Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

fast-food fe]e-fe]e„Te ur\sc, Doamne,ca [i cum ai exista! “Julianne Moore [i RalphFiennes,protagoni[ti `nSf`r[itul aventurii, film`n regia lui Neil JordanIulia BLAGACRONIC| DE FILM AAAAA„Am `ngenuncheat [i mi-am pus capul pe pat [imi-am dorit s\ cred. Nu pot s\ cred. F\-m\ s\cred, am spus, s`nt o tic\loas\ [i o ipocrit\ [im\ ur\sc. Nu pot face nimic singur\. F\-m\ s\cred. Mi-am `nchis ochii [i mi-am `nfiptunghiile `n palme p`n\ c`nd n-am mai sim]itnimic altceva dec`t durere [i am spus c\ o s\cred. Las\-l s\ tr\iasc\ [i o s\ cred. D\-i o[ans\. Las\-l s\ fie fericit. F\-o [i o s\ cred.Dar nu era de ajuns. Nu e suficient s\ te doar\Graham Greene [iCatherine WalstonDup\ cel mai autobiograficroman al lui GrahamGreene, The End of theAffair (Sf`r[itul aventurii), s-auf\cut p`n\ acum dou\ ecraniz\ri,una prin anii ’50, cu DeborahKerr, [i una `n 1999, cu JulianneMoore [i Ralph Fiennes `nrolurile principale, Neil Jordanfiind regizorul. Abordarea lui NeilJordan nu scap\ de melodram\,dar este dramatic\ acolo undetrebuie [i, mai ales, urm\re[te a-proape vizual cele dou\ destinecare se apropie, se unesc [i se separ\din nou.ca s\ crezi. Atunci am spus: «`l iubesc [i o s\fac orice ca s\-l ]ii `n via]\». Am spus-o foarte`ncet, «o s\ renun] la el pentru totdeauna,numai las\-l `n via]\», [i am ap\sat [i amap\sat p`n\ mi-am sim]it pielea c\ se rupe [iam spus: «oamenii se pot iubi f\r\ s\ se vad\,nu-i a[a, ei te iubesc pe Tine [i nu Te v\d», [iapoi el a venit la u[\, era viu, [i m-am g`ndit c\acum am `nceput agonia vie]ii f\r\ el, [i mi-amdorit s\ fi fost din nou mort, `n spatele u[ii.“Muzica de pe coloana sonor\,compus\ de Michael Nyman,are aceea[i calitate – e arhitectural\[i are `n acela[i timpamplitudine temporal\. ~n filmeste vorba despre un b\rbat [i ofemeie (ea m\ritat\) care se cunosc`n 1939, la Londra, [i `ncepo rela]ie. ~n 1944, dup\ unbombardament `n care b\rbatule aproape ucis, femeia pune cap\t,f\r\ nici o explica]ie, rela]iei.Dup\ doi ani, aman]ii sere`nt`lnesc, leg\tura re`ncepepentru c\ Sarah nu i se poate `mpotrivi.Gelos p`n\ la maladiv,b\rbatul, Maurice Bendrix, `ldetermin\ dup\ un timp pe so]s\ angajeze un detectiv, iar ceidoi afl\ c\ Sarah e bolnav\ [ic\, devenind foarte credincioas\,vizita un preot.Sacrificiul [i p\catulDup\ moartea lui Sarah, evenimentebizare – cum ar fi dispari]iaunei pete de pe fa]a unui copilpe care ea l-a m`ngìat – ne facs\ ne g`ndim, pe noi [i pe „apar-]in\torii“ decedatei, c\ deveniseo sf`nt\. Graham Greene s-a inspiratpentru romanul s\u dinleg\tura extraconjugal\ pe carea avut-o timp de zece ani cu CatherineWalston, o americanc\m\ritat\ cu un b\rbat bogat dinAnglia, mam\ a cinci copii. Nu[tiu dac\ `n realitate Catherine amurit „`n urma leg\turii“ (maidegrab\ nu, cei doi s-au cunoscut`n 1946), cert este c\ romanula g\zduit aceast\ povestede iubire [i c\ povestea propriea lui Greene a fost legat\ – poate[i datorit\ naturii ei – de credin]a`n Dumnezeu, de ideea desacrificiu [i de cea de p\cat. Cee frumos `n povestea din romaneste c\ cele dou\ personaje mergpe dou\ c\i paralele, f\r\ s-o[tie, dar destinul unuia modeleaz\asumat destinul celuilalt.Fiecare are versiunea lui asupraevenimentului-cheie, bombardamentul.Nimeni nu are versiuneacomplet\ [i simultan\ `n a-fara spectatorului. Sacrificiul luiSarah e un secret pe care doarjurnalul furat `l p\streaz\, dareste [i calea spre Dumnezeu, pecare `l descoper\ `n momentul`n care face t`rgul pentru via]aiubitului ei. Filmul, ca [i romanul,pune probleme, dar nu leSf`r[itul aventurii / The End of the Affairrezolv\, poate pentru c\ unelelucruri trebuie s\ r\m`n\ cuambele fe]e luminate. Moarteailuminat\ a lui Sarah ar fi pututfi o iluminare [i pentru necredinciosulBendrix, [i `ntr-un felchiar este, cel pu]in una lingvistic\.Dup\ ce l-a ur`t pe so],a ur`t-o pe Sarah care-l evita, l-aur`t pe presupusul nou amantp`n\ s\ afle c\ acest amant erachiar Dumnezeu, Bendrix ajunges\-i accepte existen]a. „Te u-r\sc, Doamne, ca [i cum aiexista!“, exclam\ el la final, a-nun]`nd probabil o transformarecare se va termina dup\ ce filmul`nsu[i va lua sf`r[it. Probabilc\ asta a inclus [i asumareafaptului de a fi `n via]\ datorit\unui sacrificiu.Regia: Neil JordanCu: Julianne Moore, Ralph Fiennes, Stephen Rea, Ian HartR\zvan }UPAMUZIC| PE LITERECu toate c\ site-ul s\u oficialanun]\ c\ pe 20 august `ncepe unan sabatic pentru Bobby McFerrin,acesta este a[teptat `n România laFestivalul Enescu. Pentrupasiona]ii de jazz [i muzici alese,McFerrin este un interpret aparte.A c`[tigat 10 premii Grammy, daracest lucru nu l-a „`mpiedicat“ s\exploateze noi stiluri muzicale.La Festivalul „Enescu “ din acest an, celebrul vocalist de jazz va dirija muzic\ clasic\Bobby McFerrin a[a cum nu l-a]i v\zut niciodat\Din 1992, McFerrin `nregistreaz\pentru Sony Classical, combin`ndexperien]a sa de vocalistcu cea de dirijor [i compozitor. PentruCirclesong a lucrat cu doisprezece interpre]ispecializa]i `n diferite zone alemuzicii vocale, rezultatul fiind un traseumuzical de la ritmurile c`ntecelortribale p`na la gospel [i acordurile muziciisacre culte. Primul material discograficpe care l-a `nregistrat pentru prestigioasacas\ de discuri a fost Hush, pentrucare a folosit cinci compozi]ii proprii [iun aranjament special pentru violoncelal piesei Hush, Little Baby.Nu a mai fost dec`t un pas p`n\ la a-pari]ia, `n 1995, a primului s\u disc demuzic\ clasic\. ~mpreun\ cu Orchestrade Camer\ Saint Paul, McFerrin a lansatPaper Music, un album `n care acestadirijeaz\ [i interpreteaz\ muzic\ de Mendelssohn,Mozart, Bach, Stravinski [iCeaikovski. Anul urm\tor a marcat ocolaborare-eveniment. McFerrin a lucratcu pianistul de jazz Chick Corea pentrua lansa The Mozart Sessions.McFerrin acord\ mult timp proiectelorde muzic\ simfonic\. A `nceputcolaborarea cu „San Francisco Symphony“chiar `n ziua `n care `mplinea40 de ani [i a ajuns s\ dirijeze cele maimari orchestre din Statele Unite. De[icunoscut publicului larg mai degrab\pentru piesa Don’t worry, be happy,McFerrin a mai dirijat `n Europa [i alteorchestre celebre precum Filarmonicadin Rotterdam, Orchestra Radio dinMünchen sau Leipzig Gewandhaus Orchestra.Pasiunea sa nu ar trebui s\-isurprind\ pe cei care ì cunosc biografia.McFerrin s-a n\scut `n 1950 `ntr-ofamilie de muzicieni de forma]ie clasic\,iar primul instrument pe care l-astudiat a fost pianul.La Bucure[ti, pe 5 septembrie, Mc-Ferrin va veni cu Orchestra de Camer\din Basel, cu un program Mozart (Simfonianr. 29 `n La major), Mendelssohn(Simfonia nr. 4 `n Do minor „Italiana“)[i Vivaldi (Concert pentru violoncel –Improvisation Sets). KammerorchesterBasel a fost `nfiin]at\ `n 1984, c`nd absolven]iai diferitelor institu]ii de studiimuzicale din Elve]ia s-au reunit `ntr-unansamblu independent, propun`ndu-[is\ p\streze un etalon profesional `nalt.Printre dirijorii care au lucrat cuOrchestra de Camer\ din Basel –f\c`nd celebr\ inten]ia acesteiade a combina partituri clasice[i tehnici interpretativecontemporane – se num\r\nume ca Giovanni Antonini,Umberto Benedetti Michelangelo[i Robert Levin.Astfel, este lesne de `n]elesc\ Bobby McFerrin aales s\ colaboreze cu o orchestr\care ì permite a-bord\ri personale ale partiturilorclasice.Don’t worry,be happy a fost`n cariera luiMcFerrin maidegrab\ o `nt`mplare.Adev\rata sa pasiuneo constituie jazz-ul14 SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005
))fe]e-fe]efast-foodMatei BEJENARUSorin STOICAARTE VIZUALEBelgradLIBERUL ARBITRUScosul tricoului lafotbalistul românAm fost pentru prima dat\ `n Serbia`n toamna anului 2001, la mai pu]inde un an de la c\derea lui Miloseviè.M\rturisesc c\ am a[teptat cuinteres acea vizit\, pentru c\ `miplace s\ compar realitatea vecinilorno[tri cu a noastr\ – o vizit\ `nBulgaria sau Macedonia este pentrumine cel pu]in la fel de interesant\ca una `n Germania sau Olanda. Amvizitat atunci doar c`teva ora[e dinVoivodina, care, chiar dup\ undeceniu de dec\dere datorat\r\zboaielor din fosta Iugoslavie, maip\strau „urmele“ unei societ\]i cefusese `n urm\ cu dou\ decenii multmai prosper\ dec`t acum.~n micul ora[ Vršac din BanatulS`rbesc, mai cochet [i mai binestructurat dec`t Lugojul sauRe[i]a, aproape toate ma[inile eraumai vechi de zece ani. ~n afar\ deZastava, echivalentul s`rbesc al Daciei1300, puteai vedea pe strad\ma[ini germane produse la sf`r[itulanilor ’80, c`nd s`rbii circulau [ilucrau liber `n Vest [i `[i puteau permites\ le cumpere de pe pia]a second-handdin Germania. Cl\dirilevechi, specifice unui ora[ centraleuropean,aveau fa]adele destul debine `ntre]inute [i erau `ntr-o rela]ieechilibrat\ cu cele noi, moderniste,construite `n anii ’70-’80, cu materiale[i tehnologii mai bune dec`t alenoastre. La Vršac se organizeaz\ oBienal\ Interna]ional\ de Art\ Contemporan\a Tineretului, un evenimentcare, `n ciuda faptului c\ areloc `ntr-un mic ora[ de provincie, acrescut mult de la o edi]ie la alta,aici expun`nd cei mai interesan]i arti[tis`rbi [i din ]\rile `nvecinate.La un an dup\ vizita de la Vršac,am fost la Belgrad cu ocazia uneiconferin]e. Pe bulevardul principal,la c`]iva ani dup\ bombardamenteleNATO, mai puteai vedea fosta cl\-dire a Ministerului Ap\r\rii de petimpul lui MiloseviŁ `n ruine. ~nciuda faptului c\ urmele r\zboiului,c\derea economic\, izolarea politic\erau vizibile, am g\sit un ora[ viu, cutineri emancipa]i [i cosmopoli]i.Spre deosebire de România, undemi[carea a fost aproape inexistent\,la Belgrad am v\zut un mare interespentru cultura punk-rock, lucru cese explic\ prin atmosfera liberal\din anii ’70-’80, c`nd trupe ca BieloDugme, pe atunci condus\ de GoranBregoviŁ, f\ceau furori `n concerteledin ora[ele iugoslave. Muzeulde Art\ Contemporan\ din Belgradse g\se[te `ntr-o cl\dire modernist\cu o geometrie curajoas\, construit\la `nceputul anilor ’60, `n timpul luiTito, [i aflat\ `ntr-o zon\ verde pemarginea rùlui Sava. ~n decursulultimelor patru decenii – mai pu]in`n anii ’90 –, expozi]iile organizateaici au conturat modernismul socialist,acea viziune asupra artei care aAGEND|Concursul „Proiecteaz\ tuurm\toarea libr\rie C\rture[ti!“[i-a prezentat c`[tig\torii lasf`r[itul s\pt\m`nii trecute, `ntr-oconferin]\ de pres\ la care auparticipat reprezentan]i aiLibr\riilor C\rture[ti, ai OrdinuluiArhitec]ilor [i ai grupului ce vaconstrui un centru comercial `ncare va func]iona [i noualibr\rie (acesta va fi ridicat `nBucure[ti la intersec]ia str\zilor{tefan cel Mare [i VasileLasc\r, pe locul unde, `n urm\cu un secol, era un depou detramvaie).Echipa care a c`[tigat locul`ntì [i deci contractul esteformat\ din arhitectul AdrianSoare [i din trei studen]i `n anulreprezentat coabitarea socialismuluiiugoslav original cu deschiderea c\-tre experimentalismul [i individualismulartei occidentale. Astfel, CentrulCultural Studen]esc a fost `nanii ’70 un laborator fertil al avangardeiartistice, aici av`nd loc memorabileexpozi]ii ale lui Joseph Beuysori Art & Language, oriperformance-uri ale Marinei AbramoviŁsau Rasei TodosijeviŁ. Urmarea acestui context sumar descrisde mine a fost faptul c\, dup\experimentele picturii abstracte [iapoi ale culturii obiectului pop dindeceniul [apte, o bun\ parte dintrearti[tii s`rbi importan]i s-au apropiatde g`ndirea conceptual\, folosind fotografia,filmul pe 8 mm ori caietulde schi]e [i nota]ii ca medii predilecte.Solidaritatea artistic\dep\[e[te conjuncturile politiceDup\ `ntuneca]ii ani ’90, dup\ stareade r\zboi [i izolarea ]\rii (defapt, ceea ce a mai r\mas din fostaIugoslavie – Republica Serbia [iMuntenegru), noua genera]ie de arti[ti,critici [i curatori se raporteaz\II la Facultatea de Arhitectur\:Marius Mitran, AlexandruBelenyi [i Irina Niculescu.Proiectul lor a ]inut cont deistoria amplasamentului [i nunumai c\ p\streaz\ spiritullocului, dar ofer\ [i un plus deflexibilitate spa]iului prina[ezarea mobilei pe [ine [icrearea unor umbrare pe tavan,tot mobile, care protejeaz\ desoare [i permit schimbareau[oar\ a decorului. Construc]ia,care trebuie finalizat\ p`n\ `nluna octombrie, va con]ine [ielemente de mobilier dinproiectul echipei care a c`[tigatlocul al doilea. AlexandruDabija, Raul Ardelean [iOctavian Gugu au surprinsVladimir Nikoliè – Ritm,video-instala]ie, 2001 (cinci tineri `[ifac cruce `n ritm de muzic\ tehno –proiectul a fost o reac]iela interzicerea unei parade tehnola Belgrad `n anul 2001)la contextul sociopolitic post-r\zboial ]\rii, dominat `n continuare detrauma r\zboiului pierdut, de mo[-tenirea mental\ a regimului MiloseviŁ,asasinarea unor lideri politici,corup]ia [i izolarea economic\ [i politic\.Expozi]iile „Focus Belgrad“de la IFA Berlin din 1999, „Konversacija“de la Muzeul de Art\Contemporan\ din Belgrad din2001, „Lumea Informa]iei“ de la a-cela[i muzeu din 2003 ori „SituatedSelf“ din 2005, le v\d ca semnale e-mise dintr-o zon\ cultural\ care, dincauza constr`ngerilor politice, estemai pu]in vizibil\. Zoran Naskovski,Milica TomiŁ, Vladimir NikoliŁori Zoran PanteliŁ [i grupul„Absolutno“, tranformat apoi `n centrulde analiz\ media KUDA. ORGdin Novi Sad, au pozi]ii artisticecare reflect\ spiritul genera]iei dedup\ r\zboi [i care dialogheaz\ culumea pe teme globale.Cred c\ solidaritatea artistic\dep\[e[te restric]iile [i barierele impusede conjuncturile politice [i, `nciuda faptului c\ arti[ii s`rbi mai aunevoie de vize pentru a c\l\tori `nEuropa, ideile [i viziunile din proiectelelor circul\ liber `n toat\ lumea.Concursul de arhitectur\ lansat de Libr\riile C\rture[ti [i-a desemnat c`[tig\toriijuriul cu un element distinctiv:rafturile, care sugereaz\ unscris de m`n\ stilizat.Juriul a fost compus dinarhitectul Marius Marcu L\p\dat(pre[edintele juriului), MarianaCelac [i {tefan Lungu (OrdinulArhitec]ilor), Lou Gelehrter(grupul Anador) [i {erban Radu(C\rture[ti).Am v\zut `n mai multe partide din campionat [icupele europene care s-au desf\[urat `n ultimultimp c\ o groaz\ de atacan]i, români de-ai no[tri,au luat cartona[ galben sau ro[u absolut stupid,dup\ ce [i-au scos tricoul [i l-au fluturat glorios [iamenin]\tor pe deasupra capului.Nu [tiu ce r\d\cini, tribale au ba, are scosultricoului, `ntreba]i-l pe Desmond Morris care s-aocupat de treaba asta [i a analizat manifest\rilebucuriei la „Eroii tribali“, cum le-a zis el. ~n cazul`n spe]\ nu [tiu dac\ e vorba despre r\d\ciniarhaice ale unui comportament citadin, [i nu pur[i simplu de nerozie. Scrie `n regulament c\ n-aivoie s\-]i sco]i tricoul? Scrie. {i-atunci de ce,nene Anghelache? Mai bine te izbe[ti cu capulde gazon, faci tumbe, ba]i protector pe cap copiiide mingi sau procedezi precum Silv\[an de laPoli care, dup\ ce a marcat, a fript o c\p\]`n\fanionului de la col]ul terenului. De ce s\ iei uncartona[ absolut de poman\?Interesant mi se pare c\ la cei care iau doarprimul galben dup\ gestul exhibi]ionist v\d un felde resemnare `n]eleapt\, un fel de atitudine detipul „fac ce vreau, dar [tiu ce fac“. Adic\ se vededin mimica h`r[ìt\ a atacantului c\ el [i-a asumatun risc atunci c`nd s-a despuiat, a [tiut c\ o s\ fiesanc]ionat, dar nu putea l\sa de izbeli[te o tradi]iecare cere s\-]i sco]i tricoul. El e un habotnicp\str\tor al datinei str\bune.Un timp, marcatorii `[i scoteau tricoul pentru aanun]a c\ nevasta le-a mai turnat un plod saupentru a protesta `mpotriva cine [tie c\rei st\ripolitice intolerabile, pentru a avertiza c\ nu s`ntde acord cu foametea din Somalia [.a.m.d. La noi,Robert Ni]\ se v\ita printr-o inscrip]ie c\ e bun,dar nu `l vede nimeni, iar Vlad Munteanu, un tipcu mai mult\ imagina]ie, ap\rea cu un tricou pecare o doamn\ `ntr-o pozi]ie nu chiar decent\ ziceaceva de genul „Bag\mio“. Sau „Ba-g\mio!“.Oricum, un agramatism destul de evident carenu merit\ re]inut. De unde rezult\ c\ Vlad [i-af\cut singur tricoul. {i mai rezult\ c\ situa]ia lui[colar\ nu a fost niciodat\ una str\lucit\.Claudiu R\ducanu avea la Steaua un tricoucu Jesus loves you 100%, ceea ce presupune calculeminu]ioase prealabile, precum [i indivizi pecare Iisus nu-i iube[te dec`t `n procente mai mici.Dintre aceia care-[i scot tricoul ceva mai rar.Nu-mi amintesc frenezia asta cu scosultricoului la Balaci, Bölöni, L\c\tu[. Pe \[tia tineriì m\n`nc\-n fund parc\ s\ scape de textile, trebuiecu asupra de m\sur\ s\ [i-l scoat\. Altfelbucuria golului nu e deplin\. M\ g`ndeam c\dac\ se interzice mai clar despuierea, asta poateduce [i la manifest\ri mai originale, precum ceaa lui Osei care, dup\ ce a izbutit un gol de povestitnepo]ilor, a `nceput s\ mearg\ ca un paraliticeuforic. Acum observ c\ Osei se desf\[oar\tot la Poli Timi[oara. Cine [tie, perfec]ioni[ti cumì [tim, or fi angajat oamenii de acolo coregraficare s\-i `nve]e pe alde Silv\[an sau ghanezulpomenit cum s\ reac]ioneze dup\ gol. {i `n felulacesta s-a diminuat drastic num\rul de cartona-[e primite proste[te. Zic [i io.EDITURA POLIROM SADirector general: Silviu LupescuGRUPUL DE PRES| MEDIANET SRLDirector: Gabriel RusuRedactor-[ef: Toni Hri]acCOLEGIUL DE REDAC}IE:George Onofrei (redactor-[ef),Emilia Chiscop,Denisa Com\nescu,Florin L\z\rescu,Lucian Dan TeodoroviciSECRETAR GENERALDE REDAC}IE: Victor Jalb\REDACTOR: Ana-Maria OniseiRUBRICI PERMANENTE:Adriana Babe]i, Emil Brumaru,Radu Pavel Gheo,Florin L\z\rescu, Ionu] Chiva,Lucian Dan Teodorovici;Carte: Lumini]a Marcu, DorisMironescu, Costi Rogozanu;Muzic\: Victor Eskenasy,Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),R\zvan }upa;Film: Iulia Blaga;Teatru: Mihaela Michailov;Arte plastice: Matei Bejenaru;Caricatur\: Lucian Amarii (Jup);Colaje foto: Ion Barbu;TV: Alex Savitescu;Fotbal: Sorin Stoica.ADRES|: Ia[i, B-dul Carol I,nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/214.100, 0232/214111,0724/574355, fax: 0232/214111,e-mail: supliment@polirom.roPUBLICITATE: Oana Asaftei,tel. 0232/252294DISTRIBU}IE / ABONAMENTE:Mihai S`rbu, tel. 0232/271333• `n Ia[i: Media Distribution SRL,tel. 0232/216112• `n ]ar\: Rodipet SA, Bucure[ti,tel. 021/224420, int. 192Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului.• abonamente la oriceoficiu po[tal din ]ar\• cititorii din str\in\tate se potabona la adresaexport@rodipet.roTIPAR: SCMultiprint SA,Ia[i,Strada Buciumnr. 34,tel. 0232/211225,0232/236388„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\sau oric\rui oficiu po[tal.Tarife de abonament:• 18 lei (180.000) pentru o perioad\ de 3 luni• 36 lei (360.000) pentru o perioad\ de 6 luni• 69 lei (690.000) pentru o perioad\ de 12 luniSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 39, 20-26 AUGUST 2005 15vedeta culturala
Page 1: SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Mic ghi
Page 4 and 5: )pop-cultura teorie [i practic\Adri
Page 6 and 7: carte printre r`nduriEmil BRUMARU (
Page 8 and 9: interviu `ntrebarea moarte n-areAm
Page 10 and 11: dosar prob\ scris\C\r]ile copil\rie
Page 12 and 13: actualitate ordinea de ziMatei Beje
Page 16: vedeta culturala mediatiza]i [i de[

Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?