Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura
Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura
Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
)Peter Greenaway a `ncercat s\ „trezeasc\ “ publicul <strong>de</strong> la Festivalul ANONIMUL:Peter Greenaway a `ncercat s\ „trezeasc\ “ publicul <strong>de</strong> la Festivalul ANONIMUL:„Eu cred c\ Româniaeste o ]ar\ invizibil\ “© foto: Mihaela Marinordinea <strong>de</strong> ziROMÂNII E DE{TEP}IM\run]i[actualitateRadu Pavel GHEOLa ora la care scriu acest articol nu s-au anun]at `nc\ numele c`[tig\-torilor la cea <strong>de</strong>-a doua edi]ie a Festivalului Interna]ional <strong>de</strong> FilmIn<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt ANONIMUL. Primele zile ale evenimentului cinematograficprogramat la Sf`ntul Gheorghe, `n Delt\, au ar\tat un festival mult maiaerisit <strong>de</strong>c`t anul trecut. P`n\ miercuri, singura senza]ie a festivalului afost apari]ia lui Peter Greenaway `n mijlocul turi[tilor care au `nt`rziatmult dup\ 3 noaptea pentru a viziona primele dou\ p\r]i din TulseLuper Suitcases, cea mai recent\ produc]ie semnat\ <strong>de</strong> regizorulbritanic. „Eu cred c\ România este o ]ar\ invizibil\“, `[i provocaGreenaway interlocutorii... „Pute]i s\ m\ convinge]i c\ nu este a[a?Ce vre]i s\ face]i ca s\ schimba]i situa]ia asta?“, a r\spuns elz`mbetului resemnat care ap\ruse pe fe]ele celor str`n[i `n jurul s\u.R\zvan }upa~n campingul din Satul Filmuluierau str`n[i, conform organizatorilor,`n jur <strong>de</strong> 3.000<strong>de</strong> iubitori ai filmului, `n majoritatetineri sosi]i chiar `n acea zi.Ca [i anul trecut, organizatorii„nu au [tiut“ s\ indice cifraexact\ la care s-a ridicat bugetulacestui festival, misterul fiindCriticul <strong>de</strong> film Alex. Leo{erban, membru al juriului<strong>de</strong> lungmetrajJurnal <strong>de</strong> festivalIulia BlagaFestivalul a <strong>de</strong>marat cu juriile pluspre[edintele Marcel Iure[, plusdirectoarea Miruna Berescu, plusinvitatul special Peter Greenawaycoco]a]i pe un vapora[ `n camping.Publicul, care privea spre ecran [i scen\,a trebuit s\ fac\ ochii roat\. PeterGreenaway a stat dou\ zile, dar a vorbitc`t pentru cinci. Nu e scor]os cumcre<strong>de</strong>am, iar prelegerea pe care a ]inut-oa doua zi a fost o lec]ie nu at`t <strong>de</strong>cinema, c`t <strong>de</strong> mobilizare a creierului.Greenaway e fascinant c`nd vorbe[te.Parc\ mai fascinant <strong>de</strong>c`t filmele lui. Dep\strat cu pl\cere, mai ales c\toat\ lumea a p\rut s\ fie mul]umit\<strong>de</strong> posibilit\]ile oferite <strong>de</strong>ace[tia. „Bine c\ au putut s\construiasc\ toate lucrurile astea,eu s`nt impresionat mai ales<strong>de</strong> cl\diri“, spunea un arhitectvenit din Constan]a pentru a ve<strong>de</strong>a,dup\ propria-i <strong>de</strong>clara]ie,orice se poate la ANONIMUL.Aplauze `n noapteDe[i mai bine pus la punct <strong>de</strong>c`tanul trecut, festivalul nu a pututs\ evite problemele <strong>de</strong> electricitatecare apar `n Sf`ntulGheorghe `n timpul nop]ii. S\teniis-au obi[nuit [i le cer invita-]ilor s\ scoat\ aparatele electricedin priz\ pentru c\ „toanelecurentului“ le-au distrus <strong>de</strong>multe ori televizorul. Proiec]iapeliculei semnate <strong>de</strong> Peter Greenawaya fost <strong>de</strong> dou\ ori victimac\<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> curent, f\r\ ca acestlucru s\ afecteze vizionarea.Greenaway `nsu[i a fost urm\rit<strong>de</strong> capriciile electricit\]ii, `ntimpul conferin]ei sale sala r\-m`n`nd `n bezn\ `n dou\ r`nduri.Rezultatul a fost un moment memorabil`n care, f\r\ s\ tresar\m\car, britanicul a continuat prezentarea.S\-l vezi pe Greenawayvorbind pe `ntuneric <strong>de</strong>spresf`r[itul [i transgresarea arteicinematografice este un momentla care nu s-ar fi a[teptatnimeni, mai ales c\ regizorul sear\ta uluit <strong>de</strong> loca]ia festivalului.„România m-a `nv\]at culocuri ciudate: a[a este acestspa]iu (cu ecranul amenajat `naer liber), la fel cl\direa `n care`mi propune]i s\ colabor\m pentruexpozi]ie“, a r\spuns invitatulspecial al festivalului propunerii<strong>de</strong> a organiza un evenimentartistic la Muzeul Na]ional <strong>de</strong>Art\ Contemporan\ <strong>de</strong>schis anultrecut la Casa Poporului din Bucure[ti.A doua zi <strong>de</strong> festival a smulsiar\[i aplauze din partea celorcare au rezistat p`n\ foarte t`rziu`n fa]a ecranului uria[ din camping.Dup\ dou\ filme mai pu-]in prizate <strong>de</strong> public, documentareledin „Programele speciale“ale festivalului au atins ocoard\ sensibil\ a spectatorilorfapt, te cam sperie un a[a om care nuare timpi mor]i c`nd <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> gura:mereu spune realmente ceva cu miez.A mai fost bine la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>reafestivalului, c\ era <strong>de</strong>stul\ lume, lucrucare s-a repetat [i `n zilele urm\toare.Noroc c\ ploile anun]ate nu [i-au f\cut(cel putin p`n\ azi, miercuri, 17 august)apari]ia. P\cat totu[i c\ seara, `ncamping, se mai au<strong>de</strong> [i muzica <strong>de</strong>discotec\ dat\ la maxim, `n vreme ce `nfa]\ „se dau“ filme. Dar tot `n campingpo]i m`nca bine [i ieftin (faci comanda labar, e[ti trecut `n calculator [i `]i ieim`ncarea gata preparat\ <strong>de</strong> la buc\t\riaaflat\ 30 <strong>de</strong> metri mai `ncolo), aap\rut [i un magazina[ cu <strong>de</strong>toate... S`nt aici mai ales tineri,ca [i anul trecut, dar [i s\teni,care nu pot pier<strong>de</strong> cel maiHoria-Roman Patapievici [i Dan Chi[ur\sp`ndi]i printre c\su]e [i corturi.Av`nd ca subiect atentateteroriste celebre, seria <strong>de</strong> documentareprezentate la ANONI-MUL a ar\tat c\ rena[terea <strong>de</strong>care se bucur\ acest gen `n lumeeste valabil\ [i `n spa]iul românesc.Invita]ii speciali ai festivalului,mai mult sau mai pu]in cunoscu]i,au preferat s\ se relaxezediscret anul acesta, a[a c\ o s\le respect\m discre]ia.Fiind (la ora la care se `nchi<strong>de</strong>edi]ia „<strong>Suplimentul</strong>ui <strong>de</strong>Cultur\“) prea <strong>de</strong>vreme s\ vorbim<strong>de</strong>spre pronosticuri, putemdoar s\ men]ion\m curiozitateacu care s`nt a[teptate proiec]iileunor pelicule ca Dear Wendy adanezului Thomas Vinterbergsau celebrul proiect Ten MinutesOl<strong>de</strong>r care a str`ns cincisprezecedintre cei mai celebri regizori ailumii, fiecare dintre ace[tia realiz`ndc`te un scurt film <strong>de</strong> 10minute ce are ca tem\ timpul.S\pt\m`na viitoare ve]i puteaciti `n „<strong>Suplimentul</strong> <strong>de</strong> cultur\“un interviu `n exclusivitate cuPeter Greenawayimportant eveniment al a[ez\rii. Pentruaceast\ sear\ e anun]at un concertAlexandru B\l\nescu, pe care `l a[tept`nfrigurat\ (merge [i aerul condi]ionataici `n sal\), cu at`t mai mult cu c`t separe c\ se va ]ine pe plaj\. ~n `ncheiere,v-a[ transmite „Salut\ri <strong>de</strong> la Agigea“,dar nu e cazul.Marcel Iure[ [i MaiaMorgenstern sosescla Sf`ntul Gheorghe`ntr-o barc\cu motorCa s\ justific cumva titlul rubricii mele, trebuie s\ `mi etalezm\car o dat\, ca român veritabil, competen]a polivalent\. Deexemplu, `n economie. {i `n psihologie colectiv\.A[adar, cu toate c\ nu m\ omor s\ m\ autocitez, reiau ni[tefragmente dintr-un text pe care l-am publicat `n „Monitorul <strong>de</strong>Ia[i“ acum... h\t, [ase ani, prin 1999: „Complexul sutei <strong>de</strong> lei“.„Cred c\ una din cauzele apatiei care a cuprins societatea româneasc\este [i aceast\ <strong>de</strong>gradare a valorii simbolice reprezentate<strong>de</strong> moneda na]ional\... Banul nu are valoare `n sine. El esteun bun simbolic, o unitate <strong>de</strong> valoare... C`nd moneda na]ional\nu mai are acoperire [...], atunci [i credibilitatea ei este afectat\,afect`nd credibilitatea ]\rii `n care ea circul\ – inclusiv `n fa]apropriilor cet\]eni... De aceea cred c\ reforma monetar\ [...] aravea un efect psihologic pozitiv.“ Ei, a[a-i c-am plesnit-o? {tiam`nc\ <strong>de</strong> pe atunci, ca un Nostradamus mai mititel, c\ o reform\monetar\ e absolut necesar\.Din onestitate [i din teama <strong>de</strong> ridicol, reamintesc <strong>de</strong> bun\voiec\ pe atunci toat\ lumea vorbea <strong>de</strong>spre o reform\ monetar\ necesar\[i <strong>de</strong>spre t\ierea a trei-patru zerouri din coada unui leutot mai jig\rit. Dar esen]ial e c\ s-a `nt`mplat cum am zis, nu?Sau, m\ rog, se va `nt`mpla. Fiindc\ <strong>de</strong>ocamdat\ nu s-a `nt`mplatnimic. Au ap\rut doar ni[te h`rtii mai micu]e [i mai altfel colorate.De fapt, <strong>de</strong>spre asta voiam s\ scriu. Mi-am propus s\ conceptextul <strong>de</strong> fa]\ abia c`nd voi primi prima dat\ rest la un magazin`n lei noi – un fel <strong>de</strong> verificare a vitezei cu care intr\ `n circula]ienoua moned\. Ei bine, `n Timi[oara, un ora[ cu o dinamic\ economic\bun\, au trecut patru s\pt\m`ni p`n\ s\ primesc rest obancnot\ <strong>de</strong> 1 leu. Aproape o lun\! Despre mone<strong>de</strong>le <strong>de</strong> 1, 5,10 bani, care ar trebui s\ <strong>de</strong>a greutate leului nou, nici nu maivorbesc. Le [tiu doar din poze. Parc\ nici nu exist\. ~n orice loca[ cump\ra ceva, totalul e rotunjit (`n lei vechi sau noi, totuna).La o sum\ <strong>de</strong> – s\ zicem – 5,88 lei (58.800), fie prime[ti rest omie (echivalentul a 10 bani noi, dar `n nici un caz 12!), fie nimic.Mai mult, `n multe magazine am v\zut (e drept, am [i urm\rit lucrul\sta!) c\ v`nz\toarele pun leii noi `ntr-un spa]iu separat dinsertarele casei <strong>de</strong> marcat, iar restul `l dau `n lei vechi. Adic\ str`ngleii noi [i scap\ <strong>de</strong> cei vechi – exact invers <strong>de</strong>c`t dorea BNR.Revin la m\run]i[. A[a-i c\ pare ridicol s\ pretinzi 2 bani rest?Un fleac, acolo... Dar `mi amintesc istoria povestit\ <strong>de</strong> un amicajuns prin Germania `n 1990. S-a `nt`lnit el acolo cu prieteni emigra]i,au ie[it la un bar, au b\ut ceva, au pl\tit [i au primit rest unpumn <strong>de</strong> pfenigi. Românii no[tri au ignorat discule]ele ar\mii, iarc`nd s-au ridicat s\ plece, unul a d\r`mat din gre[eal\ stiva <strong>de</strong>pfenigi cl\dit\ <strong>de</strong> mas\. Un neam] <strong>de</strong> la o mas\ vecin\ s-a ridicat,a cules ban cu ban, i-a ajuns din urm\ pe români [i le-a`ntins b\nu]ii. „Ei, ce conteaz\?“, a dat din umeri unul. „|ia nu-sbani.“ „Ba da“, s-a `nc\p\]`nat neam]ul. „Pfenig cu pfenig, se facemarca.“Am r`s [i eu <strong>de</strong> neam]ul c\pos. Z`mbesc [i acum, dar – pe <strong>de</strong>alt\ parte – [tiu c\ avea dreptate. {i-mi amintesc <strong>de</strong> un text al luiSever Voinescu din Dilema veche, `n care autorul remarca surprinsc\ România e singura ]ar\ din cele vizitate <strong>de</strong> el (nu pu-]ine) `n care lipsesc banii m\run]i. Nici m\car ve[nicele noastrerivale `ntru s\r\cie, Bulgaria [i Albania, nu sufer\ <strong>de</strong> boala asta,pe care o [tim bine, doar am primit cu to]ii „rest“ plicuri <strong>de</strong> zah\r,p\tr\]ele <strong>de</strong> ciocolat\ cu amprente <strong>de</strong> v`nz\tor pe ele, gume <strong>de</strong>mestecat <strong>de</strong> nemestecat etc.O explica]ie posibil\ ar fi c\ noi nu ne uit\m la m\run]i[uri. Esub <strong>de</strong>mnitatea noastr\. Cu c`t e capra mai r`ioas\, cu at`t maisus `[i ]ine coada. De-aia zic c\ <strong>de</strong>geaba am scris eu <strong>de</strong>sprereforma monetar\ (`n 1999 sau acum) [i <strong>de</strong>geaba m-a ascultatBNR-ul. Pfenig cu pfenig, se face marca. Dar ban cu ban?P.S.: ~ntre timp am primit rest o moned\ <strong>de</strong> 10 bani (1.000 <strong>de</strong>lei vechi). O fi vreun semn?Iulia Blaga este membr\ a juriului <strong>de</strong> scurtmetraj la FestivalulANONIMUL din acest anSUPLIMENTUL <strong>de</strong> CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 3pop-cultura