<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>ceilalţi fie direct, fie indirect, prin acţiuni asupramediului său local. Cea mai răspândită aplicaţie ainteligenţei roiului este optimizarea roi a particulei(particle swarm optimization).Viaţa artificială (ALife) constă în încercarea <strong>de</strong>a crea sisteme artificiale care, în mod normal, manifestăproprietăţi specifice doar organismelor vii. Unexemplu <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l al vieţii artificiale a fost propusîn 1968: sistemele Lin<strong>de</strong>nmayer (L-sisteme). Acesteasunt sisteme cu rescriere paralelă care, pornind<strong>de</strong> la un cuvânt iniţial, continuă aplicând regulile <strong>de</strong>rescriere în paralel la toate literele cuvântului generând,astfel, cuvinte noi.Sistemele imunitare artifi ciale sunt, <strong>de</strong> asemenea,mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul care utilizează inteligenţa colectivă,dar pot efectua calcule mai complexe într-omanieră paralelă şi distribuită. Ele folosesc proce<strong>de</strong>e<strong>de</strong> învăţare, memorizare, <strong>de</strong> recuperare asociativăşi alte mecanisme <strong>pentru</strong> a soluţiona problemece ţin <strong>de</strong> recunoaştere şi clasificare.Paradigma calculului biomolecular se bazeazăpe i<strong>de</strong>ea că datele pot fi codificate prin biomolecule,iar meto<strong>de</strong>le biologiei moleculare pot fi utilizate<strong>pentru</strong> a le transforma efectuând operaţii aritmeticesau logice.Mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> calcul ADN (DNA computing) presupunecă biomoleculele sunt ADN-uri. Naştereaacestui domeniu este marcată prin experimentul realizatîn anul 1994 <strong>de</strong> către Leonard Adleman, carea reuşit să rezolve un caz particular al problemeicăii hamiltoniene într-un graf orientat exclusiv prinmanipularea eprubetelor cu ADN-uri. Ulterior s-aupropus şi alte meto<strong>de</strong> <strong>pentru</strong> construirea dispozitivelor<strong>de</strong> calcul bazate pe ADN.Domeniul <strong>de</strong> cercetare calculul membranar,având la origine încercarea <strong>de</strong> a formula un mo<strong>de</strong>l<strong>de</strong> calcul inspirat <strong>de</strong> structura şi funcţionarea uneicelule vii, este introdus <strong>de</strong> Gh.Păun în 1998. Astfel,primele mo<strong>de</strong>le propuse aveau la bază o structurăasemănătoare amplasamentului celular al membranelor(ierarhică), care <strong>de</strong>limitează nişte compartimenteîn care multiseturile <strong>de</strong> chimicale (numiteobiecte) evoluează în conformitate cu regulile <strong>de</strong>evoluţie specificate. Aceste reguli fie mo<strong>de</strong>lează reacţiilechimice şi reprezintă nişte reguli <strong>de</strong> rescriere(<strong>pentru</strong> multiseturi), fie au fost inspirate <strong>de</strong> alte procesebiologice, cum ar fi penetrarea obiectelor prinmembrane. Mo<strong>de</strong>lele au fost mai apoi modificateprin încorporarea unor caracteristici suplimentareinspirate <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i înrădăcinate în biologie, matematicăsau informatică.În cadrul proiectului STCU 4032 „Puterea şieficienţa calculului natural: P sisteme (membranare)neuronale“ („Power and efficiency of naturalcomputing: neural-like P (membrane) systems”)(managerul proiectului – prof. Iurie Rogojin, instituţiacoordonatoare – Institutul <strong>de</strong> Matematică şi Informaticăal Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei), s-aucercetat noile posibilităţi <strong>de</strong> calcul oferite <strong>de</strong> maimulte mo<strong>de</strong>le importante din domeniul calcululuibiologic. S-a ţinut cont atât <strong>de</strong> aspectele teoretice,cât şi <strong>de</strong> cele practice ale acestor mo<strong>de</strong>le.Principalele obiective ale proiectului preconizauaplicarea meto<strong>de</strong>lor şi rezultatelor oferite <strong>de</strong> calcululnatural (membranar) în algebra computaţionalăşi lingvistica matematică, în scopul soluţionării eficientea unor probleme importante din aceste domenii,elaborarea unui instrumentar software <strong>pentru</strong>simularea P sistemelor şi contribuirea la <strong>de</strong>zvoltareateoriei P sistemelor.Au fost cercetate noile posibilităţi oferite <strong>de</strong> calcululcu biomolecule. În special, Reţelele <strong>de</strong> ProcesoareEvoluţioniste (RPE) şi Reţelele Hibri<strong>de</strong> <strong>de</strong>Procesoare Evoluţioniste (RHPE), diverse variante<strong>de</strong> P sisteme (comunicaţionale, tranziţionale, cumembrane active, polimorfice, splicing), sisteme cuinserţie-<strong>de</strong>leţie, P sisteme cu inserţie-<strong>de</strong>leţie cu unnumăr mic <strong>de</strong> parametri. Multe dintre aceste mo<strong>de</strong>lepot fi consi<strong>de</strong>rate şi mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> sisteme neuronale (înspecial, P sistemele tissue-like, RPE şi alte exempleconcrete <strong>de</strong> dispozitive universale <strong>de</strong> calcul elaborateîn cadrul proiectului). S-a mai examinat unmo<strong>de</strong>l intramolecular <strong>pentru</strong> procesul <strong>de</strong> asamblarea genelor în ciliate, care poate fi consi<strong>de</strong>rat o paradigmăbio-inspirată potrivită <strong>pentru</strong> reprezentarea Psistemelor tissue-like.S-a cercetat frontiera <strong>de</strong> intractabilitate (in<strong>de</strong>cidabilitate,în cazul nostru) a problemelor propusespre rezolvare <strong>pentru</strong> majoritatea acestor mo<strong>de</strong>le înscopul <strong>de</strong> a înţelege mai bine posibilităţile lor <strong>de</strong>calcul (universalitatea, eficienţa, complexitatea şialtele). Astfel, s-a <strong>de</strong>monstrat că orice limbaj recursivenumerabil poate fi generat <strong>de</strong> o RHPE completăcu 7 noduri, obţinând un răspuns afirmativ la întrebareaformulată <strong>de</strong> E.Csuhaj-Varjú, C.Martín-Vi<strong>de</strong>şi V. Mitrana (2005) cu privire la posibilitatea <strong>de</strong> agenera un limbaj recursiv enumerabil arbitrar pesteun vocabular V cu o RHPE completă <strong>de</strong> dimensiunimai mici <strong>de</strong>cât 27+3·card(V). S-a arătat, <strong>de</strong> asemenea,că familia RHPE cu 2 noduri nu poate generalimbajele recursiv enumerabile.S-a introdus o nouă variantă <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> calculcu eprubete, sisteme ADN cu separarea lungimii,bazat pe operaţii splicing şi comunicare întreeprubete prin cuvinte filtrate conform lungimii, inspirate<strong>de</strong> tehnica <strong>de</strong> laborator electroforeză în gel.94 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
InformaticăS-a arătat că sistemele ADN cu separarea lungimii,chiar şi cu parametri foarte limitaţi, sunt capabile săsimuleze maşini Turing. Astfel, în baza lor s-ar puteaconstrui (teoretic) un biocalculator universal.Calculul membranar reprezintă un mo<strong>de</strong>l formal<strong>de</strong> calcul distribuit şi celular. S-a <strong>de</strong>finit o variantănouă <strong>de</strong> P sisteme cu reguli <strong>de</strong> rescriere, numite Psisteme polimorfice, care admit ca regulile oricăreiregiuni să fie <strong>de</strong>finite prin conţinutul regiunilor interioare,dar nu prin specificare explicită la <strong>de</strong>scriereasistemului. Această i<strong>de</strong>e este inspirată <strong>de</strong> conceptullui von Neumann „program is data“, dar şi <strong>de</strong> direcţianouă <strong>de</strong> cercetare propusă <strong>de</strong> Gh. Păun privindnucleul celulei. Pentru P sisteme splicing s-a <strong>de</strong>monstrato afirmaţie remarcabilă: 6 reguli splicingsunt suficiente <strong>pentru</strong> universalitatea sistemului (amobţinut astfel P sistemul universal cu cel mai micnumăr cunoscut <strong>de</strong> reguli).Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul şi rezultatele calculului natural(membranar) s-au aplicat în algebra computaţională.Acest domeniu ridică probleme extrem <strong>de</strong> complicate,care impun căutarea unor meto<strong>de</strong> eficiente<strong>de</strong> rezolvare. Pe parcurs, au fost analizate sisteme <strong>de</strong>calcul utilizate atât în algebra computaţională comutativă,cât şi în cea necomutativă. Rezultatul obţinuta fost prezentat sub forma unei baze <strong>de</strong> date. Sistemeleanalizate ţineau cont <strong>de</strong> eficienţă, <strong>de</strong> terminareacalculelor, dar şi <strong>de</strong> unele <strong>de</strong>talii tehnice privindimplementarea acestora. De asemenea, s-au cercetatmeto<strong>de</strong>le existente <strong>de</strong> calcul paralel utilizate în sistemelealgebrei computaţionale. S-a studiat o serie <strong>de</strong>probleme din teoria matricelor (calculul permanentului),teoria bazelor Gröbner (<strong>de</strong>terminarea dacă algebraare dimensiune finită, verificarea dacă un set dat<strong>de</strong> polinoame formează baza Gröbner <strong>pentru</strong> algebradată). Pentru a simula algoritmii elaboraţi a fost folositsistemul P-lingua. S-a constatat că acest sistemnu poate fi aplicat <strong>pentru</strong> a simula manipulări cu monoame.S-a propus ca acest sistem să fie extins cu unmecanism <strong>de</strong> parametrizare a regulilor.S-au aplicat meto<strong>de</strong> şi rezultate ale calcululuinatural (membranar) în lingvistica matematică. Rezultateleprincipale obţinute în acest domeniu suntalgoritmii originali elaboraţi <strong>pentru</strong> mo<strong>de</strong>larea procesului<strong>de</strong> divizare a cuvintelor în silabe, meto<strong>de</strong>le<strong>de</strong> reprezentare, creare şi gestionare a dicţionarelorelectronice, algoritmii <strong>de</strong> paralelizare a procesului<strong>de</strong> flexionare, formalismele noi <strong>de</strong> generare a limbajelorcu sisteme membranare tranziţionale.În continuare a fost elaborat un instrumentarsoftware <strong>pentru</strong> construirea simulatoarelor P sistemelor.Astfel, a fost propusă versiunea beta a instrumentaruluicare permite crearea simulatoarelor<strong>pentru</strong> P sisteme orientate la soluţionarea unor problemespecifice. Folosind acest instrumentar, s-auconstruit simulatoare <strong>pentru</strong> câteva P sisteme înscopul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>monstra şi obţine soluţii <strong>pentru</strong> problemeledin algebra computaţională şi lingvistică cuaplicarea paralelismului masiv inspirat <strong>de</strong> calcululbiomolecular. Crearea simulatoarelor serveşte drepttest <strong>pentru</strong> aplicabilitatea instrumentarului elaborat.Simulatoarele s-au aplicat <strong>pentru</strong> imitarea <strong>de</strong>zvoltăriiP sistemelor, propuse <strong>pentru</strong> mo<strong>de</strong>larea soluţiilorunor probleme din algebra computaţională şi lingvistică.Astfel, simulatoarele au permis validareaacestor soluţii.În cadrul proiectului s-au obţinut mai multe rezultateimportante (teoretice şi practice) publicate înreviste <strong>de</strong> prestigiu internaţional, şi anume, în TheoreticalComputer Science, Elsevier (5 articole);Natural Computing, Springer (4 articole); LectureNotes in Computer Science, Springer (9 articole);Fundamenta Informaticae, IOS Press (2 articole);Biosystems, Elsevier (1 articol); Discrete AppliedMathematics, Elsevier (1 articol); International Journalof Computers, Communications and Control,Agora University Editing House (1 articol); InternationalJournal of Foundations of Computer Science,World Scientific (1 articol); Romanian Journalof Information Science and Technology, RomanianAca<strong>de</strong>my (1 articol), Romanian Biological Science(1 articol); Computer science Journal of Moldova,(4 articole). Membrii proiectului sunt coautori ladouă capitole din monografia The Oxford Handbookof Membrane Computing, ed. by G.Paun,G.Rozenberg, A.Salomaa, Oxford University Press,2010. Membrul proiectului Vladimir Rogojin a susţinutteza PhD “Gene Assembly in StichotrichousCiliates. Elementary Operations, Parallelism andComputation” la Abo Aca<strong>de</strong>my University, Turku,Finland, TUCS Dissertation, No 117, May 2009.O serie <strong>de</strong> rezultate din teza sa au fost incluse înrapoartele proiectului. De asemenea, membrii proiectuluiau prezentat comunicări şi rapoarte invitatela numeroase conferinţe internaţionale <strong>de</strong>dicate calcululuinatural.Un rezumat al cercetărilor în domeniul calcululuinatural efectuate în cadrul Institutului<strong>de</strong> Matematică şi Informatică a fost publicat în:Alha zov A., Boian E., Burtseva L., Ciubotaru C.,Cojocaru S., Colesnicov A., Demidova V., Iva -nov S., Macari V., Magariu G., Malahova L.,Rogojin V., Rogozhin Yu., Tofan T., Verlan S.,Verlan T. Investigations on Natural Computing inthe Institute of Mathematics and Computer Science.In: Computer Science Journal of Moldova. 2010,V.18, N.2(53),101-138. ISSN 1561-4042.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 95
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO