc a straturilor friabile si repetarca operaliuuii paua la consoliclarea fm ala a acestorn .----!IIIII

[r r ( r rr r r rrr,...B.3.2.TIVIREA MARGINILOR STRATULUI SUPORTGRADE DE DIFICULTATE I VARIANTESe masoara lantL De operatiuneMAN OPERA PE CATEGORll DE PERSONAL! UM I CANI'ITATE I MATERIALEMENTIUNI: lNTERVENUIITRATAMI!NTBtEBNICBDBCONSOLIDARE-CONSBRVARE1. Se calculeaz.a redocere sau spor de l.S% din noana pentru situatii particulare2 Se calcnleaz.a un spor de 30% pentru lutnri Ia t:nerloro. .- solventiB.302.1' - Situate pe supra-fete verticale 0 •s - Specialist restaurator 3 -consolidantiB0302021 - Ssituate pe arce ,bolti , tavaneB 0 3 02.3 I - S ituate pe profilaturi , reliefmi , stucaturi 0• A-Asistent restaurator12 - CMC opurificat- bccun•o - Operator restaurator10 - vata- bueteI TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 2 5 - pcosule tine , moi- hartie japoneza•s - Specialist restaurator5 - eneryPe electrica• A - Asistent restaurator 2 0 - hartie _Pelur 0- manum prot.ectie•o - Operator restaurator 10 - apa distilata- apaI TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 35 - v:u- 0pasta vccbi(fini;;at)- msip(spalat , fin, SJ!at)• S - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator*0 - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I co/ectivOre medii52412U'llLAJE I UNELTEUM I CANI'lTATB I APARATURAJECHIPAMEN1L 05kgo0,2gr.2041 • • Se calculeaza confurm factnd I chitallle*dotari schela.0 m stal a .:A I tri o.. e ec cabuco l *instrumenle de taieregr.200 *Pulverizator ,aspiratorgr.200 electricbuc.2*cantar electronicmpol o o•d oKwlh 0 5 rec1ptrnte !Versebuco2 0 *Iampi proiectoarebuco3 *oompresor aermcoOoO *instrumrnte laboratormcoOoO*sistem sitemcoOo 0mcoOo •mrx.er I malaxor*scule de modelare,chituire• Sc calculcaza prin cota fcrletaraIOOA din valoare MANOPHRASUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICDupa efcctuarea opernfiunilor premergatoare explicate la cod B.l o3o Stratul suport se va umec1a cu seringa sau prin pensularc 0 A poi se vor aplica straturi de mortare corespuuzatoare stratnlui la care seefectueaza operatiunea ( arriccio , in1onacco ) 0 Tcxtura suprafetelor va trebui sa fie rugoasa sau striata pentru adcrenta materialelor de mnplere 0IB.3.3.CHITUffiEA FISURILOR LA NIVEL ARRICCIO( in Jlrofunzime )Se masoara laml De operatiuneGRADE DE DIFICULTATE I VARIANI'E I MANOPERA PE CATEGORII DE PERSONAL I UM I CANITI'ATE I MATERIALEB.3.3.1 - Situate pe supra-fete verticale 0•s - Specialist restaurator 5 - solventi.-consolidanti*A - As1stent restaurator 14 . cMc puri.ficat•o - Operator restaurator 10 - becuriI 00 -vataTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii- burete- pensule fino , moi•s -Specialist restaurator 5 - hartie japoneza- energie electrica- bartie pelur*0 - Ope rator restaurator 10• manusi protectieB.3.302 - Ssituate pe arce ,bolti , tavane *A - Asistent restaurator 221 1I TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 37 : :: distilataBo3.3.3 - Situate pe profilaturi , reliefmi , stucaturi 0 o 0 - var pasta vcchi(finisat)•s - Spectalist restaurator 7 - nisip(spalat , fin, sitat)• A - Asistent restaurator 24•o - Operator restaurator 12MENTIDNI: INIERVEN1'IIIrRA.TAM IEHNICB DR CONSOLIDARB-CONSERVARHlo Se calculeaza reducere sao spor de 15% din nonna penlru situatii particulare2 Se calculeaza un spor de 30% penlru luaari Ia exlerioro29UTILAJB I UNBLTEUM I CAN1TI'ATE I APARATURAIECHIPAMEN:L0.5 sc e alcgo0,2 *instalatia electricagr.20 *instrumeote de taieregr.200 o' r- -gr . 200 electricbuc.2 *cantar electronicmpol *recipiente diversebucol *Pulverizator asni.,.torKwlh 0,5 *lam pi proiectoarebuc.2 0 *oompresor aerbuco3• 0mcoOo mstrumente labo ratormcoOoO *sistem sitemcoOoO *mixer I malaxormcoOoO•scute de modelare,chituireTOTAL conswn forta de munca I colectiv Ore medii 43 1 • Se calculeaz.o conform f"actrui I chitant.eIOOA din valoare MANOPBRA• Sc calcule828 prin cota fcrletaraSUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOOICOpcruhunea se executa pnn iutrodncerca in profunzi.mca tratului de arri.ccio a unu1 mortar de var I uis1p si adaos1m hidraulice (dupa caz ) 0 Pe parcursul operatiunii materialul sc compacteaza , p1raud osuprafata rugoasa sau striotn pcntm aueren1a straturilor tumatoarc 0 Se unnm·este apropierea de compozitia , struclura arriccio-ului original 0

(( r r ( ( r r rrB.3.4.B.3.4.1CIRE :.:ACUNEOR LA NIVEL ARRICCIO.se masoara ta( mtci Sl medh m profunztme ) mp.de operatiuneGRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE I MAN OPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UM I CANI'ITATE I MATERIALE- Situate pe supra-fete verticale .MENTIUNI: INlERVENTIIITRATAMEN TEBNICE DE CONSOLIDAIU!-CONSERVARE1. Se caiculeaza reduoere sau spor de 15% din norma pentru situatii particulare2.Se calculeaza un spor de 30% pentro lucrari Ia exterior .-consohdanti•s - Specialist restaurator 7 - bccuri• A-Asistent restaurator12 - - vataburetc*0 - Ope rator restaurator 10 - cncrgie elcctricaI TOTAL consum fort a de munca I colectiv Ore medii 29 - apa- var pasta vccbi(finisat)l-::=-=-::=-:-----:---:------:----:------l-:----:::--- :-l - manusi protecticB.3.4.21 - Ssituate pe arce ,bolti . tavane •s - Specialist restaurator 7 - bastonciniB.3.4.31 - Situate pe profilaturi . reliefuri , stucaturi .• A - Asistent restaurator 24•o - Operator restaurator 12TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 43•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I colectivOre medii102612UM I CANITI'A.TEkg.Cf,Tbuc.2gr.200gr.200Kw/h 0,7buo.3L2mc.0.2buc.lO48 I • Se ealcu1oe«za coliform :fActrui I chilanteUTILAJE I UNELTEAPARATURAIECHIPAMEN'1*dotari schela*instalatia electrica*instrumente de taiere*Pulverizator ,aspiratorelectric*oantar electronic*reoipiente diverse*Iampi proiectoare*compresor aer*instrumente laborator*sistem site*mixer I malaxor*scule de modelare,chituire* Se calculeaza prin ooC3 forfetara10% din valoare MANOPERASUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOOICOpernliWiea se executa prin iutroducerea in profunzimea strntulw de arriccio a unui mortm· de vor I uiip si adaosuri hidraulice ( dupa cnz ) Pc parcursul operatiuuii ruaterialul sc compactcaza , pastrnud osuprafata mgoasa sau striata pentru oderentn stwturilor UIUUI!oare . Se Ul1Dnreste apropierea de:: compozi tia , s!Tuctura arriccio-ului originalB.3.5.B.3.5.1B.3.5.2CHITUlREA LACUNELOR EXTJNSE LA NIVELARRICCIO ( in profunzime )Se masoara Iamp.de operatiuneMENTJUNl: OO"F.RVE.N'l1IIrRATAMENTli TEBNICE DE CONSOLJDARE-CONSERVARE1. Sc calculcaza redueere sau spor de 15% din nonna pentru situatii particulate2.Se calculeaza un spor de 30% pentru 1ucrari ]a exterior .GRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE I MAN OPERA PE CATEGORIT DE PERSONAL I VM I CANFITATE I MATERIALE UM 1 CANITJ'ATE- Situate pe supra-fete verticale .- Situate pe arce ,bo1ti • tavane•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I colectiv•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forta de munca I colectivOre mediiOre medii-consohdantikg.O,l1- becuri buc.212 - vata gr.20012 - burotcgr.200- cnergic clectricaKwlh 0,7- manusi protcctic buc.3- apa L21 - var pasta vccbi(finl sat) mc.0.21812- bastoncini buc.lO31 I• Sa cakuleeu conform floelrui I chitante-tJTIT,AJB I UNELTEAPARATURAIECHIPAMEN'l0dOtAn SChela*instalati.a electrloa•instrumente do taiore•Pulverizlltor .aspiratorelectric•cantar aleotronlo•recipleate diverse*Iampi proieotoaro•compresor aer*instrumente laborator•sistem site*mixer I malaxor*scule de modclare,cb.ituire• S. calaul-prin e- C....r.t&n1 din valoe.re MANOPBRAPROCES TEHNOLOOICCod B.3.5 Interventia cuprindc uu ciclu de operatiuni dupa cum unneaza : umcctarea fisurii , aplicarca primului str at de aderenla , protcclia stratului de culoare . Aplicarea chitului de iutonaco scn1porteaza fie Ia niveh1) supmfetei fie sub nivclul ncestcia . In flm ctie de optiunc se pastreaza o anumc textura sub uinlul picturii ,iar Ia suprafata finisarca se face exigeut prin polis:1.rc iu limitcle fisuriichituite . Se va avea in vedere curatirea marginilor si din JIOU polisare ..

B.3.6.B.3.6.1B.3.6.2.B.3.6.3B.3.6.4B.3.6.5B.3.6.6GHITUIREA LACUNELOR DE MARTELARI Sl/SAUMENTIUNl: INTER.VEN1JJII'RATAME TEHNICB DE CONSOLIDARB-CONSER.VARISe masoara la 1. Se calculea:u reducere sau spor de 15% din norma peotru. situalii particulareALVEOLARE ( mici si dese de diverse profunzimi )GRADUL DE DIFICULTATE I VARIANTE MANOP ERA PE CATEGORll DB PERSONAL UMICANI'ITATE MATERIALEmp.de suprafata 2. Se calculeaza un spor de 30% pentru lucrari Ia exterior .UM I CANI1TATEUTILAJE I UNELTEAl'ARATURAIECHIPAMENTE- Lacune de martelari situate pe suprafete *S - Specialist restamator 12 - consolidanti kg.O,l * dotari schelaverticale . *A - Asistent restaurator 28 - becuri buc.2* instalatie electrica*0 -Operator restamator 10 -apa L2* recipiente diverse- betisoare tip china buc.lOTOTAL consum forta de muoca I co/ectiv Ore medii 50 *instrumente de taiere- manusi protectie buc.3- Laame de martelari situate pe arce , bolti , * S - Specialist restaurator 18 - var pasta vechi mc.0.2 *pulverizator,aspirator electrictavane .*A - Asistent restaurator 30 - vata gr.200 *cantar electronic*0 -Ooerator restaurator 12 - burete gr.200 *Iampi proiectoare- energie electrica Kw/h 0,7 *Instrumente de laboratorTOTAL coosum forta de muoca I colectiv Ore medii 60*compresor aer- Lacune de martelari situate pe profilaturi , *S - Specialist restaurator 22 *sistem sitereliefuri , stucaturi . *A - Asistent restamator 34 *mixer I malaxor*0 -Operator restamator 12 *scule de modelare I chituireTOTAL constm forta de muoca I co/ecttv Ore medii 68*S -Specialist restaurator 22*A - Asistent restaurator 24*0 -Operator restamator 14TOTAL consum forta de muoca I co/ecliv Ore medii 60- Lacune alveolare situate pe suprafete verticale- Lacuoc alveolare situate pe m:e , bolti,tavane. *S- Specialist restaurator 28-l.acune alveolare situate pe profilatnri ,• A - Asistent restamator32*0 -Operator restaurator 14TOTAL consum furta de muoca I co/ecliv Ore medii 74*S - Specialist restauratorrcliefuri , stucaturi . • A - Asistent restamator 34*0 - Operator restaurator 14TOTAL consum forta de munca I colectiv_Qre inii _ _-· - - - - - -- ----30*Se calculeaza conform facturi I chitanteSe calculeaza prin cota forfetara78_ --- 10% din valoare MAN OPERAB.3.6.SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGIC* Interventia cuprinde un cicht de operalilmi dnpa c1m1 urmeaza : mnectarc.'l lacunel , aplicarca primului stral de aderenla , protectia stratului de cuJoare .Aplicareachitulu:i de intonaco se mporteaza fie la nivelul suprJfetei fie sub nivelul aceshtia . In fn nctie de obtiune se pa stre

· -- r r r r(B.3.7.MENTIUNI:'tN1llRVENmlt'RA!AMENT 'IE'INICB DB OONSOI.IDARE-CONSVARBCIDTUTREA LACUNELOR LA NIVEL ARRICCIOSI I SAD STRATULUI DE PREPARATIESe masoara 1a 1. Se calculeaza o reducere de 15o/o din norma pcntru situatii particularc .mp.de operatiune 2.Se calculeaza un spor de 30o/o pentru lucrari Ia exterior .GRADE DE DlFICULTATE I VARIANTE MANOPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UM I CANFITATE MATERIALE UM I CANI'ITA TBU'llLAJE I UNELTEAPARATURAIECI:IIPAMEN'IB.3.7.1 - Situate pe supra-fete verticale . -coosotidanti -0,1 *dotari schela•s - Specialist restaurator 6 -bec:uri buc.2*instalatia electrica- vata• A - Asistent restaurator 20gr.200- burctc gr.200 *instrumente de taiere•o - Operator restaurator 10 - cncrgie clcctrica Kwlh 0,7 *Pulverizator ,aspiratorB.3.7.2 - Ssituate pe arce ,bolti , tavane- manusi protcctic buc:.3 electricTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 36 - apa L2*cantar electronic- var pasta vcchi(finisat) mc.0.2*rccipiente diverse•s - Specialist restaurator 7 - bastoncini buc.lO*lampi proiectoarc• A - Asistent restaurator 24*compresor aer*0 - Operator restaurator 12 *instrumente laboratorTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 42*sistcm site*mixer I malaxor*scule de modelare,chituireB.3.7.3 - Situat pe profilaturi , reliefuri , stucaturi . *S - Specialist restaurator 6• A - Asistent restaurator 32•o - Operator restaurator 12 • Se c:aJculeaza prin cola falfetanTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 50 • Se calcu.leaza coofonn .faclnli I chi tantoIO"A din valoare MANOPERASUBOPBRATIUNI I PROCES TEHNOLOOICInterventia cuprinde un ciclu de operatitmi dupa cum wme:za. umcctarea JacmJei,nolicarea primului stral de aderenta 1 prolcctia stratuhu de culoare. Aplicarea chitului de intonaco se raporteau fie Ia nivelul suprafetei fie sub nivclul acesteia .In functie de obtiuncse pastreaza o nnwne le>.1ura sub nivelul picturii , inr Ia stlprafuta finisarea se face in mod exigenl prin polisare m limitele lncWJei cbituile . Sc va ave.1 in vcdere cnrotirea marginilor si din nou polislire:J .Peotm stratul de preparatie Ichituirea se va face folosind matcriale compalibile cu originalul I tumariod caracteristicile accslora de compozitic si lcX:ura .B.3.8.CHITUffiEA LACUNELOR LA NIVEL ARRICCIO( superficial ) mp.de operatiune 2.Se calcu leaza un spar de 30o/o pentru lucrari Ia-exterior .GRADE DE DIFICULTATE I VARIANTE MANOPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UM I CANTITATEMENfiUNI:TRATAMENTE ESTETIC.E-ARTISTICE DE PRFZENTARESe masoara Ia 1. Sc calCuleaza reducerc sau spor de 15% din norma pentru sitllatii particulareMATERIALE UM I CANTITATEurn.AJB I UNELT.BAPARATUR.AIECHIPAMENB.3.8.1 - Situate pe supra-fete verticale . •s - Specialist restaurator 7 ·CODSOlidanti kg.U,l •ootan scbelaB.3.8.2 - Situate pe arce ,bolti , tavaneB.3.8.3 - Situate pe profilaturi , reliefuri , stucaturi .*instalatia electrica• A - Asistent restaurator 12 -becuri buc.2*instrumente de taiere*0 - Operator restaurator 8 • vata gr.200 *Pulverizator ,aspirator•TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 29 burete gr.200 electric• energie electrica Kwlh 0,7 •cantar electroni c• S - Specialist restaurator 7•rccipiente diverse• manusi protectiebuc.3*A - Asistent restaurator 18*Iampi proicctoare-apa L2 •compresor aer*0 - Operator restaurator 10• var pasta vechi(finisat) mc.0.2 *instrumentc laboratorTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 35 · bastoncini buc.IO *sistcm site*mixer I malaxor*S - Specialist restaurator 8*scule de modelare,chituire*A - Asistent restaurator 22*0 -O!>erator restaurator 10 • Se calculeaza pm cola forletaraTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 40 • Se calculeaza confoon factrui I chi !ante 10% din valoare MANOFBRAPROCES TEHNOLOGICOperatitmca se c:xecuto prin aplicarcn in slraluri succesivc, a mortarului prcparut unnnrind dcnivelartilc supmfelei murale . Calilatea matcriolului prcgatit penlru accst slrot se va rop

,_.( r(MINTIUNI :INTERVENTll/ TRATAMENTE DE CONSIRVARBB.4.1. PREGATIREA ZONEI PENTRU INJECTARI Se masoara la mp. * Se calculeaza reducere sau spar de 15% pentru .situatii particulare fata de noP:De operatiune * Se calculeaza spor de 30% din nonna pentru lucrari la exterior .GRADE DE DDncutrATE /VTEB.4.1.1 - pe suprafete verticaleB.4.1.2MAN OPERA PE CATEGORll DE PERSONAl UMJCANTJTATE MATERIALE UMICANTITAIE•s . Specialist restauratoc• A • Asistent restaurator•o- Operator restauratorTOTAL consum focte de munca I oolectiv•s - Spectalist restauratoc- pe arce , bolti , tavane . • A - Asistent reslaurator•o · Operator restauratorTOTAL O

B.4.3.B.4.3.1B.4.3.2.B.4.3.3B.4.3.4B.4.3.5B.4.3.6INJECTARI PENTRU DESPRINDERI SI BURDUSELIALE STRATULUI SUPORT (aniccio,intonaco,si de preparatie )Se masoara IaGRADUL Dl DIFICULTATE /VARIANTE MANOP ERA PE CATEGORITDE PERSONAL UMICANFITAIE MATERIALEINJERTAMENI'BTEBNICEDE CONSOLIDNSERVAREI. Se calel:'leaza n:oocere sau spor de 15% din norma· peotru situatiiparticuiaremp.de suprafata 2. Se calculeazaun spor de 30%din norma ptlucrari la exterior.UM I CANT/TATEUTILAJE I UNELTEAPARATURAIECHIPAMENTI• Desprinderi de profunzime (intre zid si arriccio *S - Specialist restaurator 8· consolidanti minerali kg.l * dotari schelasituate pe soprafc:tc verticale . • A - Asistent restaurator 20 - consolidanti organici• instalatie electrica•o - Operator restaurator 12 - seringi plastirJsticla buc.4• recipiente diverse• becuribuc.2TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 40- ace diverse dimensiuni buc.6·- Desprinderi de profum.ime situate pe arcc, • S - Specialist restaurator 8 solventi gr.20kg.0,5•seringi mari din metal ino:lidabL*pompe- apa 13 *palnii- betisoarc tip china buc.20 *pensete , bicturie ,etc.2 *Instrumente de laboratorbolti , 1avane .• A - Asistent restaurator 3022*0 -Ooerator restaurator- agregat kg.TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 60 - var pasta kg.2- Desprinderi de profunzime situate pe proflla- *S -Specialist restaurator 8 - vata , burete gr.500- energie electrica Kwlh 0,7turi ,reliefuri ' stucaturi . • A - Asistent restaurator 32*0 -Operator restaurator 24TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 64• Desprinderi superficiale (intre nrriccio si into- *S - Specialist restaurator 6naco silsau partial strat de preparatie) situate pe *A - Asistent restaurator 12suprafete verticale . *0 - Operator restaurator 8TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii- Desprinderi super:ficiale situate pe ,arce,bolti, * S - Specialist restaurator 6tavane . *A - Asistent restaurator 18•o -Ooerator restaurator 10TOTAL consum furta de munca I colectiv Ore medii 34• Desprinderi superficiale situate pe profuaturi•s - Specialist restaurator 6reliefuri , stucaturi . *A - Asistent restaurator 22*0 - Operator restaurator 12Se calculeaza conform facturi I chitantcSe calculeaza prin cota forfetanTOTAL COilSUIIl furta de munca I colectiv Ore medii 40 10% din valoare MANOPERA26B.4.3.SUBOPERATIUNI I PROCES 1EHNOLOGICa) Efo ctuareafotogrnflilorDocumcntatia fotografica cuplinde imagi:ni rcprezentalive innainte I in timpul l dupa i.n!etventie . in lumina razauta I directa , ansamblnri , detalii .b) Jvfarcarea pe releveu a Jllmctelor de injectare . a cantitati/or si a suprafetelor ii1Jectate total smt partial.Fiecare puuce de injectare se marcheaza pc releveu alaturi fiind collSemnata cmrtitalea consolidantului introdusa in zona desprinsa I burdusita . Se consenmeazadeascmenca zonelc injectate total sau partial .c) Consolidarea prin mjectare a strafurilor Sttport desprinse de zulmie sm.t inh·e mtonaco aricio .Se face iu mai nmlte etape , individual pentm fiecare dcspriudere diutre strntur.ile de preparatie si suportul de zid .d) Chituirea prmctelor de injectare .Dupa inclletcrea proccsului de consolidare sc iudeparteaza acele de ser.inga iar orifiicile ramase goale sc opt11reaza prin chit11ire cu mortare de var ni.&ip .e) Jndepm·tarea benzilor de harlie pelur aplicate pe pelur .Benzile de ha1tie peJur se indcpm1eaza folosind comprese en apa aplicale pe zonclc cu hartie pelur . Aslfel adczivul se hidrateaza ( imno••ic ) iar banda de pclur seIidica foartc usor. Dupa aceasta sc cm·ata zona cu apa pana Ia indepartarca totala a adezivului de pe suprafata pictlrrala ..

C ( I.Z )t.C.l.l.2.C.1.2.INTERVENTll LA NIVELEL ZIDARIEIINTERVENTII I TRATAJ\ffiNTE DECONSOLIDARE - CONSERVAREINDEPARTAREA PLOMBELOR I REPARATIILOR I MORATRELOR NECORESPUNZATOARE DINLACUNE SI CRAPATURI ALE ZIDARIEI CE ESTE SUPORT AL PICTURII MURALECURATAREA LACUNELOR I CRAPAOR DIN ZIDARIE DE DIVERSELE IMPURITATI ,DEPUN-NERI SI I SAU PULBERI DE MORT ARE3.C.l.3.IMPREGNAREA ZONELOR FRIABILE ALE ZIDARIEI. ;• . .. 4.C.2.1.PLOMBARE I TESEREA LACUNELOR I CRAPAOR DIN ZIDARIEs.C.2.2 ..INDEPARTAREA FRAGMENTELOR DE ZIDARIE SUPRAPUSE PICTURII MURALE CE NU SUNTELEMENTE DE STRUCTURA (rezultate in urma unor reparatii anterioare necorespunzatoare )•MONTAREA STUTURILOR PENTRU INJECTARI SUB PRESIUNE6.C.2.3 ..- I* Aceste interventii nu se substituie lucrarilor de consolidarea structura , care sunt in sarcina specialistilor in statica si structura constructiilor

-r r r r rrC.l.l3C.l.l.lC.1.1.2C.1.1.3MENTIUNl :INTERVENTilffR.ATAMENTE TEHNICE DEINDEPARTAREA PLOMBELORIREPARATORCONSERVARE - CONSUDAREMORTARELOR NECORESPUNZATOARE DIN LACUNE l.Se calcoleaza reducere spor de 1 ()9,4 din norma pentru situatiiparticulare deSe masoara la mp.SI CRAPATURI ALE ZIDARIEI CE ESTE SUPORTdificultate .de operatiune 2.Se calculeaza spor de 30% pentru lucrari de exterior .AL PICTURII MURALEUTILAJE I UNELTEGBAi>l Dl DIFICUITATENARIANTE MANOP.ERA PE CATEGORll DE PERSONAL UM/CANTITATE MATERIALE UM/CANI'ITATEAPARATURA/ECIDPAMENT*S- Specialist restaurator 1 - masca de protectie buc .2 - dotari schela- Situate e pe suprafete verticale*A- Asistent restaurator 8 - becuri buc.l - instalatie electric*0-Operator restaurstor8 - burete gr.200 - bisturie • statule • etc.TOTAL consum de forta de munca I co/ectiv Ore medii 15 - folie plastic gr.SOO - aparate electronice de gaurire,- energie electrica Kwlb0,6- Situate pe arce • bolti • tavane .*S- Specialist restaurator taiere,plisare1*A- Asistent restaurator - dalti , ciocane10*0-Operator restaurstor 10 - pulverizatoareTOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 21 - aspiratoare- lampi I proiactoare*S- Specialist restaurator- Situate pe pro:filaturi • reliefuri, 2 - ochelari protectiestuca1uri .*A- Asistent restaurator 12*0-Operator restaurstor 12 * Se calculeaza prin cota forfe-TOTAL conswn de forta de mtmca I colecliv Ore medii 25 * Se calculeaza confonn facturi I chitante. ltara }()0./c, din VJ!.lMre MANOPRRACod C. l.l SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICC.l.l.n Efe ch,wrea fo tografiilor reprezentative.C. l.l.b Marcarea pe releveu a zone/or cu reparatii plomb , mortare necorespunzatoare .C. l.Lc Asigurarea stratului pictural .Se face folosjud benzi de hartie japon folosind ca adeziv carboximetilceluloza . Acestea se lipesc in zona alalliJJia repamtiilor , plombelor ce unueazaa fi indepartate .C. l.l.d Asigurarea stratului suport .Se executa pcntru prevenirea nccidentelor in timpullindepartarii reparatiilor si plombelor . Chituirea si tivirea provizorie (punctifonna) a marginilor desprim;esau fracturnte , folosind mortare de var nisjp .C. l.l.e Jndepartarea reparatiilor , plombelor , mo11arelor necorespunzatoare .Se realizeaza prin metode mecanice ( dccapari selective ), In ftmctie de situatie , mortarcle se pot umccta pentru micsomrea rezistentei mec

CURATIREA LACUNELOR , CRAPATURILOR MBNTIUNI :INTERVENTIIITR TEHNICE DBC.l.2. DIN ZIDARIE DE DIVERSELE IMPURITATI Se masoara Ia mp.CONSER.VARE - CONSLIDAREDEPUNERI SI PULBERI DE MORTA REDe operatiune1. Se calculeaza reducere sau spor de 1 00/o din nonna pt.situatii particulare2 .. Se calculeaza soor de 30% oentru lucrari de exterior .GRADI DI DDnCUIIATINTI MANOPERA PE CATEOORll DE PERSONAL UMICAN11TATE MATERIALE UMICANTITATEUTILAJE I UNEI..TEAPARATURAIECHIPAMENTC.l.2.1 - Situate e pe suprafete verticale*S- Specialist restaurator1 -beclUl buc.1 - aspiratoare*A- Asistent restaurator4 - pensule moilperii buc.3 - pulverizatoare3*0- oer.ator restaur.rtor- energie electrica Kwlh0,5 - bisturie,alte instrumente fineTOTAL consmn de forta de mWlC8 / co/ectiv Ore medii8 - masti praf buc.2 - instalatie electrica- vata gr.200*S- Specialist restaurator- lampi I proiactoareC.1 .2.2 - Situate pe arce , bolti , ·tavane .*A- Asistent restaurator bmetegr.lOO - - dotari schela*0- oerator restaurstorTOTAL consum de forta de munca I co/ectiv Ore medii615C.1.2.3 - Situate pe profilaturi , reliefuri,stucaturi .*S- Specialist restaurator*A- Asistent restaurator*0- Operator restaurstorTOTAL consum de forta de munca I colectiv1108 * Se cak:uleaza prin cola fotfetan 10%Ore medii 19 * Se calculeaza confoon facturi I chitante. din valoare MANOPERAC.l.2. SUBOPERATIUNI I PROCBS TEHNOLOGICC. l.2.a lndepmtarea depunerilor neaderente .Se realizeaza prin m ijloace mecauice , fo losind combinat lill jet de acr control.at , pensule , pe1ii , etc.C.l.2.b Curatirea dep2merilor aderente .Se realizeaza prin mijloace mecanice combinate daca este cazul cu usoare wnectati locale , daca aceasta din wma ajuta procedeelor mecanice de iudcpartaTea dcplmerilor . Se vor indepmi..1 elementele zidariei care sunt degradate iremediabil , friabile si fara coeziune care nu se mai pot !rata pr.in imprcgnarc (dupa caz ..

( r r r rC.1.3.MENTIUNl :INI'ERVENI'IIITRATAME TEHNICB DBIMPREGNAREA ZONELOR FRIABILE Se masoara Ia mp.CONSBRVARB - CONSLIDARBALE ZIDARIEI (de caramida )De operatiunel.Se calculeaza reducere sau spor de 1 00/o din norma pt situatii particulare2 .. Se calculeaza soor de 30% oentru lucrari de exterior .UITI.AJE I UNELTEGRADE DE DIFICULI'ATENARIANTE MANOP ERA PE CATEGORll DE PERSONAL UMICANI1TATE MATERIALE UMICANTITA.l'EAPARATURAIECIDPAMENT• S-Specialist restaurator 1 - con solidantidivers t kg.l,5 - dotari schelaC.IJ.l - Situate e pe suprafete verticale*A- Asistent restaurator 6 - becuri buc. l - instalatie electrica*0-2 -Ooeratorburete gr. IOOrestaurstor- recipiente diverseTOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 9 - solventi Ll - cantar electronic- energie eleclrica Kwlh0,5*S- Specialist restaurator- instrumente laboratorC. 1 .3.2 - Situate pe arce , bolti , tavane . 1 - hartie japoneza/pelur mp.l - Iampi I*A- Asistentproiactoarerestaurator 12- hartie filtru coli 2*0-Operator restaurstor 4- vata gr.200TOTAL consum de forta de munca I colecliv Ore medii 17- burete gr.IOO*S- Specialist restauratorC.1.3.3 - Situate pe profilaturi , reliefuri,1 -manusi buc.2*A- Asistent restauratorstucaturi .1 4*0- Operator restaurstor 6 * Se calculeaza prin cola forfetan 10%TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 21 * Se calculeaza conform facturi I cb.itante. din valoare MANOPERAiC oi .J .SUBOPER.ATIUNII PROCES TEHNOLOGICC.l.3.a A/egerea consolidantului si teste/e de impregnareUrmaresc stabilirea betodologiei , conccntratiilor , timpilor de e}.. l)Unerc sun a revenirilor en consloidanli in fuuctie de de natum componentei zidariei ce urmcazaa fi tratata ( mortare , camm.izi , piatrn etc) cat si in .ft.mctie de staren de degradme a acestuia.In general peotru acestc openrtiuni S\mt folositi COIJSolidnnti m:i.uernli (Sylon,silicat de etil ,etc.)C. l.3.b Masw·i de prorecfie .Sc iau masuri de peotectie a stratului de culoarc in cazul scursurilor accidcntale de cousolidanl .Se folosesc benzi cu dimcnsi\Uu diferite de hartie pelur, aplicate cu carbo ximc tilceluloza . . Acestea se aplica pe stratul de culoare alaturat zonei pc core seexecuta 1Talamentul . Tratamcutele se vor cxecutn de rcstnmator mn11ai dupa Juarea masurilor de protectie avaud in vedere toxicitatea substantelor fo losite .C.l.3.c Jnzpregnarea prin pensularelmpregnnrea matcrialclor friabile prin pensnlarea cousolidnntuJui se reahzen7.a direct pe suprnpata in mai multe etape , in functic de sinmtie .C.l .3.d lmpregnm·ea prm pu/verizareImpregnarea prin pulverizarc a ruaterilelor frinbilc se face se face cand zona ntl poate fi ntiJ1sa prin peiJSulare .Peutm a consolida in profunzime se vor folosi in concentmtiiredtJSe pentru a pennite o saturnre in masa a consolidru1tului .C.l.3.e Jmpregrzarea prin iryectareIrnpregnarea priu U1Jectarea cousolida.ntului se nphca mai ales in zonele cu fisun sau dcsprinder prin clivnre a cammizilor san pictrelo1 Se folosesc conccntratu medii .Se UJma:reste totodata implicarca scmsmilor pe stratul picttu-al in timpul opemtiunii .C. l.3 .f Cercetarea zonei tratateAceasta se face pt. a determma p10centul rcfaccrii coe7itmi matcriaJuJui Sllpus trntamentu.lui . In um1a ncestci analize daca este necesarse repeta operatiunilcde impregnarcen consolid:mt

C.2.1.C.2.1.1C.2.1.2C.2.1.3MBNTIUNI :INTERVEN'I'IJ/rnATAMEN TEHNICE DBPLOMBAREA I TESEREA LACUNELORSe mascara la mp. CONSERVARE - CONSLIDARECRAPATURILOR I FISURILOR DIN ZIDARIE De operatiune1. Se calculeaza reducere sau spor de 1 00/o din nonna pt situatii particulare2 .. Se calculeaza spor de 30% pentru lucrari de exterior .UTILAJE I UNELTEGRADE DE DIFICUITATENARIANTE MAN OPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UMICANTJTATE MATERIALE UMICANI1TATEAPARATURAIECBIPAMENT- Situate e pe suprafete verticale- Situate pe arce , bolti , tavane .- Situate pe profJlaturi , reliefuri,stucaturi .*S- Specialist restaurator 1 -var pasta veclll.3- dotari schela*A- Asistent restaurator 12 - becuri buc .l - instalatie electric6 -*0-bureteOperator restamstorgr.lOO - recipiente diverseTOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 19 - nisip sitat , spalat mc.O,S - malaxor amestec mortare- energie electrica Kwlh0,5* S- Specialist restaurator - pulverizatr electric1- alti agregati kg.2*A- Asistent restaurator 18- unelte de prelucra.re- caramida , bucatele buc.2*0- Operator restaurstor 7- Iampi I proiactoare-vata gr.200TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 26- site diverse marimi- dalti , ciocanase*S- Specialist restaurator1*A- As is tent restaurator22*0-Operator restaurstor10 * Se calculeaza prin cota fotfetara 10%TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 33 * Se calculeaza conform facturi I cbitante. din valoare MANOPERAC.2.1. SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICSUCCESlUNEA ETAPELOR DE EXECUTIEa) CercetareFotografii reprezentative i.nainte I in timpu.l I dupa intcrvenlie .Conservarea degradarilor si a iulerventiilor pe releveu.Cercetarea compozitiei zidariei in vederea reconsti!l1irii cal mai fidel posibil a zidariei originale .b) Pregatirea zone/orCuratirea suprnfetei de diverse depw1eri I actmmlari ( vezi cod 1.2.)Indepa rtarea elementelor friabile ale zidarie .Consolidarea zonei (zidului ) prin irupregnare en diverse substaute .Confectionarea proptelor san contmfonuelor pe zonele cu dificultate .c) Inlocuirea zone/or de zidarieElementele de zidarie degmdate se vor i.nlocuite cu allele de aceiasi natura , resJXcland original de araqjare siexecutic al zibariei originale .Operatiuuea poate fi executata de restanratoml de pictura mnrala , duca suprnfata de exccutie m1 este fo arle marcsau daca problemele ridicatc de statica monomentu1ui m1 ridica problemc majore pe zona respectiva .In cazurilc in care constructorol executa aceste open1liuni de reslat1rare se va acorda asistenla necesara de catrerestaumtorul de pictura murnla.

(( r r ( r r( r rrC.2.2.3C.2.2.1C.2.2.2C.2.2.3INDEPARTAREA FRAGMENTELOR DIN ZIDARIESUPRAPUSE STRATULUI PICTURAL CE NU SUNTELEMENTE DE STRUCTIJRASe masoara la mp.De operatiuneGRADE DE DIFICUI.J'ATE/VARIAN'fE MANOPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UMJCAN11TATE- Situate e pe suprafete verticale-Situate pe arce , bolti , tavane .- Situate pe profilaturi , reliefuri,stucaturi .* S- Specialist restaurator*A- Asistent restaurator*0- Operator restaurstorTOTAL consum de forta de munca I colectiv* S- Specialist restaurator*A- Asistent restaurator*0-Operator restaurstorTOTAL consum de forta de munca I co/ectiv*S- Specialist restaurator*A- Asistent restaurator*0-Operator restaurstorTOTAL conswn de forta de munca I colectiv-I65Ore medii 1211210Ore medii 2311412Ore medii 27MENTIUNI :INTERVENTIVI'RATAMENTE TEHNICE DECONSERVARE • CONSLIDAREl.Se calculeaza reducere sau spor de 100/o din nonna pt.situatii parti.culare2 .. Se calculeaza spor de 30% pentru lucrari de exterior .MATERIALEUMICAN11TATEUTllAJE /UNELTEAPARATURAIECHIPAMENT- masca de protectie buc.2· dotari schela- becuri buc.l - instalatie electric- burete gr.200 - bisturie , statule , etc.- folie plastic gr.SOO - aparate electronice de gaurire,- energie electrica Kw/h0,6 taiere,plisare* Se calculeaza confoon facturi I chitante.- dalti , ciocane- pulverizatoare- aspiratoare- lampi I proiactoare- ochelari protectie- stuturi din plastic* Se calculeaza prin cota forfetalll 10% jdin valoare MANOPERAC.2.2. SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICCod Cl.S.SUCCESIUNEA ETA PELOR DE EXECUTIEa) Cercetare Se cerceteaza stabil.irea structurii zidariei originale in cazu] indepartarii fragmentului de zidarie suprapus .b) Demontarea elementelor de zidarie Demontarea treptata a zidului incepand din pa1tea superioara si avand glij a pentn1 a nu provocatraume stnttnlui de culoare acoperit de zid .

{ { f [ r rMENTIUNI :INTERVENTII!I'RATAMENTE TEHNICE DEMONT AREA STUTURILOR PENTRUC.2.3CONSERVARE - CONSUDAREINJECTARI SUB PRESIUNESe calculeaza Ia buc.l..Se calculeaza spor de 30% pentru lucrari de exterior.UTILAJE /UNELTE3 GRADE DE DMCULTATENARIAN'fE MAN OPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UMICANTITATE MATERIALE UMICANriTATEAPARATURA/ECHIPAMENT*S- Specialist restaurator 0,50 - masca de protectie buc .2- dotari schelaC.2.3.1 - Situate e pe supmfete verticale*A- Asistent restaurator 1,00 - becuri buc.l - instalatie electric*0-Ooerator restaurstor0,50 - burete gr.200 - bisturie , statule , etc.TOTAL consum de forta de munca I co/ectiv Ore medii 2- folie plastic gr.500 - aparate electronice de gaurire,- energie electrica Kw/b0,6C.2.3.2 - Situate pe arce , bolti , tavane .*S- Specialist restauratortaiere,plisare*A- Asistent restaurator - dalti , ciocane1,50*0- Operator restaurstor 1,00 - pulverizatoareTOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 3 - aspiratoare- lampi I proiactoare*S- Specialist restauratorC.2.3.3 - Situate pe profilaturi , rel iefur0,50 - ochelari protectie*A- Asistent restauratorstucaturi .2,00- stuturi din plastic*0-Operator restaurstor150 * Se calouleaza prin cota fodetara 10%TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 4 * Se calculeaza confonn facturi I chitante. din valoare MANOPERA0,50!Cod C.2.3.SUBOPER.ATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Aplicarea sonde/or pentru injectarea sub presfzme in vederea consolidarii .. -· .Operatiunea consta ca prnna etapa in curatirea si fixarea stratului de culoare cat si asigurarea cu pelm a eventualelor fracturari sau desprindelri

D.(T.B) TRATAMENTE IMPOTRIVA AGENTILOR BIOLOGICITRATAMENTE TEHNICE DECONSOLIDARE - CONSERVAREI.D.l .l.TRATAMENTUL AGENTILOR HETEROTROFICI ( bacterii , mucegaiuri , etc.)!2.D.1.2.TRATAMENTUL AGENTILOR ( muschi , licheni , alge , etc.) AUTOTROFI3.D.l.3.TRATAMENTE IMPOTRIVA INSECTELOR SI A DAUNATORILOR ANIMAL!OPERATIUNIPRELIMINARE* ldentificarea prin analize a agentului biologicDupa identificarea prin mijloace diJecte de observare se vor face prelevari locale sau ambientale , prelevari ce vor face obiectulanalizelor agentilor biologici existenti . Prin identificarile ambientale se va ctmoaste gradu.l de contaminare in spatiul bisericii .In functie de rezultatul analizelor biologul va fa ce recomandari privind tratamentul de biocidare . Se va avea in vedere alegereabiocidului care sa nu produca alterari sau degradari ale stratului pictural . Tratamentele se vor aplica nu numai local ci si pe zoneleadiacente .* Consenmarea pe relevee a zonei infestate .Dupa recunoasterea vizuala a zonelor afectate , consenmarea pe relevee locale sau pe relevee ale elementelor de ruhitectura oferaposibilitatea efectuarii corecte a tratamentelor si mmarirea in timp a efectelor acestora .

1D.l.l3ID.Ll.t0.1.1.2D. 1.1.3TRATAREA AGENTILOR HETEROTROFI Se masoara la mp. MENI1UNI :INTER.VENTIJJTRATAMENfE TEHNICE DE CONSERVARE(bacterii , mucegaiuri )de operatiuneGRADE DE DIFICULTATFJVAJUANTE- De pe suprafete verticale- De pe arce , bolti , tavane .- De pe profilaturi , reliefuri,stucaturi .MAN OPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UM/CANIITATE*S- Specialist restaurator 1*A- Asistent restaurator 9*0- Ooerator restaurstor 2TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii u*S- Specialist restaurator 2*A- Asistent restaurator 16*0- Operator restaurstor 14TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 22*S- Specialist restaurator 2*A- Asistent restaurator 18*0- Ooerator restaurstor 6TOTAL consum de forta de munca I colecttv Ore medii 26l.Se calculeaza spor de 15% toxicitate (utilizare substantc toxicc )2. Se calculcaza spor de 30% peotru lucrari cc sc cfcctueaza Ia exteriorMATERIALEUM/CANTITATE- substanta de biocidare L2- harti.e japoncza mp. l,SC- harti e filtru coli 3- pensule uniformizare diferite buc.4- wbishab diferite buc.lO- manusi protectie buc.lO- masca de protectie buc.4- becuri buc2- vata gr.200- burete gr.lOO- folie plastic gr. 50- energie electrica Kwlh 0,5* Se calculeaza cxnform facturi I cbit.ante.UTILAJE I UNELTEAPARATURAIECHIPAMENT- dotari schela- ins1Blatie electrica- diverse recipiente- instrumente de laborator- lupa binocolara- bisturie , statule , etc.* Se calculeaza prin cota forfetArn10% din VAloore MANOPRRAIISUBOPERATIUNII PROCES TEHNOLOGICa) Aplicarea tratamentului de biocidoreb) lndepartarea fo rmatiuni lor biologice .c) Tratamentul prevenfiv.Acest t:ratmnent sc efectueaza prin aplicarca cu pensula a substautei de bioculare prinintermediul hnrtiei jntxmeze . Dl1pa aplic!!re se va lasa o perioada de timp pentru actitmcabiocida a solutiei.Operathmea se efectucaza prin mijloace mecanice usoare urmatind o prima cnmtire gencmlaa zonei urmata de interventii locale impuse de aderen.ta agentului biologic .Dl1pa cumtirea agentilor , se va reveui cu un tmtament nou atat local cat si pe zonelcactiacente . Substauta de biocidarc se va aplica prin pensnlare , inte1ventja avand 1m caracterprofilactic a zonelor afectate .

( r r r r rr2D.1.23D. 1.2.1D.1.2.2D.l.2.3TRATAMENTUL AGENTJLOR AUTOTROFISe masoara la mp.MENTIUNI :INTERVENTIIII'RATAMENTE TEHNICE DE CONSERVARE1. Se calculeaza roducere de 15% din nama pentru supnlfetelc de teocuieli fara culoarc , si sp

TRATAMENTE IMPOTRIVA lNSECTELORD.l.3 SI A DAUNATORILOR ANJMALISe masoara Ia mp.de operatiune3 GRADE DE DIFICUI.J'ATENARIANTE MANOP ERA PE CATEGORII DE PERSONAL VMICAN.nTATED. l.ll - De pe suprafete verticale* S- Specialist restaurator 1*A- Asistent restaurator 6*0-Ooerator restaurstor1TOTAL conswn de forta de munca I colectiv Ore medii 8*S- Specialist restaurcttorD. 1 .3.2 - De pe arce , bolti , tavane . 1*A- Asistent restaurator 10* 0-Operator restaurstor 2D.1.3.3 - De pe profilatori , reliefuri,stucaturi .TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 13*S- Specialist restaurator2*A- Asistent restaurator 14*0-Operator restaurstor 2TOTAL constm de forta de munca I colectiv Ore medii 18MENTTIJNJ :INTERVEN11JJTRATAMENTE TEHNICE DE CONSERVAREl.Se calculeaza spor de 15% toxicitate (utilizare substante toxice )2. Se calculeaza spor de 30% pentru luaari ce se efectueaza Ia exteriorMATERIALEUM/CANTITATE- substanta de biocidare L2 - dotari schela- hartie japoneza mp.1,5C- hartie filtru coli 3- pensule mllfonnizare diferite buc.4- whisbab diferite buc.lO- manusi protectie buc.lO- masca de protectie buc.4- becuri buc.2- vata gr.200- burete gr.IOO- folie plastic gr.50- energie electrica K wlh 0,5* Se calculeaza confonn fac1uri I chitante.UTILAJE I UNELTEAPARATURA/ECIDPAMENT- instalatie electrica- diverse recipiente- instrumente de laborator- lupa bmocolara- bisturie , statule , etc.* Se calculeaza prin cota forfetRrn1 Oo/ft din valoore MAN

( ( r r rrE ( I.E)t.E.l.l.2.E.1.2.INTERVENTll DE EXTRAGERE , REPLANT ARE SI I SAD INTERVENTII I TRATAMENTE DETRANSPUNERE A PICTURII MURALECONSOLIDARE - CONSERVAREEXTRAGEREA PICURILOR MURALE PRIN METODA STACCO A MASSELLO( stratul pictural impreuna cu suportul si zidaria - suport sau o parte din aceasta )EXTRAGEREA PICURILOR MURALE PRIN METODA STACCO( se efectueaza cu eel putin stratul de intenaco )EXTRAGEREA PICTURILOR MURALE PRIN METODA STRAPPO3.E.1.3. ( smulgerea stratului pictural si separarea acestuia de suport )4.E.2.1.REPLANTAREA , IN SITU ( dupa rezolvarea intervenei la nivelul zidariei ) A PICTURILOR EXTRASEs.E.2.2 ..TRANSPUNEREA , PE UN NOU SUPORT A PICTURILOR EXTRASE6.E.2.3 ..•PROIECTAREA SI CONFECTIONAREA NOULU SUPORTOPERATIUNI PRELllvfiNARE1 . Cercetarea si pregatirea suprafetii picturii murale destinate extragerii , efectuarea unor sondaje stratigrafice in vederea detenninarii stmcturiistratigrafici , a grosimilor si naturii suportului .2. Curatirea suprafetei destinate extragerii de depunerile neaderente si aderente de impuritati ( vezi operati a cw-atim )3. Curatirea I indepruiarea totala si I sau partiala a repicturilor , a altor materiale suprapuse care impiedica aderenta facing-ului. ( vezi operatiunileinlaturare , repictari , mortare , gleduri , etc.)4. Consolidarea ( fixarea ) stratului de culoare in curs de exfoliere sau pulvemlent , sau fixarea preventiva a stratului de culoare . Fixativulpentm extragere trebuie sa fie insensibil la solventi sau dispersantul adezivului pentru extragere precum si la solventul pentm inlaturareafacing-ului.

I r r r r r r rtEXTRAGEREA PICTURILOR MURALE PRIN METODA MENTIUNI:' INTERvmrrrtrRATAMENTE TEBNICE DECONSERVARE1 ST' rt ACCO A MASSELLO ( stra tul ptctu.r · a1 unprelma · cu supor tul s1 · Zl·d ana-supo · rt1. Se calculeaz un spar de l0%din norma pentru extrageri Ia mare inaltimeE. l.l. snu o pete din aceasta )Se mosoara Ia ( turl .exp. e1 ,GRADUL DE DIFICULTATE /VARIANTE MANOPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UMICANFITA1'E MATERIALEmp.de suprafata 2. Se calculeazaun svor de 30o/odin norma pllucrari Ia exterior.UM I CANIJTATE :li=:.wAMENTE- Pe suprafete verticale, pictura murala cu strat *S - Specialist restaurator 8 - manusi protecti.e buc.4 • dotari scbelaE .1.1.1 de culoare bine oonservai , suport consistent *A - Asistent restaurator(peste 1 _ em.).cu grosime constanta , pe zidarie *0 _ Operator restauratorfara deruvelari ·24 - masti. praf buc.3 * instal a tie electrica10 - ochel protece buc.3 * Jam pi/ proiectorTO TAL consum forta de munca I colectiv Or e medii 4 2 -becun halo _ geru .buc.4 * aparate electrice de ganrire1-----+--------------+...:.....:=:....:....:..::... . ..c._:::....:..:.::....:.....:....:...:::....:..::.....c. _:__:---il------'-1 - pensule unifonruzante buc.6 * aparate aspirare- Pe suprafete verlicalc , pictura murala cu strat *S • Scialist restaurator 12 - ti.fon mp.2 • recipiente diverseE .1.1.2. de culoare binc conservat cu suport subtire *A · AslStent restaurator 30• panze de in mp2 • can tar electronic14- fiere de bou gr. l 00 • resoudenivelari · TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 56 - clei animal kg2 • bisturie si alte lamele fine( sub 1 em.) cu grosimi inegale • P8 zidarie fara *0 - Ooerator restaurator- Pe suprafete verticale , pictura murala cu strai *S - Specialist restaurator 16E · 1.1. 3 de culoare bine oonservat ,cu suport cu grosimi *A - Asistent restauratorinegalẹ_ ,pe zid cu velari sau cu rosturi *0 _ Operator restauratoradanc1 inlre ciUliiiUZ1 .·me gr. IOO :dalti .' iocane , clesti _• flwdifiant ( otel ) L 0,234mast!. SJ filtre p : otectie-.18 rasma .kg.O,S *conct cu te pt.confe t10na:• solventi gr20 panoun de lemnt (tam plan)TOT'• • > rta d 1 l ti 0 di " 68•c t restaurator 16 - CMC purifiata gr.800 • panze ferastrau1----+-------------+ * SScoo -=mo e m=u=w e cvremeṯ - · ili Ll ·.·E 1 1 4 - Pe prafete curbe ,arce ,bolti ,tavane ,pictura· · ·murala cu strat de culoare bine conservat cu *A - Asl Stent restaurator 28 - bartie pelur coli 30 • coarda de piansuport consnt peste un 1 .cm . ) _cu grosime *0 - Operator restaurator 24 - hartie filtru coli 4coostanta pe zularie fara dem velariTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 64 - hattie japoneza mp.2·-·*S S ialis " t ta t 24ipsos kg.IO- Pe suprafete curbe ,arce .lti ,tavane ,p1ctura -res ura orp_murala cu strat de culoare bine conservat cu 1istir da m 2*A - AslStent restaurator34 f li :00 expan t •suport subtire ( peste un 1 em.) cu grosime0 00*0 . '"'- -ator restaurator 26e gr ..··me · gal a pe Zl · d one · £ ara d eruve lariVDCTI·- plastelina mcolom gr · 500TOTAL consum furta de munca I colectiv Ore medi 84•. . .scandura bradmp.l*S S ialis"· ·E · 1 1 S- Pc suprafctc curbe ,arce ,bolll ,tav anc ,p1ctura - pee t restaurator28 _ foaie placaj sau PFL coli 1E.1.1.6 murala cu s_trat de culoare bine cons erv cu *A - Asistent restaurator42 • clei lemnkg.O,S32 · - acesoruinegala pe zid cu denivolari sau cu rosturi adan.. m etal. .ci intre oaramizi TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 102 (ewe , holsurubun,agataton ).kg.3· ·• disouri taiere si alte consumabile*S S · list ta tpentru a para tel e d e gaunre · 1 tai ere iUC.32rc bine cons_ervat,cu suport coiste (peste 1*0 • Operator restaurator 26cm.)cu grosunc constaota , pe ztdarie faradenivelari TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 74suport subtue (peste WI 1 em.) cu grosune *0 - Operator restaurator. • . turi ,profilaturi ,pictura murala cu strat de culoa- *A - Asistent restauratorE 1 1 7 .Pe suprafete complexe , forme difente de col- - peclll res ura or 16- Pe suprafete complexe , formo diferite de col- *S - Specialist res taurator 24E .1.1. 8 turi ,profllaturi ,pictura murala cu strat de culoa- *A • Asistent restaurator 38re bine conservat,cu suport consistent (sub 1 em.cu grosime inc gala , pe zidarie fara denivelari*0 _ ()np,rntnrTOTAL consum forta de munca I colectiv_.Ore medi1 94- Pe suprafetc complexe , forme diferitc de col- *S - Specialist restaurator2648Se calculeaza prin cota forfetarare bme ervat.cu su rt c ns!Steot (sụb 1 *0 38•OnemtorSe calculeaza confonn facturi I chitante 1 Oo/c 0 d" m Vcu grosum a1 MAN OPERAme gale , pe ZJdane fara deruvelan sat oare. . .cu rostwi adanci intre car_amizi . TOTAL consum forta de munca I colect1v Ore medii 112E .1.1. 9 turi :proftlaturi ,pictura mura.la c s trnt de cul oa - *A - Asistent restaurator32b 4

1.El.l.E. l.l. SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Plasarea sondelor de adancime utilizate ca repere pe parcursul efectuarii operatiuni in plasarea sondelor 5-10 buc. se profita de Iacunele,fisurile existente pe suprafata mural a .. _,.b) Pregatire elementelor componente ale facig-ului , sunt decupate Ia dimensiunile necesare , franjurate pe margini si inmuiate bucatile detifon si panza de canepa , se prepara in concemratia si compozitia adegvata adezivului pentru extragere .c) Aplicarea facing-ului alcatuit din tifon si 1-2 straturi de panza de canepa , cu ajutorul unui adeziv , fie de natura organica ( clei animal ,colletta) fie sintetica ( rasina sintetica ).d) Confectionarea panoului de sprijin si contrafortelor asigurarii fragmentului pe parcursul extragerii .e) Instalarea panoului de sprijin si turnarea contrafom1ei dupa plasarea panoului , prin orificiile de tumare ale acestuia este introdus intre facing sipanou , mate1ialul ce urmeaza a realiza , prin intarire , contraforma .f) Decuparea suportului si extragerea prin desptinderea fragmentului , decuparea suportului si a zidariei prin taiere se face cu scule si utilajespecializate .g) Asigurarea si consolidarea spatelui suportului dupa extragere , operntiunea are rolul de a evita pierderea unor fragmente de pictura muralapana la replantarea in situ sau transpunerea pe un nou suport . Asigurarea se poate face provizoriu , cu materiale reversibile si prin interventii maidurabile ( chituiri cu mortar de var , injectari ale unor fismi cu w1 consolidant )h) Inventarierea , stocarea , clepozitarea fragmentelor de pictura extrase in locuri amenaj ate .2.E.1.2.E.1.2. SUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICa) Pregatirea elementelor componente ale facing-ului ( vezi stacco a massello)b) Aplicarea facing-ului ( vezi stacco a massello )c) Confectionarea panoului penth.1 extragere si a bacbetei de ancorare a fragmentu.lui pe parcursul taierii si desprinderii .d) Decuparea , desprinderea si extragerea propriuzisa a picturii operatiunea se executa mecanic , cu instrumente si utilaje specializate, incercandsa se produca pe cat posibil minimum de tratm1e sup01tului si stratului pictural .E) Asigurarea si consolidarea suportului dupa extragere ( vezi sittaco a massello )

( ( r ( ( f r r ( ( r r r rEXTRAGEREA PICTURILOR MURALE PRIN METODA2 STACCO ( stratul de culoare impreune cu stratul suport , cucel putinSe masoara IaMENTIUNl:TRATAMENTE DE CONSOLIDARE-CONSERVARE1. Se calculeaz un spor de 10% din nonna pentro extrageri Ia mare inaltime(ex.p.turle)E.1.2. stratul intonaco ) mp.de suprafata 2. Se calculeazaun spor de 30'Yodin norma pllucrari Ia exterior.GRADUL DE DIFICULTA TE I VARIANTE MANOPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UMICANI1TATE MATERIALEUM I CANf/TATEUfiLAJE I UNELTEAPARATURAJECBIPAMENTE• Pe suprafete verticale, pictura murala CD s1rat •s - st urnror 8• manusi protectie buc.4 • dotari schelaE. 1.2.1 de culoarc bine conservlll , snport consistent • A - Asistent restaurator 22 -masti praf buc.3 • instalatie elec1rica(peste 1 em.) CD grosime constanta , pe zidarie•o - Operator restaurator 2 - ochelari protectie buc.3 * Iampi I proiectorfara denivelari .TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 38- becuri halogeni buc.4 • aparate electrice de gaurire- pensule uniformizante buc.6 • aparate aspirare• S - Specialist restaurator 12E.1.2.2. Pe suprafete verticale , pictura murala cu stra1 - tifon mp.2 • • recipiente diversede culoare bine conservat au suport subtire *A - Asistent restaurator 30- panze de in mp.2 • can tar electronic(sub 1 em.) CD grosimi inegale , pe zidarie fara •o12-Ooerator restaurator -fiere de bou gr. IOO • resoudenivelari . TOTAL consum forta de munca I colectlv Ore medii 52 - clei animal kg.2 • bisturie si alte lamele fine• Pe suprafele verticale , pictura murala cu strat *S - Specialist restaurator - melasa gr. lOO12*dalti , ciocane , clesti- fluidi.fi.ant ( otel ) L0,2 •masti si filtre protectieinegalo ,pe zid CD denivelari saD CD rosturi •o -Operator restaurator 16 -rasma kg.O,S *contract cu terti pt.confectionaadanci iDtre caramizi .- solventi gr.20 panouri de lemni (tamplari)TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 64- apa d:istilata L1,5 • spacluri , lamele otelE. 1 .2.3 de culoare bine oooscrvlll ,cu suport cu grosimi *A - Asistent restaurator 36·Po suprafete cutbe ,arce ,bolti ;tavane ,pictura * S - Sialist restaurator12E. 1 .2.4-CMC purifiata gr.800 • panze ferastraumural a CD strat de culoarc bine conservat CD • A - Asistent restaurator 32 - bartie pelur coli 30 * coarda de piansuport consistent( peste Dn 1 em.) cu grosimc *0 - Operator restaurator 14 - hartie filtro coli 4constanta pe zidarie fara denivelariE. 1.2.5E.1.2.6TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 58 - hartie japoneza mp.2kg.10- Pe suprafete cutbe ,arce ,bolti ,tavane ,pictum • S - Specialist restaurator 16murala CD strat de culoare bine conservat cu *A- Asistent restaurator- polistiren expandat42mp.2suport subti.re ( peste un 1 em.) cu grosime*0 -Operator restaurator 18- folie plastic gr.300inegala pe zidarie fara denivelari .- plastelina incolom gr.500TOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medu 76- scandura brad mp.l- Pe suprafete curbe ,arce ,bolti ,1avane ,pictura *S - Sialist restaurator20 - foaie plaoaj sau PFL colilmurala cu strat de culoare bine conservlll cu *A - Asistent restaurator- clei lemn kg.0,552- ipsossuport subtire (peste uu 1 em.) cu grosime*0 - Operator restaurator 24 - accesorii metalinegala zid ou dCJlivelari sau CD rosturi adaoci intre caramizi . TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 96 (cuie , holsuruburi,agatatori ) k g . 3- discuri taiere si alte consumabile- Pe suprafete complexe , forme diferitc de col- *S - Specialist restaurator 12E.1.2.7 turi ,profilaturi ,pictura murala cu strlll de culoa·pentru aparatele de gaurire I taiere buc.4*A - Asistent restaurntor 32E.1 .2.8re binc cooservat,cu suport consistent ( peste 1cm.)cu grosime ccnstanta, pe zidaric fara*0 - Operator restaurntor 24denive1ari TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 68• Po suprafete complexc , forme diferite de col· *S - Specialist restaurator 18turi ,profilaturi ,pictura mDrala cu strat de cDloa· *A- Asistent restaurntor 36re bine conservat,cu suport consistent (sub 1 em.*0 - Onernmr32CD grosime incgala , pe zidarie fara de:nivelariTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 86E.1.2.9 Pe suprafete complexe , forme diferite de col· * S - Specialist restaurator 24•turi ,profilaturi ,pictura murala cu stra1 de culoa·*A - Asistent restaurator 40rc bine cooservat,cu suport consistent (sub 1 em.*0 -OneratorCD grosimi inegalo , pe zidarie fara denivelari sacu rosturi adanci intre canunizi . TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 102Se calculeaza prin cota fo rfetara38 Se calculeaza confom1 facturi I chitante 10% din valoare MANOPERA

(( ( r ( r ( r r r ( I r3E.1.3.E.1.3.1,.. E.1.3 .2.E.1.3.3E.1.3.4E. l.3.5E. 1.3.6EXTRAGEREA PICTURlLOR MURALE PRIN lVIETODASTRAPPO( smulgerea stratului pi ctural si separatea acestWa de suport )GRADUL DE DffiCULTATE I VARIANTE MANOPERA PECATEGORll DE PERSONAL UMICANI'JTATE MATERIALE- Pc suprafcte verticaJe, pictura murala cu strlll *S - Specialist restaurator 6 -manusi protectiede culoare bine conservat . *A - Asistent restaurator 12 -masti pmf*0 - Operator restaurator 10 - ochelari protecti.e- becuri balogeoiTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 28 - pensule uniformizante- Pe suprafctc curbe ,aroe ,bolti ,tavane ,pictura • S - Specialist restaurator 6 - tifonmural.a cu stral de culoare bine conservat• A - Asistent restaurator 24 -panze de in*0 -OP

[ r r. ... -4.REPLANTAREA , IN SITU A PICTURlLOR MENTIUNI : INTERVFJIITDil'RAIAMENTE TEIINICE DE CONSOLIDARlrCONSERVAREE.2.1. 1. Se calculeaza spor de So/oclin norma pentru utilizare de substante toxice .EXTRASE ( dupa rezolvat-ea intenrentiilor la nivelul zidarieQ Se masoara la mp. 2. Se calculeaza spor de 10% din norma pentru lucrari Ia inaltime marede suprafata. 3. Se calculeaza un spor de 30% pentru lucmri Ia exterior.GRADE DE DIFICULTATE/VARIANTE MAN OPERA PE CATEGORI DE PERSONAL UM I CANT/TAT MATERIALE UM/CANTITATEUTll..AJE I UNELTEAPARATURA I ECHIPAlvffiNT*S - Specialist restaurator- Pe suprafete verticale cu pictura mumla40 - pensule moi unifoonizante buo.3 - dotari schelaE.2.1.1 fragment de dimensiuni mici (sub 0,5 mp)• A - Asistent restaurator 60 - periforme caucin buc. l - instalatia electrica*0 - Operator restaurator so - masti praf buc2 - Iampi I proiector- alcool etilic absolut 11TOTAL consum forte de muncal colectiv - masti protectie substante chimiceOre medii 150- vata gr. 400 - aparate electrice de taiere,polisa-E.2.1 .. 2 - Pe suprafete verticale cu pictura murala •s - Specialist restaurator 40 - burete gr. 400 re I degresarefragment de dimensiuni medii ( intre 0,5- • A - Asistent restaurator 65 - consolidanti minerali kg.l,S - bisturie I lamele ;nstrumente1,00 mp.) *0 - Operator restaunitor 55 - becuri buc. 2 meclicinaleTOTAL consum forte de munca I co/ectiv Ore medii 160 - rasini sintetice kg.O,S - recipiente cliverse- energie electrica Kwlh 0,7•s - Specialist restaurator 40- daltite , ciocanase , mistrii ,etc.E.2.1.3 - Pe suprafete verticale cu pictum murala - emulsii aerilice 11*A - Asistent restaurator - mixer si malaxor pentru mortarefragment de dimensiuni mari ( peste 1,0070- adezivi kg.O,S*0 - Operator restaurator60-sitemp.)- solventi LlTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 170- apa distilata L lE.2. 1.4 - Pe supmfete curbe,.arce,bolti,tavane ,cu •s - Specialist restaurator 60 - fixativi LO.Spjctura mural a-fragment de climensiuni • A - Asistent restaurator 90 - poliuretan expandat buc.lmici ( sub 0,5 mp.) *0 - Operator restaurator 70 - var pasta (vechi) mc.0,03TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 220 - nisip mc.0,02- Pe suprafete curbe,arce,bolti,tavane ,cu •s - Specialist restaurator 60 - bastoncini buo20E.2. 1 .5pjctura murala - fragment de climensiuni • A - Asistent restaurator 95medii (intre 0,5 - 1,00 mp.) *0 - Operator restaurator 75TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 230E.2. 1.6 - Pe suprafete curbe,arce,bolti,tavane ,cu •s - Specialist restaurator 60E.2.J.7pictura mumla - fragment de dimensiunimari (peste 1,00 mp.)• A - Asistent restaurator 100*0 - Operator restaurator 80TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 240- Pe suprafete complexe ,cliferite forme ct •s - Specialist restaumtor60colt ,profilaturi cu pictura murala - frag-*A - Asistent restaurator 100ment de dimensiuni mici( sub 0,5 mp.)*0 - Operator restaurator 70TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 230*S - Specialist restaurator- Pe suprafete complexe ,diferite forme cu60E.2.1.8 colt ,profilaturi cu pjctura murala - frag-• A - Asistent restaurator 100ment de dimensiuni medii ( intre 0,5 - 1.00*0 - Operator restaurator 80mp.)TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 240E.2.1.9 - Pe suprafete complexe ,diferite forme cu •s - Specialist restaurator 60colt ,profilaturi cu pictura murala - frag- *A - Asistent restaurator 110ment de dimensiuni mari ( peste 1 .00 mp. *0 - Operator restaurator 80 * Se calculeaza conform * Se calculeaza prin cota forfetaraTOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 250 facturi I chitante 10% din valoare MANOPERA

(E.2.2. SUBOPERATIDNII PROCES TEHNOLOGICa-Despartirea reversului fragmemului de p1ctura nmrala extrasa · Operatiunea se executa numai in cazul in care reversul fragmenlului a fost asigurat imediat dupa ex1rngere ,blocandu-se evcntualele dislocnn ale su:portului . Dcspa rtirca se realizare p1in aspirare si manual cu pensule de unifomlizat si periformc .b-Consolidaren versoului suportulrti de pictura mura/a extrasa , prin impregnnre si injectarea jisuri/or cu un consolidant (m ineral , rasina sintetica , emulsie acrilica ,etc)Operatia arc rolul de a pregati suportul pcntm opcrnliunilc de degrosare .c - Degrosnrea suportului fragmentului de pictura mural a extrasa . Operatiu nea este detenninala de uatma si de grosimea acestuia si se sxecuta mecmlic cu bistune , daltite , freze .'krianta : cu.ratirea reversului stratului pictural al fragmetlluluiextras pr.in strappo .d-Chituirea cu mortar de var a fisuri lor si Lacunelor suportultti depa operatiunile de degmsare . Operatiunea presupune nrinutie si folosirea unui mo11ar suficieut de fin si compatibilcu suportul original .e -Aplicarea suportului pe baza de mortar de var pen tnt backing. . Este vo:rba de un strat mortar de vr1r c11 un ro1 de egalizarc si care trebine sa suporte dupa nscme , straturile depi.uza ce alcatuiesc back:ingul .f- Aplicarea backingului alcatuit in general din tifo n s1 pm1za de canepa . Back:iugul repre7juta stratul de arnwre si de ancorare pc noul suport . EI presupnne si alegerea adezivuluiadecvat . Pentm o mai bun.a aderenta , aplicarea bacldngului se poate face in vid .g-Preparorea mort are/or si a materiale/01· penfru aplicarea bacl.ingultti .h - Montorea fragmentului pe noul suport . Aceasta se face in functie de tipu1 noului suport .i -lntoarcerea frasmentului , indepartarea daca este cazul a panou/ui pentru extragere si inmuieren adezivului .Operatiunea se face in functie de natura adczivului , pe baza de apa cald.1 sau abur (pentm clei animal ) sau solvnnti ( pentru rasina sinte6ca ). Suprafata tratata este tinnta subactiunea dizolvantului 1m limp detcmrinat ( dupa prealabilc teste )j -lnlaturarea panzei de can epa ce alcatuiesle facing-ul . Operntitmea se executa mecanic , dupa uunuierea corespunzatoarc.k -Jnlaturarea tifonului ce alcafuieste fa cingul . Operatiunea sc executa mecauic , dupa imnuierea corcsptmzatoarea a tifonului1 - Jnalturarea a/tor elemente ce pot in!J·a in componenta facing-ului ( hartie japoneza , hnrtie pelm;etc.) . Operalitmea se executa dupa imnuierea coresptmz:toare a stratnlui respccthm - Refixarea pe Sttport a stratuhti de culoare sm:u/s pe facing, in mod accidental sau prin degradarea ulterioara extragerii prin stacco . Operatinnea cuprinde mai multe suboperatiuni: T. l l.e 1. - Despri nderea partiala pe mici fragmente a facing-ulni ce contine stmt de culm1re snmls I accidental sau prin degradare ulterioara .n - Jmpregnco-ea versoul11i stratului de cu/oare smu!s pe fragmente/e de facing si impregnarea suportului pe care se face replantco'ea .o - Rejixarea pe S1tport a stratului de cutoare smuts pe fi·ngmentele de facing . Opemtimma se executa pri.u presare in timp opt.i.m in care adezivul poate produce aderenta st.mtului deculoare la suport .p - Jn laturarea prin mijloace fizico - cllimice a urmelor de adeziv peutru extragere . Opcraliunea se poate executa dupa. o compresa prealabila cu dizolvanlll1 adczivului pt. ext.ragere .r-In laturnrea prin mijloace fizico - chi mice a fixativului pentrn extrngere . Se executa munai in cazul existcnlei acest11i fL'Wiiv li1tr-o concen1ratie cm-e denatureaza aspectu.l stiatuluipictural si pnnc in peri col conseiVarea acestuia .E.2.1E.2. 1. SUBOPERATIUNII PROCES TEHNOLOGICa-Despartirea rcvcrsu1ui fragmcntului de pictura murala ex.1.rasa ( vezi Tl - Transpunerea )b-Consolidarea versoului fragmentultu de pictura murala extrasa prin impregnarea si inJ cctarea fisurilor ( yczi T 2 -Transptmerea )c-Degrosarea suportului fragmentului de pictura mmala extrasa ( vezi t 4 -Transpunere )d-Chituire cu mortar de var a fisurilor si lactmelor suponul ui pe verso-ul acestuia ( vczi T.4 - Transpuncre )e-Construirca contraformci si a elementelor de sprijin pentru fragmentele ce unneaza a fi replantate .f-Pregatirea suprafetei mnrale ( zidul ) pentru operatitmile de transplantare . Suboperatiuni :g-Desprafuirea suprafetei murale .h-Inlaturarea resturilor de 1encuiala si a .fragrnen1clor de zidmie iesite din planul zidului .i - Aplicarea pe suprafata de replantare a nnui strat de ruTi ccio .j - Replantarea pc suprafata mmala a fragrnentelor de pi ctura murala cxtrnsa . Suboperatiuni :k-Umectarea simultana a fragmentului si a zidului .1-Aplicarea simultana a morau·ului de replantare a verso-ulul fTagment11lui si pe stratul de arriccio .m- Rep1rultarea fragmcntului si replant area contrafonnei cu clementelc de sprijin .n-Inlaturarea coutrafonnci si a clerncntelor de sprijin dupa intarirca mortarultu .o-Inlaturarea facing-ului .(vczi Tnmspunerea pc Uil nou suport)

f rr5 fRANSPUNEREA PE UN NOU SUPORTE.2.2. A PICTURILOR EXTRASEE.2.2.1E.2.2.2Se masoara la mp.de suprafata.GRADE DE DIFICULTATE /VARIANTE MAN OPERA PE CATEGORI DE PERSONAL- Pe suprafete verticale , pi ctura murala •s - Specialist restauratorcu strat suport omogen , cu grosime con- • A - Asisteot restauratorstanta ,compact fara fisuri sau disloca.ri •o - Operator restauratorprovenind din extragere ,usor prelucrabil .TOTAL consum forte de munca I co/ectiv- Pe suprafete verticale , pictura murala •scu strat suport neomogen ,cu diferente degrosime, greu prelucrabil .- Specialist restaurator*A - Asistent restaurator*0 · Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colecttv- Pe suprafete verticale , pi ctura murala •s - Specialist restauratorE.2.2.3 cu strat suport neomogen, cu diferente de *A - Asistent restauratorgrosime ,cu dislocari si fisuri provenite •o - Operator restauratordin extrage , greu prelucrabil .TOTAL consum fo rte de munca I colectivE.2.2.4- Pe suprafete curbe,arce,bolti,tavane ,cu•s - Specialist restauratorstrat suport omogen,cu grosirne constanta • A • Asistent restauratorfara fisuri sau dislocari provenind din •o - Ooerator restauratorextragere , usor prelucrabil .TOTAL consum forte de munca I co/ectiv- Pe suprafete curbe,arce,bolti,tavane , •s - Specialist restauratorE.2.2.5 pictura murals cu strat suport neomogen , • A - Asistent restauratorcu diferente de grosime ,greu prelucrabil . •o -Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I co/ectivE.2.2.6E.2.2.7- Pe suprafete curbe,arce,bolti,tavane ,pictura murala cu strat suport neomogen ,cu diferente de grosime ,greu prelucrabil .- Pe suprafete complexe ,diferite forme cucolt ,profilaturi , pictura murala cu stratsuport omogen ,cu grosime constants ,compact ,fara fisuri provenite din extragere•s - Specialist restourator• A - Asisteot restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv•s - Specialist restaurator• A - Asistent restaurator•o - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv- Pe suprafete complexe ,diferite forme•s - Specialist restauratorcuE.2.2.8 •A - Asistent restauratorcolt ,profilaturi,piotura murala cu stratsuport neomogen ,cu diferente de•o- Operator restauratorgrosirnegreu prelucrabil .TOTAL consum forte de mWlca I colectiv£.2.2.9 - Pe suprafete complexe ,diferite forme cu • S • Specialist resta uratorcolt ,profilaturi ,pictura murala cu strat • A - Asistent restauratorsuport neomogen , cu diferente de grosim •o - Operator restauratorgreu prelucrabil .TOTAL consum forte de munca I colectivMENTIUNI :INTRRVENTIIITRATAMENTE TEHNICEDE CONSOUDARE-CONSRRVA RE1. Se calculeaza spor de 5%din norma pentru utilizare de substante toxice .UM I CANTITATMATERIALE UMJCAN11TATEUTILAJE 1 UNELTEAPARATURA I ECHIPAMENT50 - manusi protectie buc.6 - dotari schela70 - periforme caucin buc.l - instalatia electrica50 - masti praf buc2 - Iampi I proiectorOre medii 170- alcool etilic absolut 11 - masti protectie substante chimice- vata gr. 300 - aparate electrice de taiere,polisa-5080 - consolidanti minerali kg. l,5 - bisturie I lamele ,instrumente60 -becuri buc. 2 medicinale- burete gr. 300 re I degresareOre medii 190 - rasini sintetice kg.O,S - recipiente diverse- energie electrica Kwlh 0,7 - daltite , ciocanase , mistrii ,etc.50• emulsii aerilice 11 - mixer si malaxor pentru mortare9070-adezivi kg.0,5 -site- solventi 11Ore medii 210- apa distilata 1160 - fixativi L 0.580 - poliuretan expandat buc.l60 - var pasta (vechi) mc.O,D3Ore medii 200 - nisip mc.0,0260 - bastoncini buc.209- tifon mp.270 - panza de in/canepa mp2Ore medii 220- polistiren expandat mp. l- fagure din carton sau60 aluminiu mp. l100 - impaslitura din fibra70 de sticla mp. 1Ore medii 230- rasina epoxy- folie plastic gr.30060 - fungicid gr.lOkg.0,590 - pasta de hartie kg.0,560 - CMC purificata gr20Ore medii 220 - seringi plastic buc.SOre medii601007023060110* Se calculeaza conform * Se calculeaza prin cota forfetaraOre medii 240 facturi I chitante 10% din valoare MANOPERA70

(E.2.3.E.2.3.1E.2.3.2. .,.E.2.3.3PROIECTAREA SI CONFECTIONAREANOULUI SUPORTGRADE DE DIFIClJll'ATENARIANTI- Proiectarea noului suport pentmforme verticale .- Proiectarea noului suport pentmforme curbe si complexe , diferiteforme geometrice .- Confectionarea noului suportpentm forme verticale .- Confectionarea noului suport pentmforme curbe si complexe , diferiteforme geometrice .MANOPERA PE CATEGORll DE PERSONALSe masoara Ia mp.De operatiuneUM/CANTITATE*S- Specialist restaurator 24*A- Asistent restamator 24TOTAL consum de forta de munca I colectiv Ore medii 48*S- Specialist restaurator 30*A- Asistent restaurator 30TOTAL consum de _!orta de munca I co/ecliv Ore medii 60MENTIUNI :INTERVENTIIJTRATAMENTE TEHNICE DECONSERVARE • CONSLIDAREMATERIALE* CONTRACT cu terti sau in regie proprie pe baza de deviz separat .UMICANI1TATEUITLAJE I UNELTEAPARATURA/ECHIPAMENT- --- --- Proiectarea noului suport ( sasiuri rigide din material lemnos scm meta/ice , sup011urt rigide sintetice , infogure , cu armatura de ftbra de sticla , etc.)Aceasta se fa ce in ftmctie de fo rma si dimensitmile fragm entului , de eXIgentele suportului idoal prectm1si de destinatia fragmentelor.

'--CAP. Ill - INTERVENTII I TRATAMENTE DE PREZENTARE

F.(IPL) INTERVENTll DE PREZENTARE ALACUNELOR PICTURll1. F.l.l TRATAREA LACUNELOR NEREINTEGRAB ILEINTERVENTII TRAT AMENTEESTETICE - ARTISTICE DE PREZENT ARE2. F.1.2 REINTEGRAREA CROMATICA A UZURILOR PATINE! SI STRATULUI DECULOARE , PRIN METODA VELATURA3. F.1.3 REINTEGRAREA CROMATICA A LACUNELOR STRATULUI DE CULOAREPRIN METODA VELATURA4. F.1.4 REINTEGRARI CROMATICE ALE USURILOR SI LACUNELOR STRATULUI DECULOARE PRIN METODA VELATURAs. F. 1.5 REINTEGRAREA CROMATICA A LACUNELOR ( RECONSTITUIBILE ) PRINMETODA TRATTEGGIO6. F. l.6 REINTEGRAREA CROMATICA A TUTUROR TIPURILOR DE LACUNE SIUZURI PRIN METODELE VELATURA SI TRATTEGGIO7. F.1.7 FIXAREA REINTEGRARILORCod F PREZENTAREA FINALA GENERAUTA 11 b) Respect area principiului autenticitatii prin diferentiereaMetodele de integrare crornaticaprezentate mai jos, se vor fo losisi se vor pune in opera , de catre restaurator, in unna unei (interpretaricritice )analize estetice de ansamblu, pra incoerentelor produse incimpul picturii de catre toate tipurile de lacune ale operei ce impiedicaperceperea cursiva a imaginii , a mesajului .Tratamentul lacunelor indiferent de metoda , trebuie sa fie realizatin confonnitate cu principiile de restaurare cunoscute si anume :a) intreruperea statutului de 'gura" al lacunei (uzurilor) pe fundalulimaginii. Astfel din planul secund , imaginea va revani in prim plan inmomentul lecturarii ansamblului .interventiei restauratorului de original .c) Reversibilitatea materialelor puse in opera .d) Tratarea fiecarei lacune in fu nctie de totalitatea operei.Se face referire , la raportul si inglobarea picturii murale caparte integranta a spatiului arhitectural. Pentru cazurile in careintrerupereacontinuitatii• 0 ••1magmu creeata de lacuna seextinde si asupra formei arhitecturale solutia de integrare sedecide tinand cont de componenta arhitecturala. Principiulatrage atentia asupra lacunelor de mari intinderi , ce auavut elemente decorative repetitive etc. Care subliniaudiferite forme de arhitectura .

-r r r rrrr r r r r r r. -I1F. 1.1.TRATAREA LACUNELORNEREINTEGRABILESe masoara Iamp. de operatiuneMENTIUNI : TRATAMENTE ESTETICE DE PREZENTARE6 I GRADE DEDIFICULTATE I VARIANTE I MAN OPERA PE CATEGORII DE PERSONAL I UM I CANTITATE MATERIALE1-Lacune chituite sub nivelul stratuluiF.l.l.l de culoare , modelate , texturate,am.prentatecu tonalitate adecvata,situatepe suprafete verticale.F.1.1.2F.l.1.3IF.l.1.4 1·F.l.1.5F.l.l.6*S - Specialist restaurator*A - Asistent restaurator*0 - Operator restaurator1. Se calruleaza un procent de 15% reduoere pmtru normaF. l.l.l -F.1.1.3 si spor de 30% pentru normaF.l. l.4 - F. l.l.6 ,peotru Jacuoe extinse si respec:tiv pentru !acme de martelari si alveolare.2. Se calculeaza un spor de 300/o pentru lucrari la exterior6128-nisip fm spal I sitat- var pasU - vechi- oxizi diferiti (pigmenti minerali)- alcool elilic absolutI TOTAL consum forte de munca I colectiv 1 Ore medii 26 1 :; tocata fin kg. 3• Lacune chituite sub nivelul stratului *S -Specialist restaurator 12: de culoare , modelate , texturat , am-*A • Asistent restaurator 18. burete8 - sita fm ape arce ' bolti ' tavane.. .. 38 - tifonTOTAL consum forte de munca I co1ectiv Ore medii. folie plastic- Lacune chituite sub nivelul stratului *S - Specialist restaurator 14i: =20. pensule 1 perii8. ener-gie eledricaIaturi , rehefurt , stucatun. 0T TAL consum fi o rt e d e munca 1 co 1 ec 1. zv Ore medii· 42Lacune ghituite la niṿelul stratului *S -Specialist restauratorI6de culoare , cu tonalitate adecvata *A - Asistent restaurator 20situate pe suprafete verticale *0 - Operator restaurator I 0TOTAL consum forte de munca I colectiv I Ore medii 36- Laoune chituite la nivelul stratului *S -Specialist restauratorI6de culoare , cu tonalitate adecvata , *A - Asistent restaurator 24situate pe arce, bolti, tavane. *0 - Operator restaurator 12TOTAL consum forte de munca I colectiv I Ore medii 42prentat,cu tonalitate adecvata,situate•*0 Operator restauratorde culoare,texturat I am.prentat, cu *A - Asistent restauratortonalitate adevata,tuate pe pro- *0• Operator restaurator61 *UTILAJ I UNELTEUMJCANTITATE I APARATURAIECHIPAMENTkg. 0,5Dotari schelakg.kg. 3 • Instalatie electricakg. 3 • malastokL. 0,2 • aspirator• compresor• diverse unelteme. 0,02gr. 300 ( spaclu , mistrii, etc.)gr. 300 • recipiente diversemp. 0,5mp. 1kg. 0,01buc. 4b uc. 2buc. 3Kwlb 0,3- Lacune chituite la nivelul stratului *S - Specialist restaurator 826situate pe profilatwi , reliefw1, stu-I*Se calculeaza prin cota*0 _Operator restaurator 14catura, cu reconstituire reliefuri, stu-. . forfetara 10"/o din valoarea. .. Se calculeaza conform factun I chitante. catrui TOTAL consum forte de munca/colectivMAN Ore medii 48OPERAde culoare, cu tonalitate adecvata *A - Asistent restauratorSUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGICF. l.l.l-F.l.1.3* Se realizeaza prin cobo:rnrea l::cunelor din punct de vcdcre optic in planseamd fa ta de stratul principal ( tratarea lacunelor sub nivelnl stratului pictuntl)* Suprafetelc tratate sub nivelul shCltuhti pictural p1imesc nu numai o tonalitalcadecvata ci si o t.exlmtfi acordate p1in reveniri in tehnica velatura

- r r r r r r r r r1 REINTEGRAREA CROMATICA A UZURaOR PATINEI SIse mas oa ra ta mp de::O:'!,c!?!oF. } 2• • J.-"1\. /""\ suprafata desfasurare 2.Se calculeazaun spor de 30% pe ntru executie Ia exterior.STD .4. 'TUL UI DE CULOARE PRlN METODA VEL A 'TURA'fwtctie de gradul de uzura sub 30% respcctiv peste 50% Ia mp.3 GRADUL DE DIFICULTATE /VARIANTl MANOPERA PECATEGORIIDE PERSONAL UMICANTITATE MATERIALE UM!CANI'JTATE =AMENTE. •s - Specialist restaurator 3 2 - pensle remte nr:- 1. buc.IS • d o tari schcla32 · culon de 8J?Ii·1gmenti difenti gr.?SOF.l . 2, l · Intre 30 - 500/o uzurile la mp. de • A - Asistent restauratorF. 1.2.2F · 1 · 2 · 3pictura situate pe suprafete verticale . •o - Oper ator restaurator-Intre 30 - 50o/c uzuri la mp Dep pe ' '• instalatie electrica6 - acule difente . buc.20* Iampi I proiectorTOTAL conswn forta de munc a I co lectiv Ore me d i 70* malasto_ guma arabica gr.20. * palete diverse•s - S pecta li st restaurator 46 - CMC I gl fix 10. to gr. *lupa* recipiente diverse6•o · Ooerator restaurator- vata gr.lOO• cantar electronic-TOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 98 buroto buc. l 0- betisoare tip china buc.2• S - S ialist' restaurator48 - becuri buc.2'"==-=---=-'---::---:----:--=--+-=----:-::----::-::-1 - ha:rtie filtru I sugativa mp.O,Sictura situata o arce bolti m" vane .• A . Asistent restaurator 46 - alcool eli he absolut L 20- Intre 30 • 500/o uzurile la mp. depictura situata pe profilaturi,reliefuri, • A - Asistent restaurator 50 - apa mc . 0,1stucaturi . *0 ·Operator restaurator 6 _ energie electrica Kw/b 0, 7•Se calculeaza prin cota fotfetaraTOTAL consum forta de munca I co/ectiv Ore medii 104 •SE CALCUl.BAZA CONFORM FACTURIJCHlTANTB 10% din valoarc MANOP ERASUBOPERATIUNI 1 PROCES TEHNOLOGICReintegrarea 0 ttZtn-ifo,. patineiin telmica "velatu.ra "Prill aceasta inlerventie se urm!lfcslc nplicarea unui glasiu de acuruela cnre sa corespuudn cnlitalii valorice si noivelului de acumulare a patinei de limp .Ln acest nivel lacunele suot superficiale si infime datornte unei usoare nbra2iuni cc afecteaza continuitlltea .Aceastatrebuie sa rbileasca uittea suprnfetei farn a modifica vnloric stratul pictural pe care il acopern .Nuanta pat hcularn a pallnCl va " cere " un ton analog .3REINTEGRAREA CROMATICA A LACUNELOR STRATULillSe masoara ta mp. de -:denoonaatandaniF. l.3 DE CULOARE ,PRIN METODA VELATURA suprafata desfasurare sC:.s!1C:'::!.mresr::e::.SO%tamp. !GRADUL DE DIFICULTATE /VARIANTE MANOPERAPE CATEGORII DE PERSONAL UMICAN'IT£4TE MATERIALE UM I CAN11TA TE :LJin,AMENTI. •s - Specialist restaurator 4646pictura situate pe suprafete verticale .•o - "--rator re staurator 6F. l.3 . 1 - Intre 30 • 500/o uzurile la mp. de • A _ Asistent restaurator1-----+---------------rTCOii"TAL=consumf

( IF. 1.4.F.1.4.1MENTIUNl:TRATAMENTE ESTETICE-ARTISTICEDE PREZENTAREREINTEGRARI CROMATICE ALE UZURILOR SI LACUNELORl.Se calculeaz W1 procent de 30% reducere spor fata de nonna standard inSe masoara la mp. defunctie de gradul de u.zura sub 30% respectiv peste 50% la mp.STRATULUI DE CULOARE PRIN METODA VELATURAsuprafata desfasurare2.Se calculeazaun spo r de 30% pentru executie la exterior.UTILAJE I UNELTEGRWUL Dl DIFICULTATE / VARIANTE MANOPERA PE CATEGORII DE PERSONAL UM/CAN17TATE MATERIALEUM I CANI1TA1'EAPARATURAIECBJPAMENTE• S - Specialist restaurator 120 - pensule remtegran nr,oOo-12 buc.l5- Intre 30 - 50"/o uzurile si lacunarc 1a • A - Asistent restaurator 64 - culori do apa,pigmenti diferiti gr.750*S - Specialist restaurator 140 - CMC I glutofix gr. IOF.l .4.2 - Intre 30 • 50% uzuri si lacunare la* dotari scbela* instalatie electrioamp. de pictura situate pe suprafete - aouarele diferite*0 - Operator restaurator 6buc20* Iampi I proiectorverticale . - bartie filtru I sugatlva mp.O,STOTAL cmswn forta de munca I colectiv Ore medii 190 * malastok- guma arabica gr20* palete diverse**A - Asistent restaurator 114lupa- alcool etilic absolut L20mp.de pictura situata pe arce, bolti,* recipiente diverse6*0 -Ooera tor restaurator-vata gr. IOOtavane .* can tar electronicTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 260 - burete buc.lO- betisoare tip china buc2- Jntre 30 *S -Specialist restaurator 148F.l .4.3- 50% uzuri si 1acunare la - becuri buc.2*A • Asistent restaurator 120Imp. de pictura situat.a pe profilaturi,- apa mc.O,I*0 - Operator restaurator 6reliefuri, stucaturi . • energie electrica Kw/h 0,7 • Se calculeaza prin cota forfetaraTOTAL consum forta de munca I colectiv Ore medii 284 •SB CALCULBAZA CONFORM FACTURI/CIDTANTB 10% din valoare MANOPERASUBOPERATIUNJ I PROCES TEHNOLOGICRei11tegrarca a uzurilor patineiin tel mien "velat!lra "Prin acensta interventje se unnareste aplicaren nnui glasiu de aouarcla ca re sa corespunda calitatii vnlorice si anivclului de acumulare a patinei de limp•.La acest nivel laounele sunt superficiaJe si infimc datornte unei usoare nbmziuui cc ruecteaza coutinuitatca .Aceastatrebuie sa restabileasca unitatea suprafctei fara a modifica valoric strntul pictural pc care il acopera .Nuanta particulara a pntinei va " cere " un ton analog .IIIntegr area cromatica a lacune/or dinAcest tip de intgrnrese aplica atnt Ia nivelul stratnlui de culonre erodnt cat si la nivclul lacuuclor datorate lipsci acestuia .stratul de e1dom-e in telmica "vclatura "Uuitatea supra.fetei trcbuie rcstabilita p1in aplicarca nnor tonuri ap1ipiate prin care sa se dcuneasca diferenta intre interventiarestauratorulni si original .Lacnncle superficiale , se reintcgreazu p1in glasiuri repetatc de acuarcla pana Ia nivclul ales de arportare estetic .

( r r f r rMENTIUNI : TRATAMENTE ESTETICE - ARTISTICEDE PREZENTARE5 REINTEGRAREA CROMATICASe masoara Ial. Se calculeaza un procent de 10%reducere sau spor de 500/o fata de nonna standard in functieF.1.5 A LACUNELOR (RECONSTITUIBILE) mp. de operatiunede complexitatea unor situatii particulare si de gradulare de creativitati in realizarea reconstituiriimaginii.PRIN METODA TRATTEGGIO etc.2. Se calculeaza un spor de 30% pentru lucrari Ia exterior.8GRADE DE DlFICULTATE I VARIANTE MAN OPERA PE CATEGORI DE PERSONAL UM I CANTITA TMATERIALEUTILAJB I UNELTBUMICANriTA.TE APARATURA I ECHIPAMENT- Reconstituire de Jacune pe fonduri si *S - Specialist restaurator 64 - pensula reintegrari - dotari schelaF. 1.5.1 clemente simple (lacuna traverseaza o sin- • A - Asistent restaurator 52 diferite nr.OOO - 12 buc. 25 - instalatia electricagura figura),situate pe suprafata verticala . *0 - Operator restaurator 6 - culori apa, - Iampi I proiectorTOTAL consum forte de munca I colecttv Ore medii 122pigrnenti diferiti gr. 1 000 - malastok- acuarele buc. 40 - palete diverse- Reconstitulre de lacune pe fonduri si •s - Specialist resta urator 72 - bartie tiltru/sugativa mp.0,5 -lupaF. l.5.2 clemente simple (lacuna traverseaza o sin- *A - Asistent restaurator 64 - guma arabica gr. 20 - recipiente diversegura figura),situate pe arce )>olti,tavane . *0- Operator restaurator 6 - CMC I glutofix gr. 10 - cantar electronicTOTAL consum forte de munca I co/ecttv Ore medii 142 - alcool ctilic absolut LO.S- vata gr. 100- Recotuire de lacune pe fonduri si *S - Specialist restaurator 78clemente simple (lacuna traverseaza o sin *A - Asistent restaurator 68- betisoare tip china buc. 10gura tigura), situate pe profLiaturi.reliefuri *0 - Operator restaurator 6- becuri buc. 2stucaturi . TOTAL consum fo rte de munca I colecliv Ore med ii 152- apamp.O,lF. l.5.3 - burete gr. 100- Reconstituire de lacune cu clementeF. 1.5.4*S - Specialist restaurator 84 - energje electrica Kwlh 0,7omamentale si figurativ de complexitate *A - Asistent restaurator 68medie (laguna traverseaza doua - patru *0 - Ooerator restaurator 6figuri),situate pe suprafete verticale. TOTAL consum forte de munca I colech'v Ore medii 158F. 1.5.5F. l.5.6F. l.5.7- Reconstituire de lacune cu clemente •s - Specialist restaurator 94omamentale si figurative de complexitate *A - Asio1ent restaurator 72medic (laguna traverseaza doua - patru *0 - Operator restaumtor_6_figurii)situate pe arce,bolti ,tavane.TOTAL consum forte de munca I colectiv Ore medii 172- Reconstituire de lacune cu clemente *S - Specialist restaurator 102omameotale si figurative de complexitate • A - Asistent restaurator 72medie(lacuna traverseaza doua-patriJ *0 - Operator restaurator 6figuri), situate pe profilaturi , reliefuristucaturi.TOTAL consum forte de munca I co/ecttv Ore medii 180- Reconstitui.re de lacune cu clemente *S - Specialist restaurator 120figurative de complexitate mare (lacuna *A - Asistent restaurator 64traverseaza peste patru figuri), situate *0 - Operator restaurator 6pe supra fete vertical e TOTAL consum forte de munca I co/ecttv Ore medii 190- Reconstituire de lacune cu clemente *S - Specialist restaurator 130F. l.5.8 figurative de complexitate mare (lacuna *A - Asistent restaurator 84traverseaza peste patru figuri), situate *0 - Operator restaurator 6 * Se calculeaza conform • Se calcu1eaza prin cota forfetarape arce • bolti , tavane .TOTAL consum forte de munca I co/ectiv Ore medii 220 facturi I cbitante 10% din valoare MANOPERASUBOPERATIUNI I PROCES TEHNOLOGIC Prin aplicarea acestei tehmc1 se mmareste o reconstituire a imaginii prin sugerarea unei diferentie1ide textura fata de original. Interventia este limitata in ftmctie de dimensilme a lacuneiE.3 Int.egrarea cromaticain telmica" tratteggio " a lacunelor Icrapaturilor I fisurilor chituitela nivelul picturii .si reconstituirea imagjnii .Intr -un caz cu totul perticular , Ia exterior se pot a plica chituui la nivel a lacunelor , cumOJtare colorate in masa pentru a oferi o rezistenta in timp mai mare decat materialele folosit(curent la integrare , in telmica a secco Se integreaza prin aceasta tehnica lactmele care mtpresuptm o reconst.ltuire a imaginii .

(6REINTEGRAREA CROMATICA A TUfUROR TIPURILORDE LACUNE I UZURI PRIN METODELEF.1 .6. VELATURA si TRAITEGGIOMENTIUNl:TRATAMENTE ESTETICE-ARTISTICE DE PREZENTARE1. Se calculeaza un procent de reducere 20% si 50% spor fata de norma standradin functie de complex:itatea unor situatii particulare si de gradul de ere-Se masoara Ia ativrtate implicat in realizarea reconstituirii imaginii .mp.de pictura 2.Se calculeaza un spor de 30% pentru lucrari laexterior .2 GRADE DE DIFICULTATE I VARIAN TE MAN OPERA PE CATEGORll DE PERSONAL UM IUI'll.AJE I UNBLTECANilfATE MATERIALE UM I CANI'JTATEAPARATURAIECHlPAMENT- pcnswe retnt:egra.ndif'e.rit:e nr.OOO - 12*dotari scbela-Toate tipurile de Jacune I Jacune situate pe • S - Specialist restaurator180F.1.6.1 bUa buc.lO- apa mc.O,lstucaturi . *0 - Operator restaurator 6 - e:aergje electrica Kwlh 0,7Lacunare intre 30 - 50% Ia mp.de suprafata• Se calculeaza conform& c:alculeaza prin c;ota fod"ctaraa picturii . 'fO'L\.L consum forta de munca I colectiv Ore medii 290 :factrui I chitante IO"A din valoare MANOPBRAF.l.6.PROCES TEHNOLOGICOpemtiunea mmareste refacerea pe cat posibil a lecturii imaginii farn a se produce ttn fals estetic si istoric . In aces/ sens in jimctie de natura lncunei se unnareste reducereadisconttnuilalii imaginii dupa cum unneazn :* prin atenuarea tonalitatii Ia cunei or stratului pictural al uzurilor acestwa prccum si de unrrile patinei aplicand laviuri I glasiuri in tonalitati c..1re tin seama de tonul local impreuna cusu-atul de imbunatatire ru'ltura.la - patina ( ex. metoda velatura ).* prin reconstituirea distinctiva a imaginii (in cazul lacunelor reintegrabile) utilizand o texttrra diferita fata de cea a miginalului , imperceptabila insa de la o amunita distanta (ex.metoda trattegio ) in care tonalitatile sunt obtinute prin amestecul optic al liiuilor difclit colorate ce realizeaza textura suprafetei reintegrate .-- -- ---'

MENTIUNI :INTI!RVENTII I TRATAMENTE DE CONSERVAREF. 1.7. FIXAREA REINTEGRARILOR Se masoara la mp. • Se calculeaza spor de 30% pentru exterior .De operatiune * Se calculeaza spor de 300/o pentru toxicitateGRADE DE DIFICULTATE /VARIANTEF. 1.7. 1 - Fixarea reintegrarilor efectuate pe suprafete •s - Specialist res1nuratorverticale .MANOP ERA PE CATEGORll DE PERSONAl UM/CAN11TATE MATERIALE UMICANTJTAl'E• A - Asisteot restaurator*0- Operator restauratorTOTAL con.sum forte de munca I colectivF. l.7.2 - Fixarea reintegrarilor efectuate pe arce , •s - Spectalist restaurator• A - Asistent restauratorbolti , tavane .F. 1.7.3 - Fixarea reintegrarilor realizate pe profilaturi ,reliefuri , stucaturi .•o - Operator restauratorTOTAL consum forte de munca I colectiv•s - Specialist restaurator• A - Asistent restauratcr•o- Operatcr res.tauratorTOTAL consum forte de mmca I colectivUI1LAJ I UNELTEAPARATURA/ECHIPAMENT 13- ftxativi diversi preparati Ll - dotari schela6- vata gr.lOO -.instalatia electrica3-hartie flltru/sugativa coli 2 - Iampi I proiectoareOre medi 12- becuri buc.l - pulverizator electric4- energie electrica Kwlb 0,3 - can.tar electronic10- diverse recipiente6Ore medii 206Se calculeaza prin aplicarea12de 10% cata forfetara la6Ore medii 24 Se calculeaza conform facturi I chitante valoarea MANOPEREISUBOPERATIUNII PROCES TEHNOLOGICOBSERVATII :* Prepararea fixativulu.i (reversibil ) la concentratii mici variind 1,5% -2% -2,5%* Teste de fixare in punctelc relevante , alegerea concentratiei optime .* Aplicarea fixativului , selectiv pe suprnfata reintegrarilor prin pcnsulare, prinintermediul hartiei japoncze sau prin pulveri.zare locala .* Se aplica penlm telmica al frescco si al secca tip tempera .

- r r r r rCriterii de NORMARENormele de consumuri ale resurselor sint utilizate pentru exprimarea valorica a DEVIZELOR ,SITUATIILORDE LUCRARI i EXTRASELOR de resurse necesare realizarii lucrarilor de restaurare pictura murala.NS.NORME STANDARDNL .NORHE LOCALEMecanism de ad6gvare- Cantitative prestabilite/convenite la o·­anumita cota in baza unor masuratorimedii, necesare realizarii unei operatiuni,parti , produs al activitatii pe unitateade masura , cuantificabila .- UM. - Unitatea de masura poate fi mp .,ml .,mc .,(cu submultipli),Kg .,gr .,L.,buc .,per total .- Sint utilizate pentru intocmireaDEVIZELOR ESTIMATIVE , drept ghid itrol pentru verificarea/comparareaDEVIZELOR Oferta in cazul negocierilori/sau licitatiilor .- Rca. PM. 2000 ,valorile cantitative nuau la baza cataloage preexistente cumasuratori exacte.Cantitativele propuse au fast stabilitepe baza unor masuratori relative , indecursul timpului,prin expermentarileindelungate ale citorva dintre membriicolectivului ce au elaborat prezentelenorme .Adegrari/adaptari ale cantitativelorresurselor justificate de cazuisticalucrarilor de restaurare data de mareavarietate a situatiei componentelorartistice in ce privete tehnica de .executie , calitatea materialelor utilizate,starea de conservare etc.- Se exprima in evaluari cantitativepentru UM art ./operatiune .con-1- Se utilizeaza in intocmirea DEVIZELOROferta cu mentiunile justificativeprivind conditiile specifice/particularede realizare a lucrarilor .- Se utilizeaza selectiv mecanismul de reducere sauspar printr-un procent aplicat la cantitativelenormei standard.Exemplu :1. Se calculeaza un procent de ... % reducere sauspar fata de norma Standard .. X . • pentru ... X • •situatii particulare respectiv un procent mai maresau mai mic de degradare/de dificultate/varianta deexecutie,sau de natura interventiei cu grad tehnicpreponderent(aplicatie conform unei retete/proceduri)sau cu grad de creativitate i abilitate/instruireartistica (dar cu respectarea nealterarii autenticului).2. Se calculeaza un spar de .. X • • % fata de normaStandard .. X • • pentru utilizare de substante toxice(se aplica selectiv pentru anumite operatiuni) .3. Se calculeaza un spar de .. X . . % fate de normaStandard .. X . • pentru lucrari/operatiuni executatela exterior .

NORMA orara de lucru I luna I persoanaVarianta 1In CAMPANIA de santier* 20 zile x 12 ore I zi I pers.*4 zile X 6 ore I zi I pers.TOTAL ore I luna I pers./ CAMP ANIEIn EX TEA - CAMP ANIE ( de Santier ) ore regie*20 zile X 8 ore I zi I pers.*4 zile x 4 ore I zi I pers.TOTAL ore I luna I pers. I EXTRA- CAMP ANIE260 ore24 ore264160 ore16 ore176• Nota : In functie de situatie , se reduce norma cu 25 - 50%Varianta 2In CAMPANIA de Santier* 22 zile X 12 ore I zi I pers.*4 zile X 6 ore I zi I pers.TOTAL ore I luna I pers. I CAMP ANIEVarianta 3In CAMPANIA de Santier*23 zile X 1 0 ore I zi I pers.* 4 zile X 6 ore I zi I pers.TOTAL ore I luna I pers. I CAMP ANIE264 ore24 ore288230 ore24 ore254Varianta 4In CAMPANIA de Santier* 23 zile X 12 ore I zi I pers.* 4 zile X 4 ore I zi I pers.TOTAL ore I luna I pers. I CAMPAN1E276 ore24 ore300

EXTRAS FORTE DE MUNCA(specializati /calificati in conservare-restaurarecomponente artistice pictura murala)CA TEGORII DE PERSONAL : pentru Activitatea DIRECT A1. - S Specialist restaurator j' ./j).(J\ .iM v2. -A Asistent restaurator , ,M: J..f>.co. lL

CATEGORII DE PERSONAL : pentru Activitatea INDIRECT A-TA - Personal Tehnic - Administrativ- Contabilitate - ecominic ( cu studii superioare)- Juridic ( studii superioare )- Logistic (studii superioare i medii)Secretariat, aprovizionare, org. antier.L-A - Auxiliari:- oferi, paza, cwiitenieL

EXTRAS DE MATERIALE( CONSUMABILE )Nr. DENUMIRE UMcrt MATERIALCONSOLIDANfl-LIANfl(ANEXA 1)CON SOLID ANTI1. ORGANIC!l.a. Caseina (I) (Branza devaci +VAR)l.b. Dispersia de caseinat decalciu transparent (L)I.e. Emulsia de caseinaCONSOLIDANfl2. ANORGANIC!2.a. Apa de var2.b. Hidroxidul de bariu2.c. Silicat de etilCONSOLIDANfl3. SINTETICI3. l .a. PARALOID B72.LLLLLLPolimer de etil-metacrilat KG(kg)b. P ARALOID B67.Copolimer de izobutil- KGmetacrilatc. P ARALOID B82.AcrilatKGd. PARALOID B44.Copolimer de metil- KGmetacrilate. P ARALOID B66KGNr. DENUMIRECrt. MATERIAL UM3.2.alh MOWILITH, LPolivinilacetat/DM. 771,DM.778 (1)-20,30,50,60,Ct5,35/73,(kg)3.3.a.MOWITAL KGB30Hl5Polivinilbutinol (kg)3.4 a-g MOWIOL 4-98 LPolivinilalcool,3-83, 4-88, 23-88, 20-98, 8-88(1).3.5 a PRIMAL AC L33(1) emulsie acrilicb. PRIMAL AC 55 Lc. PRIMAL E 330 In Lalcool3.6 a - SYTON - KGCOLLOIDAL SILICAX30, D30, kg3.7 a - ETISILICAT KGb HIDROXIDUL LDE BARIU4. a. I.C.CROM, GROUT KGb. LEDANT Bl KGc. PLM KGL

Nr. DENUMIRE UM Nr. DENUMIRE UMCrt. MATERIAL Crt. MATERIALSOLVENfiAGREGATANEXA 2 ANEXA 3AP A DISTILAT A L 1. AGREGATAMONIAC NH3 L NEHIDRAULICALCOOL ETILIC L 1.1. NISIP BERIU I KG(ETANOL)CARIERA (nisip silicos,ALCOOL METILIC L Cuartos)(METANOL) 1 .2. PRAF DE PIATRA KGACETONA - L 1,5 PRAF DE CRETADIMETILCETONA, 1.3. PRAF DE KGPROP ANONAMARMURAACETAT DE ETIL, L 1,6 CAOLINBUTIL, .METIL pentru 1.4. PRAF CARBONAT KGtemperaDE CALCIUBENZEN pentru ulei, Lgrasimi, ceruri 2. AQREGAT HIDRAULICBUTILAMINA L 2.1. PUZZOLANA KGCLOROFORM pentru · L (IT ALIA)grasimi TRASS KGDICLORET AN - dizolva L (GERMANIA)plasticullplaci TUFF KGDIMETILFORMAMIDA L (SANTORINI)ETER DE PETROL L 2.2 PRAF DE KGETER ETILIC L cARAMIDA.TETRACLORURA DE L 2.3. PRAF DE PIATRA KGCARBONPONCE (PUMICE)TOLUEN L 2.4. PRAF DE KGXILEN L TRAVERTINWIDTE - SPIRT TIP. A LSTAS 44 pentru ceara de 3. AGREGAT ORGANIalbine i parafinaCUROL DETRICLORET AN L ARMATURATRICLORETILENA L 3.1 PAlE KGTERPINOL pentru ceara L TOCATEIPLEAVA KGde albine i parafina 3.2 PAR DE ANIMALE KGESENfA DE L 3.3. C'ALTI DE CANEPA KGTEREBENTINAFORMOL 40% sol. Cone. LDesint. Pentru mucegaiuri,nu Ia lianti proteici

Nr. ALTE MA TERIALE UM Nr. ALTE MATERIALE UMCrt. DE CONSUM Crt. DE CONSUMANEXA 4Vata medicinala Gr Seringi diverse tipuri BucBureti naturali/sintetici grlbuc Consumabile pentru BucBastoncini (betioare Buc aparate elect rice dechina)gaurire, taiere, polisareHirtie japoneza, pelur Buc/ Site diverse MpHirtie filtru, hirtie PH mp Shellak KgHirtie sugativa Buc- Plastelina incolora KgHirtie milimetrica col Perl it KgHirtie transparenta (calc) Buc Gluconat de sodiu GrHirtie de desen Buc Gelatina (alimentara) Buc,Hirtie adeziva Ml,m FungicideDezinfectant Gr.. Hirtie grofata p (Mergal V564, Sintosept LCarton Col,b QR 15)Hirtie tessutto non tessutto uc Solutii de ignifugat LFoita transparenta Ml (UNITERM Gerrnania)Folie plastic Mp RAM-Romania,Folie aluminiu Buc- ROMALIT (sulfat de Cu,Hirtie sticlata col Bicromat, Acid boric)Gume ters /plastice Mp Pensule fine pentru BucGume Whishab Mp reintegrari nr.000-12·Pasta de hirtie (celulozica) Kg,m Pensule mai late Buctip. Arbacel p (desprafuiri)CMC (1-ffiTYLAN) Buc,m Pensule fresca BucClei animal (de pete etc.) p Pensule pentru·fixare BucMelasa Buc Pensule cu par aspru BucFiere de bou Buc Perii i periute diverse BucSirma otel, fier Buc Palete de plastic · BucCuie, scoabe, cleme Kg metalice cu godeteTifon, finet Culori apa tip aquarele · BucPinza de in, molten, pisla Kg tempera- diverse culoriCeara de albine Kg Pigmenti, oxizi diveri KgCloroforrn, TalcCulori verniBucCreion abraziv pentru Kg Creioane diverse · Buccompresor Kg colorateCreion carbon Kg Carbune de tei BucCreion fibra de sticla Ml,m Crete colorate BucManui protectie (menaj, p Cherestea rainoase Mechirurgicale) Ml,m Placaj , Pal, PFL BucMati de prafpBecuri diverseKgAce seringaGrKg

EXTRAS DE AP ARA TURA I ECHIPAMENTUTILAJ I UNELTEAP ARA TURA I ECHIPAMENTAparatura electrica microsablareCompresorAspiratorPulverizator ( cu abur )V entilatoareAparat aer cald reglabilAparatura electrica de taiere, gaurire, lefuire I polizareDe dimensiuni mari I medii I miniaturaleEchipent schelaTab lou electric repartitor circuiteJnstalatia electrica ( cabluri, prize, techere speciale )Lampi, reflectoareStingatoare pe etaj - schelePracticabile, capre, scaune, scanSchela metalica cu accesoriiCovoare cauciuc - protect]e podineScripete, funie - cabluAparatura fotografica profesionala clasica i digitalaTrepiede, Lampi specialeLampi uvAparatura pentru apa distilat:aDiverse dotari de laborator i aparate masurareTermohigrografeHigrometre de suprafataPsicrometreTennometre de suprafap.RapidografeEchipament de protectia mundiMati, Ochelari, Cati, Salopete specialeEchipamente de atelier i inmagazinare

UTILAJE I UNEL TEMal ax orSistem de site ( electric )Ciocane de fier, lemn, cauciuc, diferite dimensiuniDalfi diferite dimensiuniCleti diferitiFierastraie de lemn I metalBormaina manuala, foarfeciRulete, menghineMistrii, spacluri, dica, diferite dimensiuniBisturie, lantete i instrumentar medicinal - dentarLupe binoculareVaporizator de manaSeringi metalice, sticla, plasticBoluri, pere de cauciucRecipiente metalice, galvanizate - emailate - inoxRecipiente de sticla i meuzuri IaboratorRecipiente de plastic diferite cu capac i tara(de la galeti la cutiute )Cazrrtale, lopeti. ·

INDRUMARSISTEMUL DE CALCUL AL COSTURILORDO. DEVIZELOR OfertapentruLUCRARI DE CONSERVARE - RESTAURAREPICTURA MURALACOlVIPONENTE ARTISTICELA MONUMENTELE ISTORICE1. Elementele de cost ale DEVIZELOR2. ANALIZELE DE PRETURl ale Articolelor de DEVIZ3. BAZELE DE PRETURJ ale resurselor pe Articolele de DE VIZ

...1. Elementele de cost cuprinse mDO. DEVIZELE OfertaA . Cheltuieli DIRECTEA.l . Cost total MANOPERAA.2. Cost total MATERIALESe evalueaza prin Fisele de calcul privindI BAZELE DE PRETURI SI ANALIZE DE PRETURIA.3. Cost total APARATURA I ECHIPAMENT I UTILAJ I UNELTEAlte cheltuieli DIRECTEA.4. Cheltuieli transport 8-15% raport la :2. Cost total MATERIALE3. Cost total APARATIJRA I ECHIPAMENTUTfi.,AJ I UNELTEA.5. Taxe raportate la 1. Cost total MANOPERA*30% CAS*5% Fond somaj*3% Fond solidaritate persoane handicapate*2% Fond de sustinere invatamant de stat*7% Fond asigurari de sanatate*0.75% Camera de muncaTOTAL A Cheltuieli DIRECTEB B.6. Cheltuieli INDIRECTE 20. 1%B.7. Org de santier 3.5%- - · - - - -B.8. Beneficiu negociabil 5-8%TOTAL B (total cost fara TVA )C C.9. TVA 19%* D. - Ccntracte cu terti (dadi este cazul)TOTAL GENERAL (A+ B + C)+ (D)· - - -Cota-lucrari sub exploatare este practicata atunci cand INVESTITORUL si I sauBeneficiarul de fo losinta nu pun Ia dispozitie Executantului " punctul de lucru " lipsit desarcina utilizarii simultane a obiectivului . Se produc astfel costuri suplimentare cuintreruperile programului de lucrari iar acestea trebuiesc sa fie sustinute printr-o sumasuplimentara financiara adaugata Ia cheltuielile devizului , astfel se impune 5 - 10 % (negociabil ) aplicabil la totalul cheltuielilor directe , indirecte si organizarea de santier .B.8. Beneficiu negociabil , cota acestuia va trebui sa depaseasca 5% ca procent pentru apermite persoanei juri dice sa functioneze cu un profit cat de mic . In prezenta· acest procent de5% este ega! cu cota de garantie pentru buna executie a lucrarilor care nu se elibereaza decat Iareceptia finala , iar acest eveniment in cazul acestor lucrari poate avea Joe cu mareprobabilitate peste I 0 - 20 ani chiar mai mult .

...'INI..J.j..I c I I I ·l> 3: :J 3:C: '"O..., '"'0 en -a 3 ('T l>('T ...,CD CD ..., Ill ..., l>..1-• 0 ::0 10 3 0 !'T O ,.,.,1-' Q. )> ;;o::: 1-· · a. CD a. ::0· c -i

frrrrF is a de cal cuiBAZELE DE PRETA. l. MANPOERAExemplu calcul Mentiuni :A.lo 10 Baza tarif orarA.l 020 Spor de santier 50%A. l.30 Taxe salariale baza* 7% Asigurari de sanatate* 5% Pensie s..pl.irraltara* 1% Aj utor somajTarif orar A - Asistent restaurator :200000 lei I ora * Tariful orar se va calcula pe categorii de100000 personal 0300000* Sporul de santier este un cumul de mai multe2 0 100 sporuri justificabil pentru : lucrul pe schele10500 Ia inaltime in mod constant cu lumina artifi-300 ciala , in deplasare cu program prelungit , uti-33.900 lei I ora- -lizare de substante toxice 0A.2. MATERIALE VARIANTA 1VARIANTA 2 Justificare :ConsumabileAo2ol . Prenii de livrare sau achizitie conformfacturi I chitante fiscale , fara TVA 0Ao2020 Taxe vamale pentru materiale din importCota forfetara20 - 30% dinTOTAL MANOPERA* Din practica de pana in prezent se constata ca valoarereala a cheltuielilor materiale este una rezi duala depana Ia 30% din valoarea total a a manoperei 0* Se simplifica astfel , atat calculul pe fiecare materialcat si controlul corectitudinii acestora , avand in vederemultitudinea si varietatea materialelor utilizate a cantitativelorrelativ mici si mai ales dificultatea cu care acestepot fi cuantificabile cu exactitate 0(ru exista cata]La}'! cu ITBsuratori re cmsururi)* Se ofera si posibilitatea gestionarii cu eficienta si chibzuinta a sumelor alocate in ansamblul cheltui elilor dedeviz 0A030 APARATURA I ECHIPMvfENT I UTILAJE I UNELTE cota fo rfetara 10% din total MAN OPERA0

SCHEJ.\.ffi :forma de DEVIZE0 DO.DEVIZ OfertaNro I Cod -----------Denumirea ---------- OBlECTIV I OBJECTSuprafata totala - - --- - -- - - -- -- - - ------­---Cantitati si preturi la date de -------------------varianta 1 ( detailata )Nr. Cod *APARATURAcrt Denumire OPERTATUNI sau UM/ **ECHIPMAENTgrup de OPERATIUNI comasat CANTITATE PU MANOP ERA MATERIALETOTALUTILAJEin FAZE I MODULE de executi.cUNELTE0 1 2 3 0 4 5 6 701 -- -- - -- - -----------------------10---- - ---------- -- ----TOTAL a Cheltuieli directe total 4 total o5 total 6 total 7 IAlte cheltuieli DIRECTE :*** - Cheltuieli transport --% ( raport total 5+6 )- ------------------- Taxe sociale ( raport Ia total 4 )-------------------TOTAL A : Cheltuieli DIRECTETOTAL B : (- Cheltuieli INDIRECTE --% ----------·--- Org.de santier -----%-------------------- Beneficiu ---% - ----------fara TVA )- TVATOTAL GENERAL--%-------------------------------------------------* Aceasta coloana verticala poate fi eliminata si pozitionata pe orizontala la sfarsit , ca un articol delucrari distirct deoarece se evalueaza prin cota forfetara , ce se poate calcula simplificat prinraportare Iatotal valoare MANOPERA**Atunci cand si MATERIALELE se evalueaza prin cota forfetara raportata la total valoare MANOPERAsi aceasta colona poate fi eliminata din pozitia verticala si adaugata ca coloana de deviz la sfarsit coloaneorizontale ( vezi varianta nr.3 a formei de DEVIZ )*** In cazul estimi MATERIALELOR si APARATURA I UTILAJE prin cota forfetara , cheltuielile detransport vor fi incluse a in cota forfetara a acestora 0PU va fi doar eel al MANOPEREI iar total (7) va fi TOTALUL manoperei , coloana (7) va fi (4)I

SCHEME :forma de DEVIZE.DO. DEVIZOfertaNr. I Cod --------Denurnirea --------- OBIECTN I OBJECTSuprafata totala ----- ---- ------- ------ ----- ­Cantitati si preturi la date de ------------------varianta nr.2 ( sintetica )Nr.Codcrt Denumire OPERTATUNI sau UM I CANTITATEgrup de OPERATIUNI cornasatein FAZE I MODULE de executie0 1 201 AS.N.L.* PU(MANOPERA +MATERIALE +APARAT. I UTILAJE )•TOTAL3 410AS.NL.TOTAL A: Cheltuieli DIRECTE- Cheltuieli INDI.RECTE --%- Org.de santier --%- Beneficiu --%TOTAL B: ( fa ra TVA )TOTAL GENERAL- TVA ---%- -----· -----·------------·----------- --·------ -----------------------------------------------------------* Analiza speciala a PU cuprinde pe langa pretul unitar al resurselor de MANOPERA , MATERIALEAPARATURA I UTILAJE si alte cheltuieli directe ( A4) si ( AS) ( mentionate in frormularul cu elementele de cost cuprinse in DO. DEVIZELE Oferta ).L

SCHEME :forma de DEVIZEDO. DEVIZOfertaNr. I Cod ---------Denumirea -----------: OBIECTN I OBIECTLSuprafata total a - 20 rrp • -------------- - --­Cantitati si preturi Ia date de -------------------varianta nr.3 ( simplificata exemplu de calcul )Nr.crtCodDenumire OPERTA TUNI sauPUTOTALUM I CANTITATEgrup de OPERATIUNI comasate (MANOPERA ) MANPOERAin FAZE I MODULE de executie0 1 2 3 401 A.S.N.L. ---------- - -- --- - mp. 10 1.500.000 lei Imp. 15.000.000LA.S.N.L. -10---------·--------------- ml. 10 950.000 lei I mp. 9.000.000TOTAL MANOPERA 24.000.000*TOTAL MATERIALE( conform listare anexa ) · 30% din 24.000.000 7.200.000* TOTALAPARATURA I ECHIPAMENT 10% din 24.000.000 2.400.000UTILAJE I APARATURATOTAL a : Cheltuieli DIRECTE 33.600.000LAlte cheltuieli DIRECTE ( Taxe sociale raportate Ia TOTAL MAN OPERA )* 30% CAS* 5% Fond somaj*3% Fond solidaritate persoane handicapate* 2% Fond sustinere invatamant de stat*7% Fond asigurari de sanatate* 0,75% Comision camera de mWlca47,75 % total : 11.460.000TOTAL A : Cheltuieli DIRECTE 45.060.000- Cheltuieli INDIRECTE 20,1 % 9.057.060- Org.de santier 3,5 % 1.894.097- Beneficiu 5% 2.800.558TOTAL B : ( fara TVA ) 58.811.715-·TVA 19% 11.174.226TOTAL GENERAL 69.985.941PU TOTAL * fara TVA 58.811.715 lei :20 mp. = 2.940.586. Lei Imp.RESTAURARE * cu TVA 69.985.941 lei : 20 mp. = 3.499.297 lei Imp.* - Se pot efectua verifican post - calcul- Se simplifica si responsabilizeaza evaluarile de ca-sururi pentru aceste resurse ( nefiind cataloage Inomenclatoare cu masuratori precise )L

INDRUMARSIS'IEMUL DE MASURATORI SI CALCUL ALCANTITATIVELOR DE LUCRARI* CANTITATIVE geometrice ale suprafetelorANTE - MASURATORI * CANTITATIVE ale OPERATIUNILOR peArt.DEVIZ* CANTITATIVE pe FAZE de OPERATIUNIgrupate - comasate si I sau MODULEsuprafete - parti grupate din intreg .

CANTITATIVE geometrice ale suprafetelor- Sint inventariate 9i calificate ca forme geometrice ,partile componente alesuprafetei murale.- cu ajutorul masuratorilor 9i a formulelor matematice se calculeaza valorilesuprafetelor ,psrtilor componente 9i prin insumare valoarea totals a suprafeteimurale pe care se vor executa lucrarile.CANTITATIVE ale OPERATIUNILOR- pe suprafata murala se vor selecta zonele i punctele de efectuare a operatiunilor ,se vor asimila unor forme geometrice regulate 9i cu ajutorul mssuratorilor 9ifomulelor matematice se vor determine valorile cantitative de efectuarea fiecareioperatiuni .- Prin insumarea acestora se vor determine totalurile cantitative pe operatiuni- Anumite operatiuni se executa pe intreaga suprafata murals desfa9urata ,saupunctual ,prin suprapunere totals sau partials,in conformitate cu procesultehnologic 9i formele/zonele de manifestare a degradarilor ce urmeaza a firezolvate prin operatiunile complementare aplicabile.CANTITATIVE pe FAZE 9i/sau MODULE cu OPERAT IUNIcomasate/grupate- Formele 9i cantitatile degradarilor ce se manifests pe suprafata murals sintfoarte dificil de masurat 9i ordonat in forme geometrice regulate pentru a puteafi evaluate din punct de vedere cantitativ corect .- Astfel MODULELE reprezinta un grupaj de suprafete murale pe care degradarilepicturii se prezinta in forme i cantitati asemanatoare i pe care dreptconsecinta trebuie sa se efectueze OPERATIUNI de restaurare echivalente . Dinmotive obiective privind necesitatea simplificarii calculatiilor 9i in bazaprincipiului compensatiei se determine pentru fiecare modul o suprafata dereferinta care analizata/mssurata sa i se determine necesarul numeric i cantitativde operatiuni comasate/grupate intr-a anumita FAZA de lucrari ,fiind posibilastfel a se determine un PU modular aplicabil pentru intreaga suprafats a unuiMODUL pe care sa se efectueze o anumita FAZA a lucrarilor.

ANALIZE DE PRET1. Analiza de pre este documentul prin care se calculeazaPU , pre unitar pe articol de lucrare ,conform DEVIZULUIestimativ intocmit de proiectant .2. Preul pe unitatea de masura a articolului de lucrarese obtine prin inmulirea consumurilor specifice de resurse- manopera ,material, aparatura-utilaj conform normelorstandard i calculate cu ajutorul bazelor de preuri .3. rn funcie de forma sintetica sau detaliata a DEVIZULUIde lucrari se vor adauga in bazele de preturi sau la vederein DEVIZ i alte cheltuieli i taxe legale :- transport materiale i personal local- taxe ,sarcini sociale la fondul de salariiAS - ANALIZE SPECIALE DE PRET1. Analiza Speciala de pret este documentul prin care secalculeaza PU,preul unitar pe articol de lucrare , conformcu DEVIZUL Oferta al executantului , dupa NL , Norme Localei bazele de preuri ale resurselor utilizate de ofertant .Cheltuielile INDIRECT[Sint constituite din :1. Salariile personalului de conducere ,tehnic , economicadministrativ ,de paza precum i alte drepturi salarialepotrivit legii (sarcini salariale , taxele sociale).2. Cheltuieli legate de deplasari ,detaari,delegatii,inchirieri spaii cazare echipa etc .3. Cheltuieli legate de transportul personaluluinelocalnic .4. Amortizare .mijloace fixe de uz general utilizat peantier .5. Cheltuieli administrativ-gospodareti (furnituri,cheltuieli6. Che.ltuieli7. Cheltuielie. Comisioane9. Cheltuieli10.11 .bile .de birou , cazarmament etc .).pentru · intretinerea antierului .pentru protectia munc ii .bancare ,dobinzi .pentru efectuarea remedierilor neinputa-Cheltuieli pentru cercetari incercari,expermente ,agrementari ,studii proiecte pentru nevoi proprii .Cheltuieli de funciune generala persoana juridica(sediu/birouri, firma etc.)DEVIZUL DE LUCRARI- estimativ -1. Este documentul prin care PROIECTANTUL stabilete valoareaestimativa a lucrarilor , insotete in fascicol separatPT - PROIECTUL TEHNIC (general ) i este un ghid utilizat deInvestitor i/sau Beneficiar pentru capacitarea fondurilcr ,pe de o parte iar impreuna cu Comisia de licitatie ,pe dealt parte este utilizat ca un reper in compararea finan- .ciara a Ofertelor de executie prezentate la licitatie(atunci cind lucrarile vor fi angajate de o alta persoanadecit intocmitorul PROIECTULUI)DO.DEVIZUL Oferta\1. Este documentul prin care se stabilete valoarea la careun executant se ofera sa execute o anumita lucrare ,in bazacantitativelor pe operatiuni i a prescriptiilor din caietulde sarcini al PT - PROIECTULUI TEHNIC ,dar utilizind NL .Normele Locale i AS -resurselor proprii.2. Cuprinde :- numarul de ordine al art./operatiunii- denumirea operatiunii/art . de lucrareAnalizele Spec iale de Preuri ale- unitatea de masura i cantitatea pentru fiecare operatiune- pret unitar rezultat din analiza speciala de pre saudefalcat pe preul unitar al fiecrei resurse- pret total pe art ./operatiune rezultat din inmulireacantitaii cu preul unitar i/sau defalcat pe preul totalal fiecarei resurse- pretul total al cheltuielilor directe format din insumareatotalului pe fiecare resursa la care se insumeaza i altecheltuieli directe (cum sint transportul i aprovizionareamanipularea materialelor,aparatura-ut ilaj i a taxelorsociale oficiale raportate la total manopera )- totalul dintre cheltuielile indirecte , organizarea de an -tier i beneficiu,precum i taxa de TVA- Pretul total al devizului rezultat din insumarea totalurilormentionate .Organizarea de antier cuprinde--:- lucrari pentru organizarea spatiilor product ive/lucrative i inmagazinare materiale .- paza/curatenie la punctul de lucru i alteamenajari .- baracamente i alte asemenea amenajari .

Ghid privind proiectarea si executia lucrarilorde conservare-restaurarea picturilor muraleill. GLOSAR DE TERMENI SPECIFIC! CONSERVARII RESTAURARIIPICTURII..8t MURALE

AAbrazare -prelucrare prin chiere cu un abraziv,la care se desprind, prin frecare, chii dintrunmaterial solid. Abrazarea se efectueaza manualsau mecanizat, fie cu un abrazor ( unealtaabraziva), fie cu panza, hartie, pasta sau pulbereabraziva. Operatiile de abrazare pot fi operatii dedegroare sauli de netezire.Abraziune -acunea de roadere pe care o suferaun material prin frecarea cu un alt material maidur (sin. -abrazare).Abraziv -material aglomerat sau pulverulent, lacare colturile sau muchiile libere ale granulelorconstituie taiuri, care pot desprinde chii maruntedintr-un alt material. Abrazivul se caracterizeazaatat prin particularitatiJe granulei (naturachimica, duritatea i marimea acesteia), cat iprin compozitia granulometrica, numita granula­Jie. Abrazivii se intrebuinteaza sub urmatoareleforme: pulberi abrazive, care sunt granule libere;paste abrazive, care sunt granule dispersate intrunlichid vascos; foi abrazive, care sunt granuleaplicate pe foi de hartie sau de panza, lianti fundrini, clei de piele etc.; unelte abrazive (abrazoare),care sunt granule aglomerate in corpuricompacte, liantii fiind raini, lacuri, amestecuriceramice etc. Dupa provenienta se deosebesc:-abrazivi naturali: corindon, granat, cuaq, diatomit,nisipuri silicioase, diamant;-abrazivi sintetici: amestecuri de roci macinate ieventual aglomerarea lor cu un liant; prezintaavantajul ca pot fi fabricati cu proprietati corespunzatoarescopului urmarit, in principal in ceeace privete structura, granulatia sau duritatea.Acid -compus chimic care, dizolvat in apa estedisociat, dand un cation hidrogen (W) i anionu1(K) acidului respectiv:H-A = A"+WDistingem acizi tari care sunt in intregime disociatii acizi slabi care sunt partial disociat].. Existade asemenea acizi minerali din categoria carorafac parte: monoacizii (acidul clorhidric, acidulnitric), care elibereaza prin disociafie un ionde hidrogen; diacizii ( acidul sulfuric), care elibereazadoi ioni de hidrogen i triacizii ( acidul fosforic),care elibereaza trei ioni de hidrogen.A vern apoi acizi organici, caracterizat]. prin grupulfimct].onal -COOH i a caror disociere seproduce conform mecanismului:-COOH = -COOlf + H+Acizii organici (ex. acidul formic, acidul acetic)sunt in general acizi slabi.Acrilic -atribut dat unor compui organici derivatidin acidul acri1ic de formula:CH2 = CH-COOHCompuii acri1ici sunt polimerizabili i copolimerizabili.Familia compuilor acrilici cuprinde:acidu1 acrilic, esterii acrilici sau acrilati i cianocrilat:ii,acrilamidele, acrilonitrili.Activitate hidraulici -reprezinta aptitudineaadaosurilor hidraulice de a ]ega oxidul de calciusub forma compulor hidratati. Activitatea hidraulicaeste influientata de:a. compozitia cbimica i activitatea constituientilorprincipali; cont:inutul ridicat de bioxid desiliciu sau oxid de aluminiu favorizeaza activitateahidraulica; impuritBfile (n.isip, diferite substanteorganice) micoreaza valoarea hidraulica;b. compozitia mineralogica alcatuita din compuicu structura amor:ta, cristalitica sau crista­Iina, cu numeroase defecte de retea, ceea ce uureazareacfia chimica;c. suprafata specifica; o structura foarte fina, uncont:inut ridicat de Si02 hidratat cu grad mare dedispersie (ex. diatomit, sistof etc.) 1mbunatateeactivitatea hidraulic3.;d. temperatura de calcinare; calitatea diatomituluieste imbunatat:ita prin calcinare pana Ia800 ° C datorit:a arderii substantelor organice, adeshidratarii materialelor argiloase, a pierderiipartiale a apei pe care o cont:ine; peste 870 ° C auloc transformari polimorfe care scad activitateahidraulica; pentru materialele argiloase, temperaturaoptima de calcinare este cea 1a care se obt:inemetacaolinitul cu o mare activitate chimica(600-800 ° C); temperatura optima este 1egata deaparifia silicei i alwninei active; de asemenea,prin eliminarea apei crete porozitatea granulelori deci, activitatea lor chimica;e. prezenta gruparilor Ho· din cristalite (ex. 1nrocile vulcanice) care, fund grupari mai labile,maresc reactivitatea structurilor.Acuarela -definita prin insi etimologia cuvantuluiaqua=apa, tehnica picturahl reprezinta so-

lubilizarea i aplicarea culorilor cu apa: culorilesunt compuse din pigmenfi fini, amestecafi cu unliant (guma arabica, ou) a c3rui natura sau propoqiepermite solubilizarea culorilor. Suportulpicturii in acuarelli poate fi hartia, cartonul, pergamentuletc. lmaginea obfinuta se caracterizeazaprin transparena tonurilor $i in aceli timpprintr-o anumita sensibilitate a stratului picturalla umiditate. Transparenta $i reversibilitatea tonurilor,datorita liantului slab $i sensibil la apa,fac culorile de acuarela utile domeniului restaurarii$i anume, operafiunilor de reintegrare alacu-nelor.le, realizeaza o veritabila armare a mortarelor.Dintre adaosurile de natura minerala ce influienteazaatat textura, cat i proprietatile mortarelor,menfionam: nisipul, praful de calcar sau demarmora, tras-ul, caranuda pisata, puzzolana,mortarele vechi. ·Adezivi -produi care permit lipirea a doua suprafetedin acei material sau din materiale diferite.Adezivii sunt naturali, de origine animalasau vegetala ( cazeina, dextrina, colagenul) $isin-tetici. Ace$tia din urmii pot fi pe baza der!$ini ureoformaldehidice, f3$ini epoxidice etc.Adezi-vii sintetici sunt superiori celor naturali,prin re-zistenta lor Ia apa, Ia solvenfi, la ciuperci$i la insecte.Adaos bidraulic -sunt materiale care, in starefin rnacinata i Ia temperatura normala, fixeazaoxidul de calciu in prezenta apei cu formare decompu$i stabili cu proprietiifi hidraulice, carecontribuie la cre$terea in timp a rezistentelor mecanice.Substantele active din compozifia adaosurilorhidraulice sunt ill general compu$i silicioisau alumino$i, a caror reacfie cu varul, semai nurne$te i reacfie puzzolanica, astfel deadaosuri numindu-se i puzzolane.Dupa provenienta. adaosurile hidraulice pot finaturale sau artificiale. Cele naturale pot fi deprovenienta vulcanicli (minerala sau organicaProdusele de origine vulcanica (tufuri vulcanice,tras, pib:nint de Santorin) provin din lava silicioasaa vulcanilor $i confin faze sticloase ( 40-95%, cu un confinut ridicat de Sio2) i cristaline.Produsele de origine vulcanica, mai pufin folosite,s-au format prin depunerea unor scheletesilicioase ale unor microorganisme (diatomee).0 astfel de rocli este diatomitul, cu o structurafoarte fina de schelete silicioase, cu dimensiunide 1-IOJ.UD i confinut in Si02 de 60-98%. Adaosurilehidraulice artificiale se obfin $i prin calcinareamoderata a unor argile (argila calcinatli).Adaosuri -materialele utilizate 1n proporJii variabi/ein compozifia mortarelor in scopul obfineriiproprietatilor dorite sau a granulometrieinecesare. Adaosurile pot fi neutre, din punct devedere chimic, sau pot influienta proprietAtiJefizico-chimice ale amestecurilor (v. adaosuri hidraulice).Unele adaosuri de natura organica,cum ar fi c8lfii de canepa, parol animal sau paie­Adezivitate -forta de adeziune, raportata la unitateade suprafata de contact a doua corpuri tntrecare se manifesta adezivitatea; proprietatea lianfilorhidrocarbonafi de a adera la agregate (nisip)tara a se desface ill prezenta apei.Aditivi -substante sau produse tehnice care, introduse1n proporfii rnici (sub 5%) in compozifiasuspensiilor sau mortarelor, produc o modificarea proprietafilor amestecurilor, ca urmare a uneiacfiuni fizico-chimice. Aditivii se introduc infuncpe de scopul urmarit in momentul preparariiamestecurilor.Aerosol -sistem dispers to care faza continuaeste un gaz. Aerosolul a clirui faza dispersa esteun lichid se numee ceafa, iar aerosolul a cliruifaza dispersa este un solid, se nume$tefom.Agregat -material inert de d.iferite forme i marimi(granule, chii, fibre etc.) de provenienfA idestinafie diferite care este folosit, 1n amestec cuun liant, la prepararea mortarelor. Dupa provenienta,agregatul poate fi:-natural, rezultat din procesul geologic de mlicinarea rocilor (nisipul, pietriul, balastul) sau inurma unei aefiuni mecanice ( concasare, macinare);-artificial, obfinut artizanal sau prin fabricare artizanala( expandarea argile lor uor fuzibile sau azgurei de fumal, concasarea $i sortarea zgurilorde cazan, a splirturilor de cararnida i figla etc.Dupa natura lui, agregatul poate fi:-mineral (nisip, pietri$, praf de piat:n1, piatrasparta), greu sau uor, cu structura compacta sauporoasa;L

-organic reprezentand diferite tipuri de fibre vegetale(paie tocate, pleava, caiti de canepa) sauanimale (par de capra).AJcali -hidroxid al unui metal alcalin (litiu, sodiu, potasiu etc.). Exemple de alcali sunt: soda(NaOH), potasa (KOH), Ia fel ca i solutia deamoniac (NH 3 ) numita amoniac i adesea alcalvolatil.AJcool -compus organic cuprinzand grupul functionalbidroxil (OH) t1xat pe un schelet de hidrocarburaalifatica sau ciclanica. Alcoolii suntdesemnafi fie prin denumirea de alcool ur-matade un calificativ identificand hidrocarbura dincare deriva (alcool metilic, alcool etilic, al-coolizopropilic), fie prin sufixul "-ol" atat numeluihidrocarburii (metanol, etanol, izopropanol).Dupa funcfionalitatea atomului de carbonal hidrocarburii pe care este fix.at grupul hidroxil,se disting: alcooli primari, alcooli secundarii alcooli teftiari.Amestec -sistem format din doua sau mai multesubstante (gazoase, lichide sau solide). Fiecaresubstanta componenta ii pAstreaza proprietatiJecaracteristice i poate fi separata de ceJelalte prindiverse metode fizice sau mecanice. Amestecurilepot fi omogene sau eterogene. Amestecurileomogene sunt formate din substante rniscibileintre ele i prezinta aceli proprietafi in toatamasa (ex. aerul, solutiiJe, aliajele). Amestecurileeterogene sunt formate din substante nemiscibileintre ele, iar compozitia i proprietatile nu suntaceleai in toata masa. Componentele unor astfelde amestecuri se pot separa mecanic sau prindepunere (ex. suspensii, emulsii). Majoritateaamestecurilor sunt eterogene.Anastiloza -provenind din cuvantul grecescanastilosis, care inseamna restabilire, redare, restaurare,termenul de anastiloza, folosit in restaurare,desemneaza ansamblul operafiunilor derefacere integrala sau paftiala a unui edificiu distrus,realizata prin reasamblarea elementelor originalecare iJ compun. Prin urmare, condifiaesenfiala a anastilozei, care o deosebete fundamentalde reconstituire, este existenta elementelororiginale ale operei de arta.Ancorare -operafiune desurata fie in regimde urgenta, fie ca o acfiune ajutatoare a uneioperatiuni mai ample, constand in prinderea dezidarie a suportului picturii murale de'Prins.Operafiunea se poate face prin realizarea unorpuncte de legatura 'intre suportul picturii i zid,alcatuite din mortar de var sau din agrafe (metalicesau din materiale sintetice). De asemenea,ancorarea se poate realiza i prin injectarea partialaa desprinderilor cu un consolidant sau adeztv.Api de var -apa care confine Ia litru cca 1,2ghidroxid de calciu (hidroxidul de calciu esteputin solubiJ in apa). Se obtine 'in mod obinuitprin decantare, Ia stingerea varului cu exces deapa Cand stingerea varului se face cu mai putinaapa, se obtine o suspensie laptoasa de var, numitalapte de var.Arriccio -de origine italiana, semnificand o suprafataaspra, neregulata, termenul reprezintastratul de tencuiala aplicat direct pe zidarie, 'inainteastratului de intonaco (v. intonaco). Cu rolde egalizare, acoperind neregularitafile zidului,stratul de arriccio are 'in general un aspect aspru(datorita agregatului cu granulafie relativ mare)de mu1te ori striat sau martelat, pentru a permiteo buna aderenta a stratului de intonaco.In Rentere, stratul de arriccio servea ca suportsinopiilor (v. sinopie), ce reprezentau reperul{Pomatelor picturii in fresca.In pictura mural a medievala romaneasca (ex.pictura din nordul Moldovei), rolul stratului dearriccio era preluat in numeroase cazuri de i.mitatiade asize realizata pe o tencuial mai asprade var-nisip.Asigurare -operafiune cu caracter provizoriumenita a permite desurarea unor operatiuni deconservare-restaurare, fan'i riscul producerii accidentalea unor degradari a picturilor murale.Un exernplu il constituie asigurarea suprafeteipicturale pe parcursul consolidarilor prin injectari,prin obturarea provizorie a fisurilor i crapaturilorstratului suport. Asigurarea presupuneun inalt grad de reversibilitate.Aspect -modul in care o opera de arta se infatiazaprivirii. in cazul picturii, imaginea se manifestala nivelul stratului pictural. Dei este un

fenomen ce pare a se manifesta emanimente lasuprafat8, irnaginea dobandind astfel o relativaautonomie, aspectul poate fi influientat destructura care i1 sustine. In cazul picturii muraleeste vorba de o structura fonnatli din mortarelece alcatuiesc suportul stratului de culoare i dezida.rie. Caracterele zida.rie textura suportului,urmele prelucrlirii acestuia in:fluienteaza suprafatapicturala, constituind aspectu/ mural, de carerestauratorii trebuie sa fina searna.Aurire -tehnica de acoperire a unei suprafete(lemn, ghips, tencuiala, ceramica, sticla, metal,piele, filde etc.) cu un strat subtire de aur, aplicatsub forma unei foite foarte fine sau in pulbere.Cu o straveche tradit{e ( cunoscuta inca dinantichitate) aurirea necesita o preparafie speciala(arnbol, mixtion etc.) i o pregatire minufioasa asuprafetei. De asemenea, solicita. o buna pregatireartizanala, mergand pana Ia virtuozitate, inaplicarea foitei de aur. Dintre metodele de aurireamintim:-cu tempera, metoda constand in lefuirea atentaa suprafetei, urmatli de acoperirea cu un strat degrund ( c1ei straturi succesive, subtiri, de ipsos,p&nant rou, ocru, apa necalcaroasa), care primetestratul de poliment sau mordant, peste carese aplicA, intr-o tehnica speciala, cu o pensuladin par de jder, foita de aur. Odata. fixata, foitaeste sc1ivisita cu un "dinte de lup". Lustruirea sepoate face mai mult sau mai pufin, in funcfie deefectul dorit (mai mat sau mai lustruit, lasand satranspara fondul).-"a Ia greque ", telmicA ce realizeaza contrasteintre zonele lucioase i cele mate. Pe suportullefuit i preparat cu clei se teme un strat degrund (praf de creta i sanguina) se aplicA partialfoita de aur Justruita cu piatra de agat. P!rfilece trebuiesc sa ramaml mate se trateaza cu un lacpe baza de rina, temut in straturi succesivepeste care se aplicA foita de aur, protejat:a ulteriorcu un vemis gras.Autenticitate -termen vizand originea i atribufiaincontestabila a unei opere de arta (grecesculautentikos =de netagaduit). Autenticitatea se impuneprin calitatiJe tehnice i stilistice care definescapartenenta unei opere Ia o epoca, Ia ocoala sau alta, permit§nd in acelai timp atribufiaacesteia unui anwnit autor. In restaurare,principiul autenticitafii presupune respectareadatelor tehnice i stilistice ale operei, l.mpreunacu urmele trecerii sale prin timp. Prin urmare,urma, imba.trarurea naturala sau patina, in masurain care reprezinta fenomene ireversibile, vortrebui conservate ca atare, tot a cum este deneinlocuit materia operei de arta

LBBacking -termenul, preluat din limba engleza,desemneaza suportul sau o anmnita forma construit:ain spatele a ceva. In restaurarea picturilormurale termenul reprezinta stratul plasat intre reversulfragmentului de pictura murala extrasa,tratat in prealabil prin degroare, consolidare iegalizare cu un strat de mortar, j noul suport pe ·care se monteaza fragmentul alcatuit in generaldin tifon i panza de canepa, backing-ul este elementulprin care fragmentul de pictura muralllextrasa poate fi ancorat de un suport sau altul.Baza -compus chimic, care dizolvat in apa se disociazadand un anion hidroxil (OH-):B-OH = B+ +OH"Distingem baze tari care sunt disociate in intregirne,ca de exexmplu: soda (NaOH) i bazeslabe care sunt partial disociate (amoniacul).Biocid -nume generic dat tuturor substantelorchimice care distrug organismele vegetale ianimale. Biocizii utilizati pentru conservvareamaterialelor, cu titlu preventiv sau curativ,cuprind: fungicizi (activi fata de bacterii,ciuperci, alge), insecticizi destinati distrugeriiinsectelor, oualor sau larvelor acestora.Biocidare -operafiwte menita sa previna i sa inlatureatacul biologic produs asupra materiei o­perei de arta Este vorba de o acfiune, fie cu caracterpreventiv, fie cu caracter curativ, realizataprin pulverizare, prin aplicarea cu pensula, princomprese etc. a unui biocid (fungicid) j princrearea in aceli timp a unor condifii de microclimatnefavorabile dezvoltarii microorganismelor.Alegerea biocidu.lui optim se face dupa realizareain laborator a u.nor bioteste.Biodeteriorare -fenomene de degradare datorateunor microorganisme (bacterii, ciuperci, alge,licheni), insecte, pasari. Biodeteriorarea produsaprin dezvoltarea microorganismelor se producein conditii necorespunzatoare de conservare;umiditatea excesiva conjugata cu temperaturi favorabile lipsa de ventilafie. Biodeteriorarea semanifesta prin denaturarea aspectulu.i (aparifiaunor pete sau eflorescente de culori diferite) prindistrugerea coeziunii stratului de culoare i a suportului.lntrefinerea defectuasa a monumentelor istoricepoate constitui o sursa de biodeteriorare. De asemenea,atacul biologic poate aparea pe fondulunor lucrari de conservare-restaurare (substantebiodeteriorabile introduse in opera, schele saualte accesorii infectate etc.).Natura ataculu.i biologic poate fi complexa i nuse poate st!lbili decat prin analize specializate delaborator. In acee masura, tratamentul de biocidarenecesita o determinare de laborator (biotest).Burdire -desprindere grava a suportului picturiimurale, constand in deea acestu.ia de substratde la 1-2mm la peste lcm Burduea poatesa duca Ia deformarea stratulu.i suport aJ picturiimurale, cu pericolul producerii unor mari lacune(v. desprindere).

LLLBBacking -termenul, preluat din limba engleza,desemneaza suportul sau o anumita forma construitain spatele a ceva. in restaurarea picturilormurale termenul reprezinta stratul plasat intre reversulfragmentul ui de pictura mural a extrasa,tratat in prealabil prin degroare, consolidare iegalizare cu un strat de mortar, i noul suport pecare se monteazA fragmentul alcatuit in generaldin tifon i p de canepa, backing-ul este elementulprin care fragmentul de pictura muralaextrasa poate fi ancorat de un suport sau altul.Baza -compus chimic, care dizolvat in apa se disociazadand un anion hidroxil (OH-):B-OH = B+ +01-fDistingem haze tari care sunt disociate in intregime,ca de exexmplu: soda (NaOH) i hazeslabe care sunt partial disociate (amoniacul).Biocid -nume generic dat tuturor substantelorcbiJ:njce care distrug organismele vegetale animate. Biocizii utilizati pentru conservvareamaterialelor, cu titlu preventiv sau curativ,cuprind: fungicizi (activi fata de bacterii,ciuperci, alge), insecticizi destinati distrugeriiinsectelor, oualor sau larvelor acestoraBiocidare -operafiune menita sa previna i sa inlatureatacul biologic produs asupra materiei operei de arta. Este vorba de o acfiune, fie cu caracterpreventiv, fie cu caracter curativ, realizataprin pulverizare, prin aplicarea cu pensula, princomprese etc. a unui biocid (fungicid) princrearea in aceli timp a unor condifii de microclimatnefavorabile dezvoltarii microorganismelor.Alegerea biocidului optim se face dupa realizareain laborator a unor bioteste.Biodeteriorare -fenomene de degradare datorateunor microorganisme (bacterii, ciuperci, alge,licheni), insecte, pasari .. Biodeteriorarea produsaprin dezvoltarea microorganismelor se producein conditii necorespunzatoare de conservare;umiditatea excesiva conjugata cu temperaturi favorabilei lipsa de ventilafie. Biodeteriorarea semanifesta prin denaturarea aspectului ( aparifiaunor pete sau eflorescente de culori diferite) prindistrugerea coeziunii stratului de culoare i a suportului.Intrefinerea defectuasa a monumentelor istoricepoate constitui o sursa de biodeteriorare. De asemenea,atacul biologic poate aparea pe fondulunor lucrari de conservare-restaurare (substantebiodeteriorabile introduse in opera, schele saualte accesorii infectate etc.).Natura atacului biologic poate fi complexa i nuse poate st _!l bili decat prin analize specializate delaborator. In aceei masura, tratamentul de biocidarenecesita o determinare de laborator (biotest).Burduire -desprindere grava a suportului picturiimurale, constand in dearea acestuia de substratde la l-2mm la peste lcm. Burdu§irea poatesa duca la deformarea stratului suport al picturiimurale, cu pericolul producerii unor mari Jacune(v. desprindere).LLLL

L.cCapilaritate -fenomen caracterizat prin ascensiuneaunui lichid intr-un canal cu diametru foartemic, tara intervent]a altor forte decat tensiuneasuperficiala a lichidului. Fenomenul capilaritatiieste responsabil de migrarea lichidelor in materialeleporoase, de exemplu ascensiunea capilaraa apei in ziduri (umiditatea de capilaritate) saupenetrafia solvenfilor sau solutiiJor in straturilepicturale.Carbonatare -combinarea unei paqi din hidroxidulde calciu din pasta de var, respectiv dinmortarul de var, cu bioxidul de carbon din aer itransformarea Ca(OH)2 in carbonat de calciu,conform reacei:Ca(OHh + C = CaC03 + H20lntarirea mortarelor de var se datoreaza acesteitransformari. Carbonatarea hidroxidului de calciuse poate face numai daca pasta de var, respectivmortarul, confin 2,5-5% apa. Din aceastacauza, pentru a asigura apa necesara carbonatarii,mortarele nu trebuie preparate cu prea pufinaapa, deoarece se usuca prea repede, iar zidariatrebuie wnezita inainte de aplicarea mortarului,pentru a nu absorbi apa din mortar. Formareacarbonatului de calciu incepe la suprafaa decontact a mortarului cu aerul i inainteazli catreinteriorul lui. intarirea acestor mortare se facedeci incet, in special la perepi groi sau instraturile groase de mortar, i poate dura multtimp.Ceara -produs natural de origine animala ( cearade albine, spermacep sau vegetala, ceara de Carnauba).Din punct de vedere chimic, ceara reprezintaesteri ai acizilor gri cu catena lunga iai alcoolilor alifarici liniari cu catena lunga (zeceatomi de carbon). Ceara "pura" a suferit operiunide decolorare care nu altereazi!i structura chimica.Diferitele tipuri de ceara au puctul de topireintre 65° i 100°C dupa originea puritatealor. Prezinta un aspect i o calitate Ia atingerespeci£ce, caracterizate ca "ceros". Prezinta omare rezisten chimica. in stare topita, cearainmoaie bine suportul pe care a fost aplicata, inschimb, aderenta sa este slaba. Prin exrindere,numele de "ceara"a fost dat i altor materiale cucaractere ceroase (aspect, calitate Ia atingere,temperatura de topire) (ex. ceara punica, parafinele,cerurile de polietilena etc.). Ceara punicaera, in perioada greco-romana, ceara de albinetratata in mod special prin purificare i decolorarein urma fierberii cu o solutie de "nitre"(cearapoate fi emulsionata intr-o solufie apoasa alcalina,prin fierbere), in apa de mare i prin expunerela lumina solara.Cbitujre -operapune constand in tratarea lacunelorsuportului picturii prin refacerea totala sauparliala a acestora cu un chit compatibil custructura materiala a originalului. in cazul picturiimurale, chitul este in general un mortar de varale carui structura i aspect sunt compatibile cusuportul original. in funcpe de necesitafile deconservare i decizia privind prezentarea estetica,chituirile se pot realiza la niveluri diferite.Astfel, pot fi chituiri ale lacunelor nereintegrabile,sugerand prezenta unui strat de arriccio, sauchituiri la nivelul stratului de culoare, destinatelacunelor reintegrabile.Chituirile respecta toate exigentele tehnologieimortarelor de var: curatarea i umectarea corespunzatoarea lacunelor, aplicarea in straturi succesivei la consistenta necesara a mortarului,compactarea acestuia, sclivisirea in momentuloprim al mortarului.Ciment -material de construCfie in forma de pulberefina, avand rol de liant hidraulic. Cimentuleste un material pulverulent fabricat prin macinareafina (impreuna cu unele adaosuri) a produsuluinumit klinker, care e obfinut prin arderea latemperatura malta a marnelor sau a calcarelor argiloasesau marnoase, ori a unor materii primebogate in alumina. Cimentul are proprietatea dea face priza (v. priza) in contact cu apa, in urma·unor reacfii chimice; dupa un anumit timp, intarindu-se,capata consistenta pietrei.Dupa provenienta materiilor prime, se deosebesccimenturi naturale (au o compozipe inconstanta)i artificia/e (dozate riguros i dau lianti cu proprietaticonstante ).Din punct de vedere al materiilor prime, se deosebescdona tipuri principale de cimenturi: aluminosi Portland.Folosirea tencuielilor de ciment in cazuJ monumenteloristorice, in deosebi in registrul inferiora1 zidurilor, p oate duce la creterea niveluJuiL

LLumiditatu capitare datorita umiditapi scazute aacestor tencuieli. De asemenea, sulfatii prezentiin cimenturi pot duce la aparitia unor voaluri atbepe suprafetele murale veclri i, in cazul picturilormurale, la fenomene de dezagregare iexfoliere (prin rnigrarea i recristalizarea sarurilor).Clei -substant!'i proteic!'i, ce are proprietatea de aJipi i a carei provenienta este, prin excelent!'i,animal!. Baza materialului o reprezint!'i colagenul,componenta principal! a tesuturilor conjunctive:pielea, oasele, cartilajele etc. Existamai multe tipuri de clei animal: de oase, piele,pete, iepure, capra etc. Cleiul se dizolva in apadupa o prealabila imbibare i umflare a granulelorsau fragmentelor, ulterior obtinandu-se o solutie coloidala tipica. Prin uscare, solutia apoasade clei se intarete, fon:nBnd din nou un gel aseman!'itorprodusului din care a fost obtinut. Prinex:tensiune, au fost numite cleiuri i alte materialecu proprietati adezive asemanatoare. Astfelsunt cleiurile proteice de tipul cazeinei sau a cleiuluide £aina, cleiurile vegetate (de eire. prun,viin, guma arabiC!\, guma adragant!'i, cleiurileminerale (silicatul de sodiu i potasiu) i cleiurilesintetice. Sunt folosite in fabricarea grundurilor,a stucului, ca liant pentru pictura muralai ca materiale in operatiuni de conservarerestaurare.Coloizi (solutii coloidale) -sisteme disperse,aparent omogene, a caror faza dispersa are particulecu dimensiuni cuprinse intre 1 0-6 i 1 o·3mm. Dupa proprietatile lor i dupa marimea particulelor,coloizii sunt sisteme intermediare solutiilori suspensiilor. Dupa natura chimica a fazeidisperse, coloizii se impart in co/oizi de dispersiesau liofobi (hidrofobi in cazul apei), colozizimo/eculari sau /iofi/i (lridrofili) i coloizi deasociaJie sau micelari. Sistemele coloidale pot ficoagulate.Coloizii de dispersie au particolele fazei dispersealcatuite din atomi identici, nelegap chimic intreei, ramanand total indiferenti fata de mediul dedispersie (ex. soluri metalice).Coloizii molecu/ari au particolele fazei dispersealcAtuite dintr-un mare numar de ato1lll legat]intre ei covalent. Particulele sunt macromoleculei se pot solvata cu mediul de dispersie. Subacpunea electrolifilor sau prin scaderea temperaturii,se pot transforma reversibil in geluri (ex.proteine, amidon, celuloza).Coloizii de asociafie au particulele fazei disperse(micelele) alcatuite dintr-un numar mare de moleculeasociate prin forte de tip Van der Waals.Sub actiunea electrolitiJor sau Ia ridicarea temperaturiisunt precipitap reversibil. Pot forma geluripeste o anumita concentrape a fazei de dispersie(ex. dispersii de sapunuri, de coloranti,hidroxidul de aluminiu, hidroxidul feric etc.).Coloranti -substanta organica colorata care poatecolora diverse produse ca: fibre textile, bartie,argil!'i, lacuri, uleiuri etc. Pe langa anurnite particularitatide structur!'i, colorani trebuie sa fiesubstante colorate, capabile de a se lega de materialulde vopsit, fie prin reacfii chimice, fie prinadsorbtie sau chiar de a fi dizolvate. in acestescopuri, colorant]i trebuie sa aiba anumite solubilitatiin apa sau solvent] organici.Fiind materiale organice, colorantii sunt sensibilila alcalinitatea varului i, prin urmare, sunt incompatibilicu pictw-a muralA ill frescaCompactizare -operat)a de indesare a componentelorunui mortar in scopul obtinerii uneistructuri de buna calitate ( cu rezistenfli mecanicamare i porozitate redusa), omogena. Mortarulcompactat devine mai rezistent Ia act)unea mecanicade orice fel, Ia actiunea agentiJor atmosferici(intemperii, eroziune eoliana, inghet-dezghet)i la coroziunea mediului ambiant (poluare).Compactizarea depinde de compozitia granulometrica, cantitatea de apa necesara hidratariiliantului i realizarii unei consistente corespunzatoare.Compactizarea mortarelor se poate faceprin batere i prin vibrare. Sub influienta vibrarii,coeziunea dintre materialele componente alemortarului se reduce i illtreaga masa capata omobilitate mai mare, granulele alunecand cuurinta unele fata de altele i producand elinllnareaaerului a apei existente in exces.Compatibilitate -principiu fundamental reprezentandadecvarea materialelor i substantelorfolosite in conservare-restaurare la structuramateriala a operei de arta aflata in tratament.Aceasta adecvare exprima nu numai eficientaimediata a interventiei de conservare-restaurare,ci i un comportament corespuozator al materialelori substanfelor. Se evita astfel producerea

LLunor fenomene de denaturare a materialelor utilizatesau aparipa unor efecte secundare distructiveasupra operei de artii.Concentratie -proportia unui constituient alunui amestec 'in raport cu celelalte substante carecompun acest amestec. Concentrapa unei substanteA amestecatii cu substanta B se exprimiiprin formula:C = AI (A+B)reprezentand unitati de volum sau de greutate.Concentraf.ia poate fi exprimatii i in procente:A I (A+B) X 100Este necesar sa se indice mereu tipul de umiditateales (greutate sau volum).Conservare -domeniu interdisciplinar, cu caractertific, avand d.rept scop analiza i oprireafenomenelor de degrad.re a materiei operei deartii, precum i inliiturarea cauzelor care stau labaza acestor fenomene. Conservarea are, prin urmare,un caracter curaliv, de intervenf.ie directii'in procesul degradArii operei de arta i un caracterpreventiv, intervenind asupra factorilor cepot decla sau accentua fenomenele de degradare.Pentru realizarea operapunilor de conservaresau conservare preventiva a picturilor muralese reunesc in general speciali din maimulte domenii: chimiti, fizicieni, biologi, restauratori,ingineri structuri arhitecti etc.spre interiorul zidului. In cazul mortarelor i tencuielilor,coroziunea se datoreazii acpunii apelorcu duritate mica (apa de ploaie sau provenita dinzapezi), care dizolvii diferitii componenfi aiacestora. Poluarea abnosfericii este de asemenearesponsabila pentru fenomenul de coroziune.Cracheluri (cracluri) -refea de jisuri mai multsau mai pufin profunde, produs4 Ia nivelut stratuluipictural. Reprezinta rezultatul unor defecfiunitehnologice inipale (natura suportului, modulde aplicare al acestuia etc.) sau conditiilor deconservare a picturii. Condifiile de microclimat( ca variatii ale temperaturii $i umiditiitii relative)provoaca fenomene de contracfie a suprafeteipicturale, avand d.rept consecintii aparipa iaccentuarea in timp a retelelor de fisuri. Pot spareai ca urmare a unor interventii de conservarerestaurarenecorespunzatoare (aplicarea unorconsolidanti sau a unor fixativi incompatibili)sau a unor operaf:iuni de intrepnere necorespunzatoare.Cripituri -d.iscontinuitate (despicaturii, deschizaturasau plesnitura) tunga $i ingustii, produsape suprafata sau in masa unui corp solid si careapare cand tensi unile interne produse 'in anumiteconditii depsc rezistenta de rupere la tractiunea materialnlui in zona respectiva. Crapiiturilefine sau foarte fine se numesc fisuri (v. fisura).Consolidare -termen folosit in restaurare pentruansamblul operapunilor destinate refacerii, pecat posibil, a caracteristicilor structurale ale materieioperei de arta. Operapunile de consolidarese desoara pe mai multe niveluri, de la refacereacoeziunii materialelor constitutive ale opereide artii, la restabilirea capacitatii portante a uneiconstrucpi. Consolidarea respecta cateva principiifundamentale: compatibilitatea consolidanf.ilorcu materialele constitutive ale operei de artii,rezistenta la imbatranrre i la factorii cli.matici,relativa reversibilitate, eficienta intervenpei, aspectulestetic corespunzator.Coroziune -este procesul chimic de degradare asuprafetei materialelor, datorat reacfiei lor spontanecu elemente sau compusi chimici din mediulexterior (oxigen, vapori de apii, gaze, solutii).Datoritii structurii poroase a mortarelor itencuielilor, fenomenul de coroziune avanseazaCriptoetlorescente -eflorescente saline (v. eflorescente)produse prin recristalizarea siirurilor inprofonzimea materialelor ce alcatuiesc stratulpictural i suportul acestuia. Prin recristalizareain structura poroasa a materialelor, criptoeflorescenteleprovoaca ruperea coeziunii acestor materiale$i aparia unor fenomene de degradare, dela exfolieri, la expulzarea unor fragmente dinpreparapa sau suportul picturii. Uneori, criptoeflorescentelepot produce chiar desprinderi ampleale suportului picturii murale sau ale unortencuieli (situate in zone cu umiditate capitarasau de infiltrape activii).Culoare -senzape op tica datorata luminii reflectatepe suprafata corpurilor. Lumina reprezintaansamblul radiatiilor electromagnetice perceputede ochiul uman. Senzapa fiziologica a culoriieste dependenta de trei aspecte: natura obiectului,lwn.ina proiectatii asupra lui i care ingiiduieL

...ochiului perceperea mesajului, i ochiul carepercepe mesajul. Din punct de vedere pictural,culoarea este caracterizata prin tentli, luminozitatei saturafie.Culorile ce alcatuiesc spectrul ( culori spectralesau lumina) fac parte din doua mari categorii:primare (roul-vermillon, verdele-galbui i albastrul-violaceu)i secundare, rezultate dinamestecul, doua cate doua a culorilor primare(galbenul -din ro i verde, violetul de Magenta-din rou i albastru violaceu; albastrul verzui-din verde i albastru violaceu). De asemenea,culorile spectrale alcatuiesc perechi de complementare:rou-vermillon - albastru verzui, verdegalbui - violet de Magenta, albastru violaceu -gal ben.Pentru pictunl sunt importante culorile pigmentare,reprezentate de marea varietate a materiilorcolorate. in acest caz, culorile primare (fundamentalesau de baza), ce nu pot fi create prin niciun amestec sunt: rou, galben i albastru. Prinamestecul acestora, doua cate doua se obtin culorilesecundare (sau binare) : oranj (rou-galben),verde (galben-albastru) i violet (rou-albastru).Din amestecul unei culori primare cu o secundararezulta ase culori terfiare. Culorile pigmentarepot fi grupate Ia randul lor in perechi decomplementare: rou-verde, galben-violet, albastru-oranj;acestea sunt considerate complementareprimare. Sunt in aceli timp posibile altetrei perechi de complementare binare: rou-oranjcu verde-albastru, galben-verde cu violet-roalbastru-violet cu oranj-galben. AmestecuJ optical celor ase culori pigmentare produce senzatiade alb sau alb-gri, iar amestecul fizic al acestorculori produce un gri inchis, aproape de negru.Curatare -ansamblu de operat]uni avand dreptscop indeparta.rea de pe suprafata operei de artaa unor depuneri de impurit:lti, a unor materii ceau suferit procese de imb:ltranire sau apaJ1inunor interventii anterioare necoresptmzAtoare.Metodologia de cunltare se stabilee pe bazaunui examen prealabil al operei de arta, privindnatura material! i tehnica acesteia, precum imodificarile aparute in starea sa de conservare.Prin aceasta se deterrninli, pe de o parte, comportamentuloperei la agentii de curatare i. pede alta parte, eficienta acestora in raport cu scopulurrn:lritAgenfii de curliJare pot fi: mijloace mecanice,mijloace fizico-chimice, ini schimb:ltoare deioni, detergenti etc. La randul lor, materiile ceconstituie obiectul operatiunilor de curatare potfi: materii neaderente (pulberi atmosferice, praf,panze de paianjen, unele eflorescente saline) saumaterii aderente (pulberi carbonatate, gudroane,materii grase (grasimi, uleiuri), ceruri, rini naturalesau sintetice, unele eflorescente salineaj ungand pana la cruste, pete sau eflorescenteproduse de atacul biologic, depozite organice( cuiburi, excremente de pasari sau de lilieci). Deasemenea, materii mai mult sau mai pufin solubilepot apartine unor interventii anterioare ( cleiuri,cazeina, albu de ou, retuuri, repictari, vernis-urietc.).LL

LLLLLDDecapare -in intelesul comun, termenul desemneazaoperWlea de curatare de pe o suprafata,a depunerilor de impuritati sau a unui strat de onatura sau alta.In restaurare, termenul se refera la o operat]unedistincta privind inlaturarea prin mijloace fizicochimicea unui strat, de o natura sau alta, impreunacu toate componentele sale sau a maimultor straturi suprapuse suprafetei originale sauaflate in campul obiectului de restaurat. Fiindvorba de renuntarea Ia interventu sau adaosuri inscopul recuperarii nealterate a originalului, operat]uneade decapare se executa cu toate precautiilenecesare: analize de laborator, pentrustabilirea naturii straturilor suprapuse originalului,teste de solubilitate i de rezistenta mecanicaa acestor straturi, radiografii, sondaje stratigraficeetc.Degradiri alveolare -lacune ale suportului produsesub forma unor alveole de dimensiuni maimari sau mai mic uneori concentrice, datoritaact]unii intense a umiditat]i. In ansamblurile depictura murala ele pot aparea pe peret]j supuiumiditatu de capilaritate sau urniditatii de condensi infiltrat]e (picturi murale din biserici rupestre).Denaturare sau aJterare cromatici -degradarea stratului de culoare constand in pierderea calitat]lorcromatice ale tonurilor, mergand pana latransformarea totala a unor culori. Fenomenelesunt numai in micli parte reversibile, ca de pildareconversia albului de plumb. Denaturarea culorilorpoate avea mai multe forme de manifestareca de pilda:-decolorarea in conditiile unui strat de culoare denatura organica (colorant]) supus indelungat act]uniiluminii;-pierderea nuantelor initiale i transformarea intr-oalta nuanta din cadrul acel familii depigment], sub actiunea unor factori fizici, biologicietc. Exemplul este transformarea ocruluigalben in ocru rou in condit]ile unor temperaturiridicate (incendii);-transformarea culorii sub act]unea factorilor demediu (umiditate, lumina etc.), cu modificari saunu in structura chirnica a acesteia In cazu1picturii murale avem mai multe exemple: transformareaalbastrului azurit in verde malahit·transformarea roului-rninu in negru-brun; transformarea cinabrului 1n metacinabru (negro);transformarea albului de plumb in brun.Densitate (a unui solid sau a unui Iichid) -raportulintre masa unui solid sau a unui Iichid cu rnasaaceluiai volurn al unei substante de referinta(etalon) Ia temperaturi determinate. Pentru solidei lichide, substanta de referinta este, in general, apa, considerata eel mai adesea la maximumde masa specified, adica Ia 4°C sub presiuneaatmosferica normala de 760mm coloana demercur.Depuneri de impuridti -degradare a stratuluipictural constand in aparit]a in timp pe suprafataacestuia a unor materii straine care denatureazaaspectului sau face ilizibila imaginea.Depunerile pot fi cu grade diferite de aderentii,de Ia depunerile neaderente, uor de inlaturatprin pensulare (peat: fum, panze de paianjen), Iadepunerile aderente ce necesita tratamente complexefizico-chimice (materii grase, ceruri, eflorescentegreu solubile sau insolubile). Prin naturalor, depunerile pot constitui factori de degradare.De exemplu, depunerile organice ( excrementede pasari sau de lilieci) pot deveni substratulproducerii unor fenomene de biodeteriorare.Derestaurare -ansamblu operational destinat inlaturariiinterventiilor de conservare-restaurareanterioare. Face parte din sfera mai ampla a conservarii-restaurarii.Renuntarea Ia interventiileanterioare se face in urma unei judecat] criticeatente, care trebuie sa stabileasca:-incompatibilitatea materialelor puse 'in opera deinterventiile anterioare-efectele secundare ale materialelor puse in operain intervent]ile anterioare;-inadecvarea prezentarii estetice, provocand confuziein lectura operei, pana Ia pierderea autenticitatuacesteia.Desprindere -fenomen de degradare a suportuluipicturii murale, constand in darea acestuiade zidaria-suport sau in pierderea aderenteistraturilor constitutive ale suportului (arricciointonaco-intonachino)intre ele. Desprinde1ile pot

fi simple -Ia un singur nivel stratigrafic- saucomplexe -la diferite niveluri stratigrafice-. Deasemenea, desprinderile pot avea intinderi igravitati diferite (superficiale, profunde, burdu­iri, fracturari).Desprinderile pot avea cauze multiple: defectiunitehnice originare, acpunea indelungata aumiditapj de capilaritate conjugata cu migrareai recristalizarea sarurilor, acpunea umiditapi deinfiltrape, fenomenele de tasare a zidariei, vibrapiprovocate de cutremure, explozii etc.Dislocare -fenomen de degradare structurala, curezonan Ia nivelul picturii murale, constaod indesprinderea i deplasarea unor pAfti din zidruie.Procesul se manifesta prin aparipa unor crapaturii uneori cu ieirea din plan a unor fragmentede zidruie. Faptul antreneaza i d.islocareaunor fragmente de pictura murala ce pot suferifisuri, crapaturi i desprinderi ale suportului.Dispersant -aditiv care permite sau faciliteazadispersia in particole fine (solide sau lichide) aunui material in altul. Spre exemplu, acizii griai uleiurilor sicative pot fi folosip ca d.ispersanpai unor pigmenp in uleiurile sicative. Emulsifianpjsunt dispersant:i.Dispersie -starea unei substante (gaz, lichid sausolid) fin divizata ale carei particole sunt diseminateintr-un alt med.iu continuu gazos, lichld sausolid cu care nu sunt miscibile. Spre exemplu, opictura este o dispersie a unui pigment intr-unsolid continuu: liantul.Dizolvare -operat:ia de trecere a unei substantein solutie i consta in dispersarea moleculara asubstantei respective in masa d.izolvantului (solventului).Se realizeaza atat prin simplu contactintre d.izolvant i substanta d.izolvata, cat i, mairepede, prin agitare, incalzire etc.

EEflorescente -rezultat al recristalizarii sarurilorla suprafata materialelor poroase ce constituiestructura zidiiriei, a tencuielilor de parament saua picturilor murale. Fenomenul se produce incondifiile diferitelor forme de umiditate (capilaritate,infiltratie, condens) ce provoaca dizolvareai migrarea smurilor. Dupa natura sarurilorpe care Ie contin eflorescentele, pot fi: solubile(sulfati de sodiu, potasiu, magneziu, calciu, azotatide sodiu, potasiu, clorura de sodiu) i insolubilesau greu solubile (carbonat de calciu, silice).Fenomenul de recristalizare a sarurilor provoaca,prin expansiunea acestora 1n structuraporoasa a diferitelor materiale (piatra, caramida,tencuiala) pierderea coeziunii acestora (fenomenede exfoliere, pulverulent8, friabilitate). Sarurilepot proveni din rnaterialele constitutive alezidariei, din sol sau din materialele folosite 1n reparafiisau operafiunile de conservare-restaurare(cimenturi, ipsos, agenti de curatare etc.).Emulsie -sistem neomogen, dispers, format dindoua lichide nemiscibile intre ele, dintre careunul se afla dispersat sub forma de picaturi finein toata masa celuilalt. Pentru separarea componentelorunei emulsii se folosee, fie adaugareaunor electrolifi, fie ridicarea temperaturii emulsiei,fie centrifugarea sau lasarea in repaus aemulsiei timp relativ indelungat.Encaustica -tebnica picturala bazata pe ap/icareaIa ca/d, cu ajutorul unei spatule calde ( cauterium)a culorilor, avand ca liant ceara de albine.Sub aceeai denumire sunt asimilate tehnicile ceutilizeaza ceara sau ceara punica sub forma deemulsie, aplicata cu pensula. Multa vreme s-acrezut, lncepand cu secolul al XVITI-lea, pornindde la informafiile fumizate de Pliniu, ca picturile"lustruite" de Ia Pompei i Herculanum ar fi. incepute1n fresca (fondurile) i terminate 1n encaustics(omamentele i compozitiile). ln realitate,se pare ca encaustica a fost utilizata 1n antichitateagreco-romana doar pentru pictura de panou,ca de pilda pentru faimoasele portrete de IaFayoum. Cercetarile mtreprinse 1n secolele alXVIII-lea i a1 XIX-lea au dus la punerea Iapunct a unei metodologii de a picta la cald, folosindca liant un amestec de ceara i rina, tehnicacompatibila cu aproape toate tipurile de suport,de la lemn i pSnza, la piatrii sau preparatiilepe baza de gips.Exfoliere -fenomen de fisurare i de desprinderea unor straturi subtifi de Ia suprafata unui material.Se poate vorbi de exfolierea elementelor superficialeale zidariei ( caramida, piatra, mortar),exfolierea tencuielilor de parament i exfoliereapicturilor murale. Una din cauzele exfolierii zidariilori tencuielilor este fenomenul de mghetdezghetal apei infiltrate 1n structura materialului.De asemenea, o alta cauza a exfolierilor estemigrarea i recristalizarea sarurilor solubile subforma unor criptoeflorescente. Acest fenomenafecteaza i coeziunea stratului de culoare al picturilorrnurale. Exfolierea picturilor murale seproduce i in conditiile unor vicii de tehnica saua degradarii liantului 1n condifii favorabile demicroclimat (variatii mari de temperatura i umiditate,poluare atmosferica). Exfolierile picturilormurale se caracterizeaza prin mai multe tipuri:pulverulent8, solziri, pante de acoperi.Extragere -ansamblu de operatiuni avand cascop desprinderea totala sau parfiala a picturilormurale din locul de origine, 1n vederea unor lucrariprivind arhitectura sau structura monumentuluisau pentru depunerea lor mtr-un spafiumuzeistic. Extragerea se efectueaza in extremis,cand mentiflerea in situ a picturilor murale numai este posibila ( catastrofe naturale, razboaie,demolari abuzive etc.). Exista urmatoarele metodede extragere a picturilor murale: stacco amassel/o, stacco, strappo. Metodologia extrageriieste adoptatii 1n functie de mai multi factori:starea general! de conservare a arhitecturii i apicturilor morale, structura materiala i tebnicapicturilor murale etc.L

LFFacing -preluat din limba engleza, tennenul semnificaun strat aplicat pe o suprafata in scopulprotecpei -in cazul zidului- a unei decoratii. Inrestaurarea picturilor murale, termenul se referaIa stratul de protecpe i de rigidizare a suprafeteice urmeaza a fi extrase prin una din metodeleconsacrate (stacco a massello, stacco, strappo).Alcatuit in general din tifon i pfuWi de canepa,fa cing-ul are, in cazu1 extragerii picturilor murale,nu numai un rol de protecpe ci i acela de aprelua sarcina stratului de culoare i.mpreuna cusuportul acestuia sau numai a stratului de culoare(strappo) pe parcursul extragerii i a transpuneriisau replantarii fragmentului extras. Esenpalin aplicarea facing-ului este adezivul folosit.Alegerea acestuia trebuie facuta cu grija, in funcpede operapunile de conservare-restaurare ceurmeaza a fi executate, de natura i starea deconservare a picturilor murale, de conditiJle demicroclimat etc.Fazi dispersi -faza, intr-un sistem dispers, carese gasete lntr-un mare grad de diviziune, deexemplu faza in suspensie intr-un fluid (consideratcontinuo) sau faza constituita din ansamblulparticolelor coloidale ale unui sol. De regula,se numete faza dispersa numai cea constituitadin particole ale caror dimensiuni sunt multmai mari decat dimensiunile moleculelor careconstituie faza continua a sistemului dispers respectiv.Fisura -discontinuitate Ia suprafata sau in interiorulunui material i care, :tara influente exterioarenu poate provoca ruperea acestuia. Fiswilese formeaza in procesul de intarire a unui material,fie prin creterea volumului fazei solide,fie prin fenomenul de contractie, fie prin afecta-. rea structurii de rezistents a unui corp solid sau aunei construcpi. in ceea ce privee pictura murala,:fisurile pot fi datorate tehnologiei picturale,conditiiJor climatice i de microclimat, precumi unor degradari aparute in structura zidarieisuporta picturilor mural e.Fixare -ansamblul operapunilor de consolidare astratului pictural, in vederea conservlirii, precurni pentru efectuarea unor operatiuni de extrageresau trspunere a picturilor murale pe un nou soport.In ceea ce privte conservarea in situ apicturilor morale, :fixarea unniirete: refacereacoeziunii stratului pictural, redobandirea aderenteistratului pictural la preparape sau suport, obpnereaunui aspect corespunzator in cazul uneimatizari sau opacizari a suprafetei picturale.in funcpe de scopul urmarit, fixarea poate aveaun caracter permanent sau temporar. Astfel,pentru extragerea picturilor morale, fixarea reprezintao operapune temporara, de asigurare astratului pictural pe parcursul operapunii. in acelitimp insa, fixarea permanents trebuie privita,din punctul de vedere al unei durabilitap relativei a1 principiului reversibilitatii materialelor.Fixativ -sistem format dintr-un adeziv i un dispersantsau diluant menit a realiza concentrapa!lecesara pentru utilizarea adezivului respectiv.In funcpe de scopul unnarit, fixativii pot :fi permanenpsau temporari. Gama larga a fixativilorpoate fi sistematizata in trei rnari grupe:-fixativi organici naturali (galbenuul i albulde ou, cazeina, cleiurile anirnale, re naturale,uleiurile sicative, gumilacul, ceara, gumelenaturale etc.);-fzx ativii anorganici (silicap, fluosilicap, esteride siliciu, hidroxid de bariu etc.);-jixativi sintetici (rini sintetice);In alegerea fixativului optirn restauratorii tinsearna de cateva proprietap esenpale: putereadeziva, gradul de penetrare, rezistenta la factoriide degradare (microclirnat, atac biologic etc.),flexibilitate, proprietAti optice, rezistenta Ia imbAtranire,netoxicitate, neacurnularea prafului,reversibilitate.Fracturare -varianta de desprindere grava a suportuluipicturi morale, caracterizata prin deformareaacestuia pana Ia producerea unor fisuri alesuportului. Deformarea i fracturarea suportuluireprez0ta faza preliminara a producerii unor lacune.In cazul fenomenelor de tasare a zidarieideformarea i fracturarea devin practic ireversibile.Fresci (al fresco) -tehnica a picturii murale caracterizataprin aplicarea pigmentilor amestecaticu apa, pe suportul de var umed. Tehnica se bazea.zApe fixarea culoriJor prin procesul de carbo-

natare, constand in transformarea hidroxiduluide calciu, contJnut in suportul de var umed, incarbonat de calciu in prezenta bioxidului decarbon din aer. Fixarea culorilor in stratul superficialde carbonat de calciu face ca stratul picturalsa capete o rezistenta deosebita la factorii demediu. Timpul relativ scurt in care pictura poatefi executata pe suportul umed, face ca fresca safie considerata una din tehnicile cele mai difici­Ie, implicand virtuozitate i o riguroasa pregatirea lucruluiSuportul frescei se bazeaza pe varul-pasta (grassello), gras, bine stins i de preferinta vechi( cca. 3 ani) . V arul, in funcpe de epoca, tradifie,locul realizarii picturii (interior-exterior), poatefi armat cu materiale fibroase (paie tocate, pleavii,caifi de canepa), par animal (par de capra),nisip, praf de marmora etc.Pentru pictura 1n fresca trebuiesc folosifi pigmenficompatibili cu suportul de var (alcalin).Acetia sunt in general pamanturile (ocruri, ocro-rou, umbre, piimant verde), azuritul, verdelemalahit, albastrul lapis-lazuli, ro cinabru iminiul de plumb. La acetia se adauga pigmentiimoderni. fabricafi industrial: albastrul ultramarin,verdele de crom etc. Apa de var i albul devar (alb "St. Jean) folosesc Ia obfinerea unorton uri.Friabilitate -pierdere a coeziunii materialelor,caracterizata prin transforrnarea acestora, totalsau paqial, in pulbere. In cazul picturilor murale,suportul acestora i zidaria-suport pot deveni friabilein conditiile umiditafii ( capilare i de inftltratie),ale fenomenului de inghet-dezghet i alepoluiirii atmosferice. Migrarea i recristalizareasarurilor, 1n conditii de umiditate, duce de asemeneaIa pierderea coeziunii materialelor ce alcatuiescpictura murala i suportul acesteia.Fum -aerosol fn care faza dispersa solida esteformata in particule de dimensiuni mici (combustibilnears, funingine, cenu), iar faza continuaeste formata din gaze de ardere, aer etc.Constituie una din sursele depunerilor de impuritafide pe suprafata stratului pictural.Fungicid -vezi biocid.Funingine -produs negro sau negru-brun, de ardereincompleta a materiilor organice din cauzaaportului insuficient de aer. Se compune din carbune,substante organice in care predomina crezoliidin sarurile amoniacale. Constituie unul dinelementele depunerilor de impuritati de pe suprafatastratului pictural. In prezenta materiilorgrase (uleiuri) devine una din depunerile de impuritat]aderente.L

GGelivitate -proprietate a materialelor poroasesau fisurate, saturate cu apa, de a se degrada subacunea fenomenului de inghef-dezghet sau de aprezenta dupa dezghet scaderi sensibile (peste25%) de rezistenf8 la compresiune, tw-a neaparato degradare aparenta. Intensitatea gelivitllfii depindede porozitate, de forma golurilor (pori. fisuri)de gradul de umplere cu apa a golurilor etc.i se datorete maririi prin inghet a volumuluiapei din goluri. Se mascara prin coeficientul degelivitate, reprezentand numarul de cicluri de inghet-dezghetla care trebuie sa reziste materialulporos analizat, in diferite condipi standardizate.Fenomenul de inghef-dezghet provoaca decoeziuneasau dezagregarea materialelor componenteale monumentelor istorice (piatra, caramida,mortare). Degradarea se manifesta prin desprindereaunor fragmente din aceste materiale componentesau prin exfolierea superficiala a zidarieisau elernentelor de piatra.Ghips -este un mineral pe baza de sulfat de calciudihidratat. Contine uneori materii argiloase,organice, incluziuni de nisip, sulfuri etc., subforma de impuritati mecanice. Este alb, incolor(in special in cristale izolate), cenuiu, galbenaramiu,negru, brun i rou, in funcpe de impuritatiJepe care le conpne. Are luciu sticlos, estefoarte casant, este solubil in apa, solubilitatea sacrescand cu temperatura. Se intrebuinteaza la fabricareaipsosului, ca material de sculptura, Iafabricarea vopselelor etc.Giornati -originea italiana a termenului (giornata)semnifica cuprinsul unei zile de lucru.Transpus in domeniul picturilor murale, cuvantulreprezinta suprafaJa acoperita lntr-o zi delucru de pictorul muralist care realizeaza un ansamblude pictura murala in tehnica frescei. imbinareagiomatelor este adeseori vizibila i diferade Ia o tradipe picturala Ia alta. Astfel, in tradipapicturii bizantine, giomatele se imbinauprin suprapunere, in vreme ce in pictura Renteriigiomatele se imbinau pe linia taieturii acestarain aceli timp, tradipa picturala i tipulcompozitional al picturii in fresca impunea formagiomatelor. in tradipa bizantina, ba.ZatA pecompozitii in registre i scene ce se succed, cuprinsein fo rme rectangulare, giomatele respectaforma acestor scene, imbinandu-se chiar pe benziledecorative ce le despart. in schimb, in compozipilecomplexe, oecesitand o elaborare rninu­oasa, ale Renterii, giomatele urmeazA formadetaliilor compoziponale (de ex. un grup de chipurisau numai un portret).Glasiu -strat pictural san de vernis transparentaplicat in straturi subtiri i uniforme pentru amodifica colorapa i aspectul tonalit3tilor pecare este aplicat. Este, prin excelenta, unul dinprocedeeJe de realizare a vechilor picturi in ulei.Inca din secolul al XV -lea pictorii au utilizatglasiurile de culori luminoase aplicate pe unfond realizat in tempera. in majoritatea cazurilor,diluantul folosit pentru glasiuri este o rina.Se pot realiza glasiuri. ton peste ton, dar, in acelitimp, dopa experienta unor pictori. se potexecuta glasiuri deschise pe tonuri inchise. Glasiurilese pot aplica pe suprafetele impastate, pejumatate uscate, sau pe fondurile uscate.Glet -strat subpre de tencuiala de finisare, aplicatmanual sau cu alte mijloace pe o tencuialaobiuita, neuscatA sau bine stropita cu apa Binediscuit sau netezit, stratul de glet este destinat sapriroeasca o zograveala sau o decorape in culoride apa, de ulei etc. Dupa materialele componentese deosebesc:-gleturi de var, realizate din pasta de var diluatacu apa i trecuta printr-o sita fina;-gleturi de ipsos, realizate din ipsos i clei;-gleturi mixte (var-ipsos, var-argila etc.);Intalnim uneori gleturi suprapuse unor picturimurale mai vechi, suprapunere realizata in scopulunei repictari al secco sau in ulei.Grund (v. preparape) -strat uniform care poatefi de diferite grosimi aplicat pe suport (panza,]emn, hrutie, tencuiala etc.) i destinat sa primeascastratul pictural. Faciliteaza aderenta stratuluipictural la suport i izoleaza in aceli timpsuportul de acunea liantului (ulei, emulsii etc.).Este compus, in general, dintr-o materie inerta(creta, ipsos etc.) i dintr-un liant (clei animal,cazeina etc.). Poate primi de asemenea, adaosuricu rol sicativ sau plastifiant. Compozitia preparapeidifera in funcfie de suport i de tradipa picturalain care este realizat. Astfel, gruodul poate

Lsa se reduca la un simplu strat de clei sau sa fieconstituit din eel putffi trei straturi:-un strat izolant de clei;-un strat de materie inerta i clei pentru acoperireaasperitafilor, strat ce poate fi intins cu spatula;-un strat de preparafie propriu-zisa (imprimaturs),colorat sau nu, i care are rolul de a reducemai mult san mai Putin puterea absorbanta a suportului.Dupa substantele care intra in compozitia grundurilor,distingem:-preparatii slabe (gips, creta, carbonat de calciu,legate cu clei animal sau vegetal);-preparatii grase (pe baza de ulei i alb de plumbsau un alt pigment);-preparatii mixte (preparatii slabe acoperite cu opreparatie grasa);De-a lungul timpurilor, 'in preparai au fost introduseo serie de sub stante cu rol de plastifiantsau pentru a marl rezistenta mecanica a suportului:faina, amidon, miere, zahar, glicerina, cearade albine, lapte. Datorita compozitiei lor, bazatape materiale sensibile Ia apa lianti organici,preparatiile pot suferi degradari sub forma pierderiicoeziunii (pulverulenta), desprinderii de suporti biodeteriorarii. Degradarea preparatieiprovoaca Ia nmdul ei desprinderea stratului deculoare.Guma -secrefie vegetala solubila sau gonflabilain apa, insolubila in mediu organic. Gumele facparte din clasa glucidelor i sunt polizaharide cugreutate moleculara mica Se cunosc gumele deeire, de pron, de piersic etc. Cele mai cunoscutesunt guma arabica sau guma Senegal, secretii deacacias, din zonele tropicale i subtropicale. Inmod impropriu i abuziv a fost dat numele deguma unor ini (guma Dammar, gmna Masticetc.).LL

..HLHuma -argila plastica de culoare cenuie-inchisa,vanata-negricioasa sau ocru, care in amesteccu apa formeaza o pasta moale ce se poate modelai care folosete ca suspensie in zugraveli.Hidrocarburi -compui organici in compozitiacarora nu intervin decat atomi de carbon de hidrogen.Se disting hidrocarburi alifatice (liniare,ramificate sau ciclice) i hidrocarburi aromatice.Hidrocarburile alifatice reprezintii hidrocarburiliniare sau ramificate, saturate sau nesaturate,adica neprezentand sau prezentand una sau maimulte duble sau triple legaturi. De semenea, inacei categorie intra compuii organici functionaliderivand din aceste hidrocarburi.Hidrocarburile aromatice reprezinta hidrocarburisau compui organici funct:ionali derivand dinacestea in a caror structura chimica intra unulsau mai multe cicluri benzenice libere sau condensate.De exemplu, benzenul, stirenul, naftalinasunt hidrocarburi aromatice. Fenolul, acidulbenzoic sunt compui aromatici. Termenul "aromatic"proviDe din faptul ca o serie de compichimici aromatici au fost gasiti in substante naturale(balsamuri), inzestrate cu mirosuri specifice.Higroscopic -atribut a1 unei substante care relineputernic apa din mediul sau, chiar daca aceastase prezinta sub forma de gaz (vapori de apa).Foarte adesea acest fenomen provoaca disolutiasubstantei insei in apa retinuta prin higroscopicitate(de exemplu nitratul de magneziu., clorurade calciu, nitratul de amoniu etc.).Substantele higroscopice, fie ca sunt introduse inopera, fie ca sunt rezultatul unor alterari, joacaun rol considerabil in degradarea zidariei,sculpturii, picturilor murale, a oricarei structuriexpuse factorilor de mediu .

LLI, iImpregnare -procedeu in U:nbibare prin procedeediverse (imersiune, pensulare, injectare etc.)a unui material poros (piatra, tencuiala, lemn) cuo anumita substantA. de obicei lichida, in vedereapatrunderii ei in material. Operafiunea seexecuta in conditu normale, prin absorbtie instructura capilara a materialului sau prin folosireaunor impregnanfi. De asemenea, pentru eficientaoperafiunii, aceasta se poate executa in vid.Prin impregnare se confera materialului anumiteproprietati: coeziune sporita, rezistenta mecanica,impermeabilitate, incombustibilitate etc. incazul picturilor murale, impregnarea se poate faceatat pentru redarea coeziunii suportului, cat ia stratului pictural.lmprimaturi -strat de culoare opac, intr-o tonalitateuniformS, acoperind preparafia cu un primstrat, destinat sa protejeze i sa asigure efectulpicturii propriu-zise. Fondul colorat al imprimaturiia fost mult folosit in pictura occidentala asecolului al XVI-lea i era de preferinta rou,brun sau negru-brun. Compozifia imprimaturiieste variabila: ea este, fie un amestec de ulei, ceruza,galben de Napoli (dupa Vasari), fie un simpluvernis colorat, fie o tempera in tonalitati luminoase.lmpuritate -corp sau substanta straina care, inmod nedorit in conditii favorabile se depunepe suprafata operei de arta, determinand modificaride aspect i chiar modificari ale proprietatilormaterialelor componente ale operei.Incizie -element tehnic, caractreistic picturii morale,dar i picturii de panou sau de icoana pelemn, constand in incizia desenului in mortarulproaspat sau in stratul de preparafie. Scopul operafiuniieste de a face vizibile reperele construcfieiimaginii dupa acoperirea desenului cu fondurilesau tonurile de bazaIn pictura muralS, inciziile pot fi puse in evidentain lumina razanta, iar dupa exfolierea stratuluipictural, raman de multe ori singurele repere cemai pot spune ceva despre iconografia existentacandva.Injectare -operafiune complex&, avand ca scopconsolidarea suportului desprins al picturii moraleprin refacerea aderentei acestuia la suprafatazidariei. Operafiunea presupune in primul rand 0detectare a zonelor desprinse, a profhnzimii iintinderii desprinderilor. Urmeaza pregatirea minufioasaa zonei de injectare, obturarea tuturorfisurilor sau lacunelor, plasarea punctelor de injectare testarea acestora, injectarea in etapesuccesive a adezivului ales pentru consolidare.Adezivul sau consolidantul, pe langa puterea saadeziva, trebuie sa fie compatibil cu suportulpicturii murale. Fiind vorba in cea mai mareparte de mortare de var, consolidantul trebuie safie compatibil cu natura minerala i structura poroasaa suportului, sa nu aiba un aport de sarurisolubile (sulfati) sau sa constituie sursa unuiproces de biodeteriorare.lntegrare (reintegrare) -ansamblu de operatiuniprivind tratarea lacunelor imaginii picturalein vederea refacerii, pe cat posibil, a lecturii operetara a produce un fals istoric i estetic. infunctie de tipul i extinderea lacunelor, de Iauzura patinei a stratului pictural la marilecampuri lacunare, lacunele pot perrnite sau nurefacerea integritapi imaginii (lacune integrabilei neintegrabile). in general, prin integrare se urm&-etetransformarea lacunelor din condifia lorde forma suprapunandu-se imaginii picturale iracand-o greu lizibila, in condipa de fond, capabilsa sprijine lectura operei. Reconstituirea imaginiiprin integrarea lacunelor devine posibilanumai atunci cand, avand toate reperele necesare,orice refacere ipotetica este exclusaDe asemenea, intcgrarea trebuie sa tina cont deurmatoarele exigente:-aspectul diferentiat fata de stratul pictural original;-reversibilitatea materialelor utilizate;-rezistenta Ia factorii de imbatranire i la ataculbiologic;-compatibilitatea cu materialele constitutive aleoperei.Dintre metodele de integrare (reintegrare) amintim:metoda ve/atura constand in unificarea suprafetelorlacunare in zonele de uzura sau exfoliere,prin tonuri transparente realizate in fimcpede tonul local i de tonalitatea patinei; metodatratteggio reprezentand reconstituirea imaginiiprin tonalitati realizate prin amestecul optic al li-

Lniilor diferit colorate, ce compun textura stratuluide culoare aplicat in suprafata lacunaraIntonachino -strat foarte fin de tencuialA (de circa2-3mm) ce face corp comun cu stratul de intonacoi care sustffie stratul pictural. Cu o compozifiebogatA in var de mare puritate, stratul deintonachino nu este intalnit in toate cazurile desuport pentru pictura murala in fresca.Intonaco -preluat din limba italian!, termenuldesemneaza stratul de tencuiala al picturii muralein fresca destinat sa primeasca stratul pictural.Pentru restauratori este considerat suportul propriu-zisal picturii murale. in functie de tradifiatehnica, stratul de intonaco poate fi fo arte bogatin var, cu o cantitate relativ redusa de agregat(nisip, calli, par de capra etc.) sau cu o cantitaterelativ mare de agregat (pictura de tradifie occidentala).Ionic -acest termen se aplica oricarui corp carenu mai este neutru din punct de vedere electric(neutralitate obtffiuta prin compensarea sarcinilorpozitive ale nucleului, cu sarcinile negativeale electronilor). Un exemplu simplu de ionizarene este dat de atomul de hidrogen: daca pierdeelectronul sau sub influente dintre cele mai variate,electronul duce cu sine sarcina negativa inucleul se gase purtator al unei sarcini pozitivede acee3$i valoare, devenind un ion pozitivfoarte simplu: protonul.lpsos -Hant aerian, obtffiut prin deshidratareaparfiala sau totala a ghipsului. in funcfie de gradulde deshidratare, de modificatiile pe care leconfine (a sau 13), de finete i impuritafi, ipsosulpe baz! de semihidrat tara adaoswi, se prezintasub forma mai multor varietati tehnice: ipsos deconstructii, ipsos folosit in scopwi medicate, ipsosde modelaj, ipsos de mare rezistenta, ipsosde pardoseal!, ipsos de marmora (alaunat).Ipsosul de construcfie este folosit pentru tencuieli,elemente decorative interioare, simplu sauin amestec cu nisip sau var i nisip. in functie depuritatea materiei prime i de conditule tehnologice,se obtin calitati diferite, caracterizate prin:culori de la alb spre galben i slab cenuiu, cuinceputul i staritul prizei de 3-4 minute, respectiv30 minute i 0 finete de macinare de 200J.1-750. Ipsosul intarit se caracterizeaza printr-omare perrneabilitate Ia apa i rezistenta mica Iainghet-dezghet ( datorita porozitafii mari de 30-60%). Rezistenta mecanica scade cu cretereaporozitatu. Cu cat procentul de apa cerut de ipsospentru a obfine o pasta bum! de prelucrat emai mic, cu atat rezistentele sunt mai bune, ca oconsecinta a porozitatii mai reduse a uneicompactitati mai mari a structurii formate dincristale de dihidrat aciculare, impaslite. Marirearezi stentei ipsosului Ia acfiunea apei se realizeazafolosind adaoswi de dextrina i sticla solubi-18, leie bisulfitica sau substante organice hidrofobe,zgura de fumal macinata, argila, alte minerale.lpsosul a/aunat se obtffie prin arderea in douafaze a ghipsului foarte curat. Tratarnentul termicaplicat i tratarea cu alaun au ca rezultat schimbareastructurii concrefiunilor cristaline i, ca urmare,obtffierea unei mase intarite (in amestec cuapa), cu rezistentele care permit Justruirea, imitandmarmora. Face priza in cateva ore, rezistaIa acfiunea acizilor ( v. priz!, intarire, mortar, liant).imbatrinire -ansamblu de fenomene ce producpierderea treptata a calitafilor structurale, a proprietafilor' in ultima instant!, a aspectului materieiconstitutive a operei de arta in cazul picturilormurale, fenomenele de imbatranire ii auoriginea in ini natura materialelor ce o compun,in conditiiJe naturale de microclimat, precumi in condifiile de microclimat produse desistemele de protecfie i intrefinere a monumenteloristorice.Imbatranirea poate fi natura/a, produsa in condifiilemediului ambiant, i artificiala, provocataprintr-un tratament special de supunere a materialelor,unor factori de degradare realizati in condifiide laborator (variafii de temperatura, lumina,urniditate, vibratu, campwi magnetice, radiafii,diferite acfiuni mecanice etc.).in tarire -fenomen ce urmeaz! celui de priza icare constii in creterea mai rapida sau mai Ientaa rezistentei mecanice a mortarelor (formareastructurii de rezistenta).intarirea mortarelor de var are Joe in urma unuiproces chimic, in cursul caruia, hidroxidul decalciu, reacfionand cu bioxidul de carbon dinaer, formeaza carbonatul de calciu, cu rezistentamecanica ridicata i rezistent Ia umiditate. Acest

...Lproces este favorizat de fenomenul de priza care,prin absorbtia apei, lasa materialul poros i permitepatrunderea prin pori a bioxidului de carbondin aer, in adancimea stratului de mortar.Absenta prizei ar constitui o piedic! in desfaurareanormala a fazei de intari:re, deoarece apadin mortar, astupand cu gel de hidroxid de calciuporii, ar impiedica patrunderea bioxidului decarbon in adancimea mortarului.in cazul ipsosului, sulfatul de calciu dehidratatramas in solutie se depune sub forma de micicristale intre cristalele formate anterior (in timpulprocesului de priza), facand in acest fel imai stransa legatura intre ele. Astfel, rezistentaipsosului cree, in aceasta constand esenta procesuluide intarire.IL

LLac -denumire generala data unor produ§i .filmogenide origine naturala sau realizati artificial.Lacul veritabil este un produs vegetal obtiflutprin incizia arborilor pentru lac, dintre care eelmai cunoscut este Rhus V ernicifera, originar dinJaponia. Specii similare cresc in China, Indochina,Cambodgia etc. Se produce prin decantaredin latexul gumo-rinos in decors de trei-patruani. Polimerizarea lacului s face in prezentaunei enzime i a umiditafii In conditii de 10 -15°C i 75-90% umiditatea relativa, polimerizarease produce in cca. 5-8 ore.Cunoscut in vechea China, in Japonia medievalai in alte tm ale Extremului Orient, lacul necesitao tehnologie de aplicare extrem de laborioasa,prin ternerea unui numar de straturi foartesubtifl. In secolul al XVTII-Iea, secretul produce­Iii lacului este introdus in Europa de catre Pered'lmcarville.Lacona -pornind de la sensul general al cuvfultuluilatin, care desemneaza un gol, o lipsa Instructura materiala a unui obiect, termenul semnifica,in cazul conservarii operei de arta, o formade degradare constand in discontinuitateasau caractreul fragmentar a1 imaginii. Lacuneleunei opere de arta se pot produce Ia mai multeniveluri, de Ia stratul de protecfie la structura cealcatuiete suportul imaginii. in cazul picturii sepot distinge mai multe tipuri de lacune, incepandcu uzura patinei i a glasiurilor i continuand cudiferitele niveluri ale stratului pictural i ale suportuJuipicturii. De semenea, lacunele se diferentiazadupa extinderea lor, determinand posibilitatearefacerii sau nu prin operatiunea de integrarea continuitatii imaginii.La pte de var -v. "apa de var".Liant -materie constitutiva, simpla sau mixta,nevolatila, filmogena a verniurilor i straturilorpicturale, cat i a unor preparatii.Liantii pot fi clasificati in lianti aposi sau aglutinanti( cleiuri, ceruri, silicati), lianti oleaginoi(uleiuri naturale sau artificiale) lianti rainoi(rini naturale sau sintetice). Liantii determinaprincipalele proprietati tehnice ale unei picturi:consistenta, vascozitate, nuanta, sicativitate, urintaaplicarii culorilor, aderenta sau penetratiastratului pictural, rezistenta la mediul ambiant,gradul de protecfie al pigmenfilor, putere de acoperire.Termeni sinonirni pentru liantul stratuluipictural sunt: aglutinant, adeziv, medium etc.ln cazul mortarelor, liantii sunt sisteme disperse,eterogene, solid-lichid, ai caror componenfi intraIn interacfie fizico-chimica, formand o masa prelucrabilacare, in conditii determinate se transformaintr-o masa mtaritA. i rezistentli, Ia acfiunemecanicii factorii de mediu. In acest caz, liantiisunt minerali i se clasificA. dupa condifiile 1ncare fac priza i se intaresc:-lianti aerieni (nehidraulici), care fac priza i seintaresc In aer; aceti lianti nu pot face priza subapa i dupa mtarire sunt putin rezistenti la actiuneaapei; acestei categorii li apartifle varul gras,gipsul, argila;-liantii hidraulici, care fac priza sub apa i se intarescin prezenta apei 1n aceasta categorie sesitueaza varurile hidraulice i cimenturile de diversetipuri.L

MMaruflaj -provenind din cuvantul francez"maroujle ", insemnand o preparatie pe baza derina, ceara i ocru ro, maruflajul consta in aface sa adere cu ajutorul unui clei forte (maroufle,ceruza, amidon, dextrina) un suport picturalsubfire i elastic, pe un alt suport, eel maiadesea rigid. Panzele fine i hartia pot fi maruflatepe pfulze mai putemice, preparate specialprintr-o incleiere care le confera o oarecare rigiditatesau pe panouri de lemn. Pe ziduri se marufleazain general un suport de panza. Multe dinpicturile murale executate in ulei sunt realizatepe o panza maruflata.Mat -proprietate a suprafetei picturale de a nuavea luciu, stralucire sau transparenta. Suprafatapicturala devine mata in wma procesului de matizarecare de multe ori nu se produce omogen.Matizarea este previzibila sau intentionata atuncicand pictura se executa pe grunduri absorbante,cu culori degresate sau diluate exclusiv cu esentade petrol. Se poate produce, de asemenea, in cazulpicturii in ulei, cand un strat proaspat esteaplicat peste un strat insuficient uscat. Nereprezentando alterare chimica, aspectul mat poate fiindepartat prin aplicarea pe suprafata picturala aunui vemis.Mixtion -mordant de tip uleios folosit in aplicareafoitelor de aur sau de argint. Este un amesteccompus din uleiuri sicativate, pigmenti i alteelemente. Un exemplu de astfel de amestec esteuleiul gras impreuna cu bitumul de Iudeea, miniumde plumb etc. Mixtionul implica un momentoptim de aplicare a foitei de aur sau deargint, obtinandu-se o aurire de tip mat, taraposibilitatea lustruirii suprafetei. Aurirea cumixtion este fo losita in cazul picturilor murale.Mortar -amestec omogenizat de liant, agregat,apa i, in unele cazuri, adaosuri. Aplicat sub formaplastica pe un suport, mortarul face priza ise intarete datoritii proceselor fizice (uscare,cristalizate) sau fizico-chimice (carbonatare, hidratare).Este folosit, fie ca material de legaturaintre alte materiale de construct].e ( cariimida, piatraetc.), fie ca tencuiala cu rol de protectie a zidarieisau de finisaj a acesteia in functie de liant,mortarul poate fi de var, de ciment sau deipsos. in operat].unile de restaurare intereseazamortarele de var, al caror liant (varul) este alesin functie de scopul urmarit (intarire lentil saumai putin lenta -v. var). Agregatul este constituitdin nisip de rau bine spalat i a carui granulat].evariaza in funct].e de tipul mortarului care trebuiepreparat. Tot in categoria agregatelor, cu rol inarrnarea mortarului, fac parte i materialele fibroase,cum ar fi caltii de canepa, paiele, parolanimal.Adaosurile au rol de imbunatatire a calitafii mortarelorsau in aportul unor proprietat]. noi aleacestora Astfel, adaosurile hidraulice ( caramidapisata, tufvulcanic, puzzolana, trass) produc atato micorare a rezistentei mecanice a perrneabilitatii,cat i o sporire a rezistentei mecanice amortarelor.in realizarea mortarelor este determinant dozajulmaterialelor componente. Pentru mortarele devar, dozajul optim este de o parte liant i treiParti agregat. Cantitatea mai mare sau mai micade liant face ca tencuielile sa fie mai mult saumai putin grase i in aceli timp cu o rezistentamecanica mai mare sau mai mica. Calitatea mortarelorde var este, de asemenea, deterrninata detehnologia de aplicare, de la umectarea suficientaa zidului, la aplicarea materialului intr-o consistentaadecvata i o buna compactare i sclivisirea acestuia.

NNeutralitate -starea unui corp sau ansamblu decorpuri, in care suma sarcinilor pozitive este perfectcompensata prin suma sarcinilor negative.De pilda, in cazu1 unei solutii apoase, aceastastare este figurata prin pH-ul egal cu 7.Nisip -component al mortarului care, dei inertin arnestec, influienteaza mult proprietatile acestuia.Servee ca scbelet de rezistenta al mortarului,impiedicand fisurarea i oferind o suprafatade evaporare a apei i de contact cu bioxidul decarbon din atmosfera. Pot fi folosite nisipuri silicioasesan calcaroase, de cariera sau provenitedin concasare. Caracteristicile fizice de care trebuiesa se tinA seama la utilizarea nisipului sunt:Puritatea -principalele impuritati sunt argila,substantele bumice, resturi de carbuni, saruri solubile,mica, pirita.-argila formeaza pelicule ce acopera granulelede nisip, impiedicand contactul lor cu liantul, ingreuneazauscarea mortarelor nehidraulice i lemicoreaza rezistentele;-substanfele humice fonneaza pelicule in jurulgranulelor de nisip i reactioneaza chimic, provocanddegradarea mortarelor;-resturile de ciirbune degradeaza mortarul dataritaacpunii sulfului pe care il contin;-siirurile solubile din nisip pot strabate prin zidarieformand pete pe fatada; sulfafii, cristalizandcu marire de volum, pot produce exfolierea,chiar distrugerea mortarului;-pirita, continand fier i sulf, da pete ruginii prinoxidarea fierului Ia aer umed, iar sulful intra inreace cu mortarele, formand sulfati;-mica reduce calitatea mortarelor datorita structuriiei larnelare i micreaza rezistenta la inghet.Forma granule/or -nisipurile cu granule de formarotunjita dau mortare cu rezistenta mai maredecat cele cu granule in forma de chii sausolzi.Granulozitatea -pentru ca un mortar sa fie debuna calitate. trebuie ca intre granulele de nisipsa rAmW un minimum de goluri care sa fie ocupatede lian; pe de alta parte, granulele maritrebuie sa se rezeme direct unele pe altele.Umiditatea influienteaza dozajele prescrise involume de liant i de nisip (care sunt socotite instare uscata). Nisipul umed, situatie frecventa,este ''infoiat", §i un metru cub de nisip contffie inrealitate o cantitate mai mica de material solid.Aceasta duce la cantitati mai mari de liant, mortarulprezinta tendinta de crapare Ia uscare..Nu este recomandat nisipul de mare, ale carwgranule sunt lefuite (au asperitatile reduse), impiedicando bunll aderenta a liantului la suprafataacestora.

0LObturare -ansamblu de operat].uni avand dreptscop astuparea in mod etan a fisurilor, crapaturilorsau lacunelor in vederea conservarii picturilormurale sau asigurarii desurarii unor alteoperat].uni de conservare. Obturarile pot avea uncarcater definitiv sau provizoriu.Din obturarile definitive amintim tratarea cumortar de var a fisurilor, crapaturilor sau lacunelor.Un exemplu de obturare provizorie este lipireape fisuri, cu un adeziv reversibil (de exemplucarboximetilceluloza purificata) a unor benzi dehartie pelur, menite sa impiedice scurgerea consolidantuluipe parcursul operat].unilor de injectarea suportului picturii murale. in acelai scopobturarea se poate face cu o ceara speciala volatila.Omogen -calificativ aplicat oricarei substanteale ciiror proprietati generale sunt identice, oricarear fi volumul prelevat i locul prelevarii.Spre exemplu, o solufie salina reprezinta un mediuomogen. Nofiunea de omogenitate este legatasistematic de consideratii dimensionale. Depildii, o pictura poate fi macroscopic omogena,dar devine total eterogena daca este observata Iarmcroscop.Opacizare -fenomen de degradare a suprafeleipicturale, caracterizat prin pierderea calitiifilorde transparenfii ale straturilor super:ficiale (vernis-uri,glacis-uri). Fenomenul se produce inconditii de conservare necorespunzatoare -cu excesde urniditate- i in urma unor tratamente inadecvate(ex. operatiuni de curatare).Oxidare -reacfia intre oxigen cu un alt corp susceptibilde a fixa acest element prin mecanismefoarte diversificate, putand sa aj unga la distrugereatotala a corpului supus oxidarii. Se cunoscoxizi ai tuturor elementelor, inclusiv ai metalelorprefioase i ai gazelor rare. Combustia este ultimaforma de atac prin oxigen a unei substanteorganice. Este posibila reglarea oxidarii a numeroasecorpuri, prin alegerea reactivilor oxidantii a conditiiJor operatorii.LL

pParafini -amestec de hidrocarburi solide cu aspectcristalin, alb, tara gust, fara miros, cu punctulde topire variabil in raport cu compoziJia(45°-62°C). Parafina comerciala se obtme dinpacura ( ca produs principal), din uleiuri i dinmotorine (ca produs secundar). Este utilizata lafabricarea cerurilor, a lumanarilor.Patina -ansamblul a1terarilor produse la suprafataoperei de arta, reprezentand denaturm sau depuneride impuritati rezultate in urma fenomenelorde degradare sau de imbatranire naturals.Fara a desfigura opera, dandu-i in schimb aspectulde vechime, patina face parte integranta dinopera, fiind ireversibila. Patina natural! trebuiedeosebita de patina artificial! sau falsa, produsaintenfionat pentru a crea un anumit efect estetic.Se poate vorbi de asemenea de o "patina fmbatrtinita", care a suferit ea insi alterari, pierzandu-ivalorile estetice, i de o ''patina nociva ",care poate provoca fenomene de coroziune saude biodeteriorare.Perete -element vertical de construcJ:ie cu suprafataplana i grosime mica in raport cu celelaltedimensiuni, destinat sa limiteze, sa separe sau saizoleze incaperile intre ele (perete interior) sauin raport cu exteriorul (perete exterior). Pereteleface parte din structura de rezistenta a cladirii caperete portant, daca are i rol de sustffiere a plan­lor sau acoperiului i de a prelua incarcarileorizonta1e, i perete de contravantuire daca preianumai incarcari orizontale. Dupli materialele fo­Josite se deosebesc perefi din materiale de zidarie,perefi din beton sau beton annat (numit diafragmacand este portant) perefi din materialeare. Dupa poziJia in care se gsc se disting:perete portant de fundafie, perete de elevafie (derezistentS. de umplutura, desp8ftitor), perete interiorsau exterior (de fatada), perete de cal can(perete extreior) i timpan (porfiunea de pereteexterior, limitata de pantele acoperiului).pH -sigla reprezentand potenjia/ul hidrogen.Acesta reprezinta caracterul mai mult sau maipupn acid, neutru sau bazic al unei solufii apoase.Va1oarea pH-ului unei solutii reprezintii logaritmulcu semn scbimbat al concentratiei ionilorde hidrogen a1 acelei solutii:pH = -lg[HjDaca pH-ul este cuprins intre 1 i 7, solufia esteacida; daca pH-ul este egal cu 7 este neutra, iardaca pH-ul este cuprins intre 7 i 14, solut:ia estebazica. Apa purli este exemplul unei substanteneutre in care concentrapa ionilor de hidrogeneste egala cu cea a ionilor de hidroxil:[HJ = [OHl = 1 o-7Picturi -produs al artei de a reprezenta pe o suprafata.cu ajutorul liniilor, formelor, valorilor iculorilor, o imagine. Prin tehnica picturii, imagineaapare, se manifestS la nivelul stratului piclura/,strat superficial cu valente estetice, constituitdin mai multe faze: o faza continua, /iantul,care asigura coeziunea sistemului, i una sau maimulte faze discontinue, cuprinzand pigmentulsau pigmentii dispersat:i in liant i care ii aducediferite propriet3ti : opacitate, culoare etc.Acesta pictura are in spate o intreaga structurape care o reduceau Ia termenul de suport. Dupadestinafie, picturile pot fi de eva/et sau murale.Daca primele sunt prin excelenta mobile, celemurale aparJin unui spapu -spafiul arhitecturaldecare nu pot fi desp8ftite. Dup! criteriile tebnice,picturile pot fi "al fresco", "a] secco" sau"fresco-secco".Pictura "al secco" -domeniu al picturii muralecaracterizat prin aplicarea tonurilor pe suportuluscat ("a] secco") cu aj utorul unui liant care poatefi: caseinatul de ca1ciu, emulsia de ou, cleiurile,guma arabica, emulsiile de ceara, emulsiileacrilice etc. Romanii numeau tebnica "in arido".Procedeul "a/ secco " putea fi folosit pentru desavarireaunei picturi murale incepute "a/ fresco". In acelai timp, lucrul pe suportul uscat eradestinat culorilor incompatibile cu alcalinitateavarului sau cu suportul umed.Picturi in ulei -tehnica a picturii caracterizataprin folosirea ca liant pentru culori a unui u/eisicativ (v. ulei). Suportul stratului pictural poatefi panoul de lemn, p§nza, cartonul etc. In cazul

LLpicturii murale, zidul poate fi pregatit pentrupictura in ulei prin aplicarea unei preparati degips, a unei preparafii subtifl pe baza de praf decreta, alb de plumb, alb de zinc i clei animal.De asemenea se poate proceda la maruflarea pezid a panzei. Preparatia ( v. grund) este realizatain functie de intentia de a obfine un aspect matsau transparent al suprafetei picturale. Diluantulculorilor poate fi terebentina, esenta de petrol,un amestec de terebentina i ulei de in etc. Stratulpictural poate prim.i straturi intermediare devernis de retu i un strat final de verni de protectie(v. vernis). Tehnica s-a raspandit odata cuperfectionarea ei de catre fratii Van Eyck in secolulal XV -lea. Pentru pictura medievala romaneasca,aparifia picturii in ulei a insem.nat, incepandcu veacul al XIX-lea, acoperirea in nouatehnica i intr-o nou! viziune, de factum occidentala,a vechilor fresce.Pigment -substanta colorata, de origine mineral!sau sintetica, utilizata in realizarea stratului picturalsau pentru colorarea in masa a unor amestecuri(mortare, adezivi). Se prezinta sub formaunor particole fine a caror caracteristica esteaceea c! sunt insolubile in liantul utilizat, Ia feli in solventul in care s-ar afla. Prin urmare, particolelede pigment se g!sesc intotdeauna in suspensiein solventul utilizat. Din ratiuni int:ificei tehnologice, dimensiunile optime ale particulelorunui pigment sunt cuprinse intre 0,2-2milimicromi. Pigmentii traditionali pentru picturain :fresca i pentru pictura murals in generalfac parte din categoria p!manturilor: ocru, ocrurosiena natural! i arsa, umbrele, pamantul.La acestea se alatura rourile intense: cinabrul,miniul de plumb. Pentru pigmentii albtriavem: albastrul lapis-lazuli, azuritul i albastrulsmall. Din categoria pigmentiJor de cupru faceparte i verdele malahit. Albul de var (alb St.Jean) i negrul de carbone de lemn sau de os,faceau parte de asemenea din paleta traditional!a pictorilor muraliti.Corpurile cristaline sunt in general lipsite deplasticitate In conditii normale. Dimpotriva,corpurile "amorfe" (vernis-uri, grasimi etc.) prezintaplasticitate variind intre limite largi in functiede temperatura. In ceea ce privee sistemelemacromoleculare, care sunt tridimensionale, esteposibila marirea plasticitafii lor in dou! moduri:-plastificare externa constand in incorporarea inmateria respectiva a unui solvent nevolatil al caruirol consta in indepartarea moleculelor de polimercare se vor putea deplasa mai uor unelefatA de altele;-plastifi.carea internii, in care indepartarea macromoleculelorunele de celelalte poate fi obtinutaintr-un mod permanent prin adaugarea lateral!a radicalilor cu slaba polaritate pe lanfUrileprincipale ale polimerului.In domeniul artistic e bine sa ne abtinem de Iaorice plastificare extema, caci plastifianfii migreazain contact cu orice corp poros. Anumitesubstante pot fi comercializate sub forme plastifiatedand impresia conservarii plasticitatii lor.Este cazul, de pildA, al rainii Dammar. foarteput:in plasticS, care este comercializata sub formaunui vernis plastifiat (cu ulei de ricin) dandimpresia ca pelicula de vernis obtinuta astfel iip!streaza plasticitatea.Polaritate - polar -proprietatea unei moleculecare, cu toate ca global este neutra din punct devedere electric, este locul unor disimetrii electroniceprovocand aparifia polilor electropozitivi ielectronegativi. Acesta polaritate este la origineaunor fenomene diverse: solubilitate, intercfiuneVan der Waals, interactiune cu microunde. Substanlelecare prczinta proprietatea polaritatii senurnesc polare.Policromie -atribut al suprafetei unui obiect dearta sau al unei suprafete murale de a fi realizatape baza mai multor culori. Aspectul multicoloreste caracterizat prin in etimologia cuvantului:polys, numeros i hroma, culoare.Plastificare - plastifiant -actiune permit§nd modificareast!rii solide, dura i casanta, a uneisubstante, :tacand-o sA treaca intr-o stare numit!plastic!. Acesta stare se definete prin proprietateaunui material de a pastra forma care ii estedata printr-o actiune mecanicaPoliment -material cu propriet.ap adezive utilizatin fixarea foitelor de aur (v. aurire). Compozitiamaterialului ingaduie lustruirea cu agat sau "dintede lup" a suprefetei aurite. Prezentat in erminiisub numele de ambol, materialul este compusdintr-o varietate de argila continand oxid de fier

LLnumit bol (Bol de Annenia, bol galben) i dinmateriale adezive, plastifianp etc.Pontata -avand originea in cuvantul italian ponte,insernnfuld schel termenul reprezinta registreleorizontale, corespunzand podurilor schelei,obtffiute din succesiunea mai multor giomate aleunei picturi murale al fresco (v. giomata).Porozitate -proprietatea unui corp solid de aavea in masa sa port. Porii reprezinta goluri demici dimensiun.i existente intre elementele structuraleale materialelor existente (corp solid oriagregat de paticule solide consolidate sau neconsolidate).Porii reprezinta de asemenea, mici cavitalisau canale care strabat total sau partialstratul de acoperire.Dupa dimensiuni, porii pot :6 fini ( diametrul maimic de 20) sau grosieri (diametrul mai mare de20). Dupa o alta clasificare, porii pot :6: submicroscopici(submicropori), microscopici (micropori)i macropori. Dupa comunicapa cu exteriorul,porii pot :6: deschisi (in comun.icape cuexteriorul) i fnchi§i. Dupa legatura intre ei, poriipot :6 izolafi (necomunicanp) i comunicanfi. Potfi de asemenea naturali sau artificiali (produiprin introducerea poroforilor).Porozitatea definete gradul de umplere a volumuluiunui material cu pori i poate fi totals sauaparenta. Porozitatea toto/a este volumul tuturorporilor (inchii sau deschii) in unitatea de volum a materialului. Raportul procentual dintrevolumul porilor volumul total al corpului reprezintacoeficientul sou gradul de porozitatetotalS, marime de care depind unele proprietapale materialului: rezistenta mecanica, absorbtiade apa, gelivitatea, conductivitatea termica, rezistenfaIa coroziune etc. Porozitatea aparentaeste volumul porilor deschii in un.itatea de volumaparent a materialului i se determina prinsaturarea cu apa a materialului in conditii diferitestandardizate de saturape (stabilite in funcfiede material).Prelevare -cantitate relativ mica de material detatadintr-un obiect sau dintr-un ansamblu invederea analizelor de laborator. in cazul opereide art8, daca analizele nu se pot efectua decat pebaza unor prelevari, acestea vor trebui extrasedin zone semnificative i care, in aceli timp, sanu afecteze detalii ale imaginii. In funcpe de naturaanalizelor, prelevarile se pot efectua in pulberesau in mici fragmente care sa permita examenulstratigrafic. De asemenea, in anumite cazuri,cum ar :6 analizele biologice, prelevarilenecesita conditii speciale: ambalaje sterile, condifiide conservare a prelevarilor etc.Preparafie -strat de legatura intre suport i stratulde culoare. Pentru pictura de valet sau depanou termenul este sinonim cu grundul. In ceeace privete pictura muralS, prepar$a desemneazastratul subpre situat 1ntre tencuiala suport istratul de culoare. Este specifica picturii muraleal secco sau picturi de tradipe occidentala (romanic,gotic). Preparat:ia poate fi un strat subt:irede varuiala sau de ipsos sau ipsos i var. Preparapade var poate :6 continua sau partialS. coqstituindbaza numai pentru anumite tonuri ale compozifieicromatice.Priza -reprezintA procesul de trecere a liantuluide la starea vascoasa sau plasticS, la cea sobda.Priza este de regula legata de unele transformarichimice in masa liantului. Priza se mai definetei prin "timp de priza", caracterizat printr-un inceputde priza i sf'it de priza, masurap in b­tAp de timp, socotiti in momentul amestecarii liantuluicu apa. lnceputul i sflirtul prizei nu auo semni1icafie fizica sau chimica, ci indica douagrade de vascozitate a pastei, alese in mod conventional.Timpul de priza depinde de:-compozit:ia mineralogica a liantului;-temperatura de ardere i natura materiilor primedin care este preparat liantul;-temperatura apei de amestecare sau a mediuluiinconjurator;-finetea de mAcinare i microadaosurile.Mortarele de var, irnediat dupA punerea in lucrare,suferA o deshidratare putemica, pierzand apade amestec i chiar o parte din apa pastei de yar,care se absorb in carfunida, determinand o cietererapida a consistentei sale.in cazul ipsosului, prin amestecare cu apa se ormeazasulfat de calciu dihidrat, put:in solubil inapa. Din solut:ia suprasaturata, acesta precil>itaca o masa de cristale intretesute (priza).Propte -accesorii destinate sprijinirii suprafeteimurale pe parcursul unor operapun.i ce pot generadesprinderea sau burdu§irea picturilor murale.Un exemplu i1 constituie sprijinirea cu propte aL.

L..L..Lzonelor cu desprinderi sau burdiri ale picturilormurale pe parcursul operatiunilor de consolidareprin injectari. Proptele trebuie sa aiba coeficientuJde elasticitate necesar, iar punctele desprijin pe suprafata murala sa fie prevazute cumateriale de amortizare (burete, molton), care saevite traumatizarea suprafetei picturale.ProteiDe -substante de origine biologica, fundamentale1n regnul animal, intalnindu-se insa, deasemenea, in regnul vegetal. Ele rezulta din m­lanfuirea de tip poliamide a alfoaminoacizilor diferiti.Proprietatile particulare ale proteinelor i aproduiJor acestora de degradare paqiala au fostutilizate pentru realizarea tablourilor i a picturilormurale al secco (albu de ou, cleiuri diverse,cazeina etc.).Pulverulenta -fenomen de degradare caracterizatprin pierderea coeziunii unui material in anumiteconditli de microclimat. Astfel, in urma variafiilorde umiditate, temperatura, a existeoteifenomenelor de poluare atmosferica i atac biologicse produce transformarea unui material dinstarea solida inifiaUi in starea de pulbere.In cazul operei de arta, pulverulenta se poatemanifesta atat Ia nivelul stratului de culoare, cati la nivelul preparatiei sau suportului. Exemplesemnificative de pulverulenta sunt oferite depicturile murale, expuse in general unor condifiiclimatice severe (regim crescut de umiditate, inghet-dezghet),precum fenomenelor de biodeteriorare$i poluare atmosferica. Prezenta, de pilda,in. atmosfera a anhidridei sulfuroase, provenitede la agentii de poJuare artificiali, provoacareacfia de sulfatare cu consecinte dezastruoaseasupra coeziunii stratului pictural.Putere de acoperire -proprietate fundamentalaa culorii, coostand in capacitatea acesteia de alasa sa transpara suportul. Puterea de acoperireeste determinata de indicii de refractie ai pigmentuluii liantului, dar i de grosimea stratuluiaplicat.LLLLL

LIl-RRaini -substantd amorfa, solida sau semifluida,de origine vegetala, animala sau sintetica. Rinilenaturale sunt insolubile in apa i solubile indiveri solventi organici. Rinile artificiale provindin modificarea structurala a unei rini naturalecu aj utorul unor reactivi adecvati. Rinilesintetice sunt produse prin sinteza totala a structuriilor moleculare. Exemple:-raini naturale vegetale: colofoniu, mastic, damar,sandarac, copal;-rini naturale animale: shelac;-rini artificiale: alchidice, galalit;-rini sintetice: epoxidice, poliuretanice.Dupd nevoile tehnologice, inile pot fi termoplasticesau termo-intiiritoare.Reconstituire -refacerea pe baza unor repereexistente fragmentar i a unei documentatti scrise,desenate sau fotografice, a piirtiJor lipsa sau aarilor campuri lacunare ale unei opere de artil.In absenta oricaror :fragmente originale reconstituirea,bazata exclusiv pe documente, reprezintiio refacere integrala a operei. In ambele cazuri,refacerea fragmentara integrala, reconstituireaeste legitimata de valoarea ei estetica, documentarai ca fapt de memorie in raport cu o valoareculturala de prim ordin, disparuta in conditii catastrofale(cataclisme, razboaie, demoliiri abuziveetc.). Reconstituirile pot fi realizate in situ, peamplasarnentul original, pe un alt amplasamentsau intr-un cadru muzeal. De asemenea, ele potfi executate la scara naturala sau la o scara redusa,sub forma unor machete, relevee, imaginicomputerizate. In cadrul monumentelor istorice ,din ratiuni diferite exista adeseori riscul unorreconstituiri abuzive, bazate pe analogie sau puri simplu pe invenfia unor forme inexistente inoriginal.Repictare -acoperirea parfiala sau totala a stratuluipictural original cu un alt strat de culoareintr-o tehnica de aceea natura cu a originaluluisau diferita de aceasta Prin repictare se denatureazaaspectul original al unei imagini. In restaurare,repictiirile pot constitui o sursa de degradareprin aportul de materiale biodeteriorabile sauprin efectul de smulgere pe care 1l pot provocaasupra stratului pictural original.Repictmle pot apartine epocii din care provinepictura sau autorului insui. Ele au aparut, fiesub motiv;$a restauriirii operei sau a ''reimprospatarii"ei, fie sub cea a unei adaptiiri la un nougust sau la o noua viziune iconografica i stilisticaUneori, repictiirile reprezinta modificiiri sauadaosuri cu valoare documentara i estetica.Aceasta inseamna ca problema inlaturiirii uneirepictiiri trebuie sa fie intotdeauna rezultatulunui examen critic atent.Replantare -ansamblu de operatiuni avand cascop repunerea in situ sau pe un alt zid a :fragmentelorde pictura murala extrasa intentionat.Replantarea presupune refacerea, pe cat posibil,a legaturilor cu materialele originare ale opereii obtinerea unui perfect racord la suprafata opereide arta. Operafiunea urmeaza de multe ori extrageriiunui fragment a1 operei (de exemplu picturamurala) in vederea unor interventii de asanaresau consolidare. Asemeni extragerii, replantareanecesita o asigurare a suprafetei :fragmentului(de exeprnlu straturile de protecfie numitefa cing, in cazul piczurii murale), o pregatire minufioasiia lacunei unde se va produce replanareai alegerea adezivului corespunzator.Restaurare -domeniu complex, cu caracter interdisciplinarsau pluridisciplinar i care aredrept scop cunoerea operei de arta in materialitateasa in dubla sa ipostaza, estetica istorica,in vederea unui tratament capabil sa o transmitiiin viitor. Restaurarea cuprinde cateva capitolemajore:1. recunoterea operei de artii i cercetarea acesteiain scopu1 stabilirii unui diagnostic precis;2. realizarea operafiunilor de conservare in dublaipostaza a conserviirii preventive i curative (v.conservare );3. tratarnentul stratului pictural avand ca scop"restabilirea unitapi potenpale a operei de artafn masura fn care aces! lucru este posibi/, fora acomite un fals artistic sau un fals istoric i foraa fnlatura unnele trecerii operei de arta printimp " (Cesare Brandi).

LRenq -operaune de prezentare estetica a uneipicturi, constand in tratarea lacunelor i uzurilorstratului de culoare, prin aplicarea unor tonuricat mai apropiate de original. In sens larg, retuinseamna orice rectifi.care partiala a unei imagi.n.i,prin aplicarea unui strat de culoare in aceeitehnica sau o tehnica deosebita de cea a originalului.Reversibilitate -principiu fundamental in conservare-restaurare,constand in calitatea diferitelormateriale puse in opera (fixativi, adezivi, suporturi,retuuri sau reintegrari) de a fi uor deinlaturat prin mijloace fizico-chimice. Astfel,materialele folosite in procesul de conservarerestauraretrebuie sa ramana solubile sau cu o rezistentamecanica raspunzand deopotriva exigentelormetodologice i necesit de a inlaturafara efecte secundare asupra operei de arta,interventia de conservare-restaurare. Reversibilitateachirnica presupune folosirea unor substantecare nu pot distruge legaturile moleculare alematerialelor componente ale operei de arta.Ritocco -reprezentand traducerea italiana a cuvantuluiretu, termenul are un sens larg, apartioandvocabularului picturii i care inseamnarectificare, indreptare, reluare a unor detalii dinimagine, in scopul modi:ficarii acestora. in cazulpicturii murale al fresco sunt frecvente cazurileunor retuuri al secco. in aceli timp, retuul faceparte din domeniul reintegriirii, reprezentandmodalitatea nedistinctiva de completare a lacunelor.LLL

\...sSaturape -stare a unui sistem fizico-chimic sautehnic in care, prin variatia unui anumit parametro,a fost atins asimptotic maximumul uneimarimi ce caracterizeaza sistemul.in cazu1 solutillor, saturatia se refera la cantitateamaxima de substanta dizolvata in conditiiledate. Solutia saturata poate exista in contact cusubstanta solida. Nu intotdeauna o solufie saturataeste i o solutie concentrata Astfel, daca solubilitateasubstantei respective este foarte redusii,sol uti a saturata poate fi foarte diluata.Saruri -combinafii cu structura ionica, care seformeaza prin neutralizarea unui acid cu o bazain general, sarurile in solutii apoase sunt disociate in ioni. Sarurile sunt electroliti tari. Se mai potobtine in reactiile dintre un acid i o alta sare,dintre metale sau oxizii lor i acizi sau prin combinareadirecta a elementelor. Se cunosc sarurinormale (sau neutre), acide sau bazice. in naturase gasesc cantitap mari de saruri, atat 1n regnulanimal i vegetal, cat i 1n eel mineral.Prezente 1n solul de fundatii al monumentelor, inziduri i tencuieli, sarurile rnigreaza in condifiilediferitelor tipuri de umiditate, recristalizand ininteriorul tencuielilor ( criptoeflorescente) sau lasuprafata acestora ( eflorescente ). In cazul picturilormurale, fenomenul constituie un factor dedegradare, contribuind Ia decoeziunea suportuluii la exfolierea stratului de culoare. Siirurile fre

LLSe utilizeaza ca mediu de reacfie in reactuie deseparare i identificare a ionilor, unde sunt necesareanumite conditii de pH.Solvent -substanJa lichida care in contact cu osubstanta solida, lichida sa,u gazoasa separa moleculeleacesteia, dispersfuldu-le in mod omogen(difuziune) in volumul dizolvantului. Dizolvareasubstantelor este insofita de reaqi.i termice (absorbtiesau degajare de caldura). Solvenlii pot ficlasificafi in polari $i nepolari. Solvenfii polari(ex. apa) pot dizolva substante polare sau ionice.Solvenpi nepolari (ex. hidrocarburile de tipulbenzen, toluen, xilen etc., dizolva ]a randul lorsubstante nepolare. Solutiile obfinute prin procesul de dizolvare pot fi, dupa starea de agregare adizolvantului i a substantelor dizolvate, gazoase,lichide i solide, iar dupa cantitatea de substantadizolvata, diluate, concentrate, saturate sausuprasaturate (v. solutiile). Solventii au un rolmajor in operat:iunile de restaurare, atat in efectuareainterventiilor complexe de curatare a stratu1uipictural, cat i in prepararea unor substanteaflate in stare pura sau in diluarea unor materialea caror concentrat:ie le face neutilizabile.Solvenfi selectivi -substante lichide, organicesau anorganice care au proprietatea de a dizo]vapreferential un anumit component dintr-un amestecoarecare. Selectivitatea lor este strans legataatat de polaritatea proprie, cat i de cea a componentuluipe care-1 dizolvaStabilizare -operat:ie prin care se asigura in timpproprietati constante ( chimice, fizice sau mecanice)unui prod us chiinic. In restaurare, prin stabilizarese obtin transformari ale unor substantechimice in scopul eliminarii unor fenomene caredue la degradarea picturilor murale. Un exemplui1 constituie stabilizarea sarurilor solubile ( sulfati)prin tratamentul cu hidroxid de bariu.-pregatirea suprafetei morale pentru extragere( curatare, fixare );-aplicarea unui facing (tifon i panza de canepa)cu ajutorul unui adeziv de natura organica ( cleianimal, colletta) sau sintetica (Paraloid);-decuparea i extragerea prin mijloace mecanicea fragmentului de pictura mural!; depunereaacestuia se face cu aj utorul unui panou pentruextragere, special confecfionat.Stacco a masseUo -metoda de extragere a picturilormurale im.preuna cu zidul sau o parte dinzidarie. Metoda este extrem de dificila, necesitao pregatire minutioasa i o dotare cu utilaje corespunzatoare.Dupa protejarea cu un facing asuprafetei picturale ce urmeaza a fi extrasii, seproduce o sprijinire cu o contraforma i un panoude sprijin a fragmentului de pictura muralaUrmeaza decuparea, taierea i detarea fragmentuluide pictura murala impreuna cu zidariasau o parte a acesteia, fapt ce se realizeaz! cuutilaje specializate.Strappo -metoda de extragere a picturilor moraleprin desprinderea numai a stratu1ui pictural.Metoda prezinta avantajul unei greutati rniniinea fragmentului i in aceli timp dezavantajulmajor a1 separarii picturii murale de suportulcare ii conferea calitati specifice de aspect sautextura Metoda cuprinde urmatoarele etape:-aplicarea unui facing (tifon i panza de canepa)cu aj utorul uni adeziv ce poate fi de natura organic!(clei animal, colletta) sau sintetica (Para­Joid);-smulgerea peliculei de culoare in momentul optim, cand intarirea cleiului nu s-a produs complet;pe masura ce se produce extragerea, fragmentulpoate fi rulat pe un sui dintr-un materialur manevrabil;-aplicarea fragmentului pe un panou i inlaturarearesturilor de intonaco.LStacco -metoda de ex:tragere a picturilor muraleprin desprinderea de zid a stratului pictural impreunlicu suportu1 ( cu stratul de intonaco ). Metodaeste considerata cea mai avantajoasa prinfaptul ca pastreaza elementele esentiale ce constituiepictura murala, conservand in acest fel aspectulmural, aspectul i textura ce caracterizeazapictura murala respectiva. Metoda cuprindeurmatoarele etape:Strat de culoare (strat pictural) -stratul la nivelulc8.ru.ia se produce imaginea picturalii, aJcatuitdin pigmenp sau coloranti i liant. In funct:iede tehnica picturala, stratul de culoare poate saaibli o structura omogena sau neomogena. In cazulpicturii murale, structura neomogena este datade tehnicile mixte, ca spre exemplu frescosecco.Tehnica, natura culorilor i a liantului de-

L-terminli deopotrivli aspectul i rezistenta stratuluide culoare Ia factorii de mediu.Stuc -material inzestrat cu plasticitate i, ulteriormodelarii intaririi sale, cu rezistenta mecanicai aspect apropiat marmorei. Este destinat stratuluide finisaj al suprafetei murale i obtineriiunor reliefuri sau omamente. Stucul se obtinedintr-un amestec de var stins i praf de marmorai uneori din alabastru sau ipsos sau ipsos i var.Pentru exterior, amestecul poate primi adaos hidraulicformat din carlimida pisata sau puzzolana.Un exemplu in acest sens este decorafia instuc a fafadelor bisericii Fundenii Doamnei. Stucuipoate fi modelat in situ sau tumat in forme imontat dupa intarire.Stucul poate fi lustruit dupli uscare cu pulbere degresie i un piing de piatra pana cand este obtinutun luciu al suprafetei similar cu eel al marmorei.Stucul poate fi alb, colorat in masa saunumai Ia suprafata ( cu pigmenti minerali sau coloranti)i poate fi de asemenea aurit.Tehnica stucului i§i are origi.nea in Persia §i afost dezvoltat tara egal in civilizafia romana. Ulterior,stucul este amplu utilizat in Renaere,baroc i rococo, iar la un alt punct cardinal, inarhitectura otomanli.Substante grase -amestecuri naturale de compozitiecomplexa, alcatuite in cea mai mare proporfiedin gliceride, in special trigliceride mixte.In grasimi mai apar ceruri ( esteri ai alcooli.lorsuperiori), coloranti (carotinoide), proteiDe, steriDe(alcooli policiclici), acizi grai liberi, hidrocarburisuperioare, fosfatide etc. Grasimile seclasifica dupa originea lor, in grasimi animale,care sunt de obicei solide, i grasimi vegetate, deobicei lichide. lntre aceste dona stan de agregarenu pot fi trasate limite riguroase deoarece nuexista grasimi alcatuite dintr-o singura gliceridaunitara, toate fiind amestecuri, uneori foartecomplexe, de diferite gliceride.Grasimile sunt substante insolubile in apa, cucare emulsioneaza puternic. Sunt solubile in solvenfiorganici. Principala lor proprietate chimiclieste hidroliza (saponificarea), practicata mai alesin mediul alcalin. 0 caracteristica a grasimilorlichide este procesul de sicativare. Se cunosculeiuri vegetale sicative (uleiul de in), semisicative,care dau pelicule slabe §i in timp indelungat(ulei de rapitli, de bumbac etc.) i nesicative, carenu formeaza pelicule (ulei de masline). In cazulpicturii murale, prezenta accidentala sau intentionalaa grasimilor pe suprafata acesteia puneprobleme extrem de difi.cile de inlaturare aacestora, datorita porozitatii suportului. Grasimileintalnite pe suprafetele murale sunt in cea maimare parte de origine vegetalaSuport -termen generic care desemneaza o structuramaterialA a clirei suprafatA are rolul de asustme stratul pictural. Suporturile pot fi flexibile,semirigide sau rigide. Exemple de suporturijlexibi/e sunt hatia i panza. Pentru suporturilesemirigide amintim hartia maruflata pe p§nza,panza finli maruflata pe o alta panza sau cartonul.Ca exemplu de suporturi rigide avem piatra,tencuiala, metalul, sticla, lemnu.l etc. in cazulconservarii i restaurarii picturilor murale, suportuleste reprezentat de stratul de tencuiala cesustme stratul pictural (intonaco ). Prin extensie,suportul cuprinde i tencuiala intermediara, deegalizare a suprafetei murale (arriccio) i zidaria.-

L-TTamponare -mentinerea valorii exponentului dehidrogen al unei solufii, prin adaugarea unuitampon in solufie (v. solupe tampon).Tehnica rn.ixti -tehnica picturala caracterizataprin folosirea mai multor procedee tehnice, inrealizarea unei imagini sau a unui obiect de artaExista, in decursul epocilor artistice, o mare varietatea tehnicilor mixte. In cazul picturilor morale,tehnica frescei a fost combinata cu tehniciaJ secco, cum ar fi pictura cu emulsie de ou, ceain cazeina sau ulei. De asemenea, suprafetele infresca au primit detalii realizate In aur, fie cu aurcoloidal, fie cu foita de aur aplicata pe mixtion.Tempera -tehnica picturala folosita, atat in picturamurala, cat i In pictura de panou sau de evalet.Pigmenfii picturii in tempera sunt aglutinapcu emulsii naturale sau artificiale ( emulsiade ou, cleiurile animale sau vegetale, emulsiileacrilice etc.) i aplicafi pe preparapa suportului,ce poate fi zidul (piatrii, ciiramida), tencuiala,lemnul, p8nza, hartia, pergamentul etc. Preparapapoate fi a rdul ei p e baza de ipsos, praf decreta, var 1 argtla etc. In final, lucrarea in temperapoate primi un vernis de protecfie (pe bazade ulei, raini, ceara). Pentru pictura muralii,tempera face parte din categoria picturii a/ seccoi era utilizata uneori pentru desavarirea uneipicturi incepute a/ fresco. Pictura in tempera liare originea in civilizapile antice orientale i mediteraneene.Tencuiala -strat de mortar aplicat in stare plasticape suprafetele de zidarie ce pot fi din caramida,piatra, mixte, din lemn, trestie, argiM sau rabif.Rolul tencuielii este de a proteja zidiiria contraagentilor atmosferici i de a asigura aspectulmural dorit. Aplicarea tencuielii se face in generalin mai multe straturi. Stratul de baza (grundul)este alcatuit dintr-un mortar ce trebuie saasigure aderenta tencuielii la suprafata murala.Peste grund se aplica straturile succesive de tencuialasau doar un singur strat destinat a fi vizibil(fatuiala). Dupa natura materialelor folosite,tencuielile pot fi pe baza de var, ciment sau ipsos.De asemenea, in functie de natura tencuieliii de finisajul dorit sunt folosite diferite tehnologiide aplicare a acestoraTensioactiv -desemneaza orice substanta careadaugata unui lichid modifica valoarea tensiuniisale superficiale. De exemplu, un sapun dizolvatin apa coboara considerabil tensiunea superficialaa sistemului. Exista o varietate considerabilaa prodilor tensioactivi cunoscup sub numelede agenp de inmuiere, spumanti, detergenp,emulsifianti etc. , dupa destinatia lor tehnologica.Tensiune superficiala -este un termen ce seaplica lichidelor i reprezinta forta rezultand dininteracfiunile intre moleculele unui licbid avandca efect limitarea suprafetei sale in raport cuvolumul sau. De exemplu apa, in cadere liberii,va avea mereu tendinta sa ia forma sferica (picatura)pentru a oferi minimum de suprafata inraport cu volumul sau. Tensiunea superficiala aunui lichid se exprima in dyn/cm. Tensiunii superficialeii datoram aspectul fizic al unor defecteale suprafetei picturale cum ar fi evolupanecorespunzatoare a unor vernis-uri (aspectuldenumit "piele de broasca").Te:xturi -ansamblul caracterelor ce definesc unmaterial solid utilizat 'in restaurare. Aceste caractere(neted-granulos, striat etc.) provin din modulde aranjare a materialulu4 in funcfie de compozipaacestuia i de tratarea lui in procesul derestaurare. Un exemplu 11 reprezinta mortarelede var, a caror textura depinde atat de adaosurileprezente in amestec (nisip, praf de piatrii, praf decariimid8, calp etc.), cat i de modul de tratare insuprafata al acestor mortare.Tivire -varianta a operapunilor de chltuire destinatatratarii marginilor suportului picturii, in vedereaancorarii i consolidarii acestora. In picturamuralS, tivirea se realizeaza in funcpe de suportulacesteia, fiind vorba in cea mai mare partede mortar de var. Tivirea poate reprezenta o operap1D1ede protecpe de marire a rezistentei mecanicea marginilor desprinse ale suportului i oobturare a spapilor dintre suport i zidarie pentrua impieclica scurgerea adezivului pe parcursuloperapunilor de injectare. In anumite cazuri, tivireapoate face parte din solupa prezentarii esteticea picturii. Este situapa in care lacunele su-

portului raman ca atare, lasand vizibilA structurazidariei.Transparenta -proprietatea unor corpuri sau aunor medii de a lasa sa treaca prin ele un fa sciculde radiatii electromagnetice, 1n particular, unfascicul de luminA, !a ra a modifica caracterulfasciculului respectiv. Se exprima printr-o manmeegala cu raportul dintre intensitatea radiatieicare strAbate un strat de material i intensitatearadiatiei incidente. In restaurare, transparenta faceparte din calitat:ile cerute unor materiale cumar fi: fixativii, vernis-urile etc.Transpunere (sau transfer) -ansamblu de operatiunivizfuld tratarea speciala a picturilor muraleextrase i montarea acestora pe un nou suport.Etapele procesului de transpunere sunt urmatoarele:-curllfarea, degroea i consolidarea verso-uluifragmentului de pictura murala;-aplicarea unui strat de mortar destinat chituiriilacunelor §i egalizarij verso-ului;-aplicarea unui backing alcatuit 1n general dintifon i panza de canepa (v. backing);-confectionarea i montarea noului suport caretrebuie sa 1ntruneasca o serie de calitati privind:adaptarea Ia forma §i marimea fragmentului,uurinta manevrarii, rezistenta la agentii biologicii Ia factorii de microclimat, stabilitate 1ntimp sau rezistenta la 1mbatr3nire etc.Suporturile pot fi traditionale (iuri din lemnsau metalice) sau alcatuite sub forma unuisandwici de materiale sintetice (ex. suport pebaza de rina sintetica, 1mpaslitura de fibra desticla, fagure din carton bachelitizat sau aluminiu,poliestiren expandat). Orice transpunere trebuiesa prevada reversibilitatea noului suport.Tratteggio -avandu-§i originea 1n cuvantul italiantratteggiare, lnsemnand 1n cazul nostru a tragelinii, semne, termenul desemneaza una dinmetodele de reintegrare a lacunelor. Este vorbade lacunele care, prin intinderea lor i prin repereleexistente 1n pictura original! permit refacereacu certitudine a imaginii. In aceli timp,reconstituirea se face 1n conditiile unei tratari asuprafetei de reintegrat in mod distinct fat! deoriginal. Metoda tratteggio reprezinta tocmaiaceasta posibilitate de tratare a lacunelor intr-otextura care sa se deosebeasca cu ochiul liber §ide Ia o anumita distanfii fata de original. Procedeulse bazeaza pe obtinerea tonalitllfilor dinamestecul optic al liniilor verticale diferit coloratece compUD textura specific! a metodei tratteggio.\ .__). L

,__uUleiuri -lichide vascoase, nevolatile, insolubilein apA, de origine vegetala sau animala ( constitu.itedintr-un amestec de gliceride mixte), minerala(constituite din hidrocarburi grele) i sintetica(uleiuri siliconice), care au proprietatea de aunge. Uleiul vegetal este un amestec de esteri aiglicerinei, cu acizi gri satura sau nesaturati,in stare lichida la temperatura ordinarA, ulei carese gllsete aproape in toate semintele plantelor,precum i in unele fructe (seminte de bumbac,in, ri cin, rapifA, mac, palmier etc.). Densitateauleiurilor vegetale este mai mica decat a apei.Ele sunt solubile in majoritatea solventiJor organicii insolubile in apa. Dupa gradul de sicativitate,uleiurile vegetale pot fi sicative ( cu intarirerelativ rapida in contact cu aerul) nesicative ir;leiuri polimerizate (uleiurile tehnice).In tehnicile picturale, uleiurile sunt folosite pentruaglutinarea culorilor, trebuind sl1 aiba catevaproprieta, cum ar fi: puritatea, transparenta, coloraacat mai deschisa i sicativitatea ( capacitateade a se usca).Pentru pictura sunt folosite diferitele tipuri deuleiuri vegeta1e: de canepA, cuioare, mac, floareasoarelui, nuca i de in (uleiul eel mai folosit).Uleiurile sufera procese de degradare cum ar fi:inga.Jbenirea i intunecarea (brunisare). Utilizatepe suprafata mura1A, uleiurile constituie petepractic ireversibile.L--L

I'-LlLL1vVar -material obtffiut prin calcinarea rocilor calcaroase(calcar, marmora, creta etc.), tara vreopreparare prealabila. Este folosit ca liant in mortare,in industria lacurilor i vopselelor etc. Dupacontffiutul in oxid de calciu (component principal)se deosebesc doua categorii de varuri : aerienei hidraulice.Varul aerian este varul care, dupa hidratare seintarete i prezinta o cretere a rezistentei mecanicenumai in aer, i care rezista numai la lucraricare nu ajung in contact permanent cu apaDin categoria varurilor aeriene fac parte: varulgras (rezultat din calcar cu un continut mic deimpuritati -sub 6%), varul magnezian i varul dedolomit. Cel mai des utilizat este varul gras, carese caracterizeaza printr-o hidratare (stingere)foarte violenta, cu dezvoltare mare de caldura icretere apreciabila a volumului. Apa folositapentru stingerea varului gras nu trebuie sa confinasulfat de calciu sau de magneziu, ori clorurade sodiu, deoarece stingerea nu se mai face endezvoltare mare de caldura i in locul hidroxiduluide calciu se obtin alti compui, ca hidroxidulde sodiu sau carbonatul de calciu, care nuau proprietati de liant. Rezistenta la apa a varuluigras poate fi imbunatafita prin utilizarea adaosurilorhidraulice (unele cenue i zguri industriale,trass, tuf vulcanic macinat fin, praf de caramidasau argila arsa).Este materialul de baza care intra in compozitiasuportului picturilor murale i in special a picturiimurale in fresca. Este, prin urmare, materialuieel mai compatibil cu structura vechilor picturimurale i constituie liantul mortarelor pentruoperafiunile de restaurare-conservare (v. priza,intarire, mortar).Varuiali -acoperirea cu lapte de var a suprafetelortencuite interioare sau exterioare ale uneicladiri. Pentru varuielile exterioare, laptele devar poate fi amestecat cu materii gra.se ( untdelemn,untura sau lapte ), care ii maresc rezistentala factorii climatici.lVaruirea comporta llllAtoarele faze: curatareatencuielii peste care se afla varuiala, aplicareaprimului strat, numit "pocioc", destinat sa astupeasperitatile tencuielii, i varuirea propriu-zisa,efectuata in mai multe straturi.Velatura -de origine italiana (velatura -voalare,val uor), termenul este specific operafiunilor dereintegrare a lacunelor sau uzurilor stratului deculoare. Tehnica se bazeaza pe acoperirea uzurilori lacunelor stratului de culoare cu tonalitat]transparente care contin ceva din tonul local istratul de imbiitranire naturalA, la randul luitransparent, numit patina. in felul acesta, tara ase falsifica realitatea starii de conservare a operei,se realizeaza, pe cat posibil, o anihilare adiscontinuitatilor produse de lacune, inlesninduselectura operei de arta.Vernis -denumire data materialelor pe baza desubstante naturale sau sintetice, fluide, plastice,colorate sau incolore, ce pot fi aplicate in stratsubfire, cu rol protector, dar i cu efect plastic.Formeaza pe suprafata aplicata o pelicula rezist a i transparenta, ceea ce reprezinta caractensttcasubstantelor filmogene. In afara inilornaturale i sintetice, dizolvate in esente minerale,vegetale etc., vernis-urile confin §i anumifiplanti care dau peliculeor un plus de suplete.In funcfie de destinafia lor, vemis-urile pot fi:-aglutinate, care sunt introduse 1n culori, fie cuocazia prepararii initiale, fie in momentul utilizariiacestora, amestecul filcandu-se pe paleta;-de retu, destinate remedierii matizarilor stratuluide culoare i maririi prizei dintre straturile deculoare succesive;-izolante, destinate separarii a doua straturi deculoare considerate incompatibile;-finale sau de protecfie, cu rolul de a crea pelicule-tamponce protejeaza materia picturala impotrivafactorilor de mediu.Dupa aspect, vernis-urile finale pot fi lucioasesau mate. Exista de semenea, posibilitatea obfineriiunui vernis "gras", constituit din dizolvareaunei raini naturale, in prealabil topite intr-unulei sicativ.

zZidirie -element de construcpe rezultat din ezareadupa anumite principii a pietrelor naturale(de n1u sau de cariera) i a caramizilor, nelegatesau legate 'intre ele cu mortar sau alte tipuri delegaturi (legaturi metalice). Zidaria este un materialcompus, cu rupere casant!, fanl ductilitate,cu rezistente moderate Ia compresiune i foartereduse Ia intindere i forfecare. A fost folositede-a lungul secolelor la executia peretilor, boltiloretc. pentru monumente cu valoare arhitecturalai tehnica.Structura zidariei se caracterizeaza prin ezarea,eel putin in supra:fata, a elementelor constructive( caramizile sau blocurile de piatra), inranduri ordonate numite asize. Spatiile de legaturadintre elementele constructive poarta denumireade rosturi i sunt, in general, umplute cumortar, iar dimensiunea lor varia.za 'in funcpe deepoca i tradipa constructiva.Zidariile pot fi simple (executate cu un singurelement constructiv ca de exemplu piatra icaramida, zate in asize alternative) i complexe( cuprinzand 'in componenta ei elemente decorativedin ceramica sau piatra, elementesculpturale). Teserea acestor elemente constructiveale zidariei, precum i modul de ezare inasize, caracterizeaza o epoca sau alta. Pentrupictura muralii i indeosebi pentru pictura muralain fresca, natura materialelor componenteale zidariei, structura poroasa a acesteia, precumi grosimea ei sunt detemrinante, influientandatat tebnica de execupe, cat i evolufia starii deconservare (v. eflorescente, saruri, gelivitate).Zugriveala -strat de finisaj mono- sau policrom,aplicat pe fetele vazute ale elementelor deconstructie, prin acoperirea acestora cu o dispersieapoasa care contffie pigmenti minerali i unliant, pentru a le proteja de acpunea agentiJor exteriori( coroziune, urnezeala, foe etc.), pentru apermite curntirea mai ara a lor i a le da unaspect mai placut.Din punct de vedere aJ liantului se deosebesc:-zugriiveli cu lapte de var care se aplica pe tencuielii zidarii, uneori i pe elemenete de Jemn;-zugriiveli cu c/ei care se folosesc numai la interiorulcladirilor, pe suprafetele tencuite ale incaperilorcu umiditate normala;-zugraveli cu cazeina unde liantul este cleiul decazeina i care pot fi aplicate atat la exterior, cati la interior, pe tencuieli, zidarii i beton;-zugriiveli cu silicap (silicat de potasiu -Jiant) folositeIa ignifugarea elementelor de Jemn etc.;Din punct de vedere al aspectului se deosebesc:-zugraveli simple (monocrome);-zugriiveli decorative (policrome);