<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Microelemente (în mg/ml): Trilon B – 0.885,MnSO 4– 0.309, MoO 3– 0.15, ZnSO 4– 0.44, CuSO 4– 0.098.Componenţi organici: Sol. <strong>de</strong> zaharoză – 1.6 %(16 g/l); autolizat <strong>de</strong> drojdii – 0.8 % (8 g/l) ;Prin cultivarea tulpinii Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01 pe acest mediu se obţine un complex <strong>de</strong>enzime lipolitice cu o activitate <strong>de</strong> 1774 nMol/s.gBAU.M2. Compoziţia mediului nutritiv cu componenţi organici optimizaţi, <strong>pentru</strong> menţinereaşi cultivarea <strong>de</strong> laborator / industrială a tulpiniiPseudomonas sp.2 CNM-PsB-02:Macroelemente (în g/l): NaCl – 120; NaHCO 3–2,0; NaNO 3– 0,5; KH 2PO 4- 0,05; MgSO . 47H 2O –0,75; KCl – 0,15; FeCl 3– 0.5 ml/l din 2.5 g/l; CaCl 2– 0.4 ml/l din 2.5 g/l.Microelemente (în mg/ml): Trilon B – 0.885,MnSO 4– 0.309, MoO 3– 0.15, ZnSO 4– 0.44, CuSO 4– 0.098.Componenţi organici: Sol. <strong>de</strong> zaharoză – 1.4 %(14 g/l); autolizat <strong>de</strong> drojdii – 0.9 % (9 g/l);Prin cultivarea tulpinii Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02 pe acest mediu se obţine un complex <strong>de</strong>enzime lipolitice cu o activitate <strong>de</strong> 1935 nMol/s.gBAU.M3. Compoziţia mediului nutritiv, principialnou, cu componenţi organici optimizaţi şi inductor,<strong>pentru</strong> cultivarea <strong>de</strong> laborator şi industrială a tulpiniiPseudomonas sp.1 CNM-PsB-01, în scopul obţineriibiomasei cu conţinut sporit <strong>de</strong> enzime lipolitice:Macroelemente (în g/l): NaCl – 120; NaHCO 3–2,0; NaNO 3– 0,5; KH 2PO 4– 0,05; MgSO 4x 7H 2O– 0,75; KCl – 0,15; FeCl 3– 0.5 ml/l din 2.5 g/l;CaCl 2– 0.4 ml/l din 2.5 g/l.Microelemente (in mg/ml): Trilon B – 0.885,MnSO 4– 0.309, MoO 3– 0.15, ZnSO 4– 0.44, CuSO 4– 0.098.Componenţi organici: Sol. <strong>de</strong> zaharoză – 0,5 %(5 g/l); autolizat <strong>de</strong> drojdii – 1,5 % (15 g/l); extractdin Dunaliella salina – 1,0 g/l.Prin cultivarea tulpinii Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01 pe acest mediu se obţine un complex <strong>de</strong>enzime lipolitice cu o activitate <strong>de</strong> 1370 nMol/s.gBAU.M4. Compoziţia mediului nutritiv, principialnou, cu componenţi organici optimizaţi şi inductor,<strong>pentru</strong> cultivarea <strong>de</strong> laborator şi industrială a tulpiniiPseudomonas sp.2 CNM-PsB-02, în scopul obţineriibiomasei cu conţinut sporit <strong>de</strong> enzime lipolitice:Macroelemente (în g/l): NaCl – 120; NaHCO 3–2,0; NaNO 3– 0,5; KH 2PO 4– 0,05; MgSO . 47H 2O– 0,75; KCl – 0,15; FeCl 3– 0.5 ml/l din 2.5 g/l;CaCl 2– 0.4 ml/l din 2.5 g/l.Microelemente (in mg/ml): Trilon B – 0.885,MnSO 4– 0.309, MoO 3– 0.15, ZnSO 4– 0.44, CuSO 4– 0.098.Componenţi organici: Sol. <strong>de</strong> zaharoză – 0,7%(7 g/l); autolizat <strong>de</strong> drojdii – 2,25 % (22,5 g/l);extract din Dunaliella salina – 0,7 g/l.Prin cultivarea tulpinii Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02 pe acest mediu se obţine un complex <strong>de</strong>enzime lipolitice cu o activitate <strong>de</strong> 3576 nMol/s.gBAU.Utilizarea mediilor propuse în practicamicrobiologică şi posibila lor aplicare înbiotehnologie ar asigura obţinerea unui complexenzimatic cu o activitate lipolitică net superioară,faţă <strong>de</strong> cele obţinute, folosind culturile înrudite.Preţul <strong>de</strong> cost al preparatului enzimatic nou esteredus, rezultat obţinut prin folosirea mediilornutritive ieftine şi componenţi accesibili. Mai mult<strong>de</strong>cât atât, utilizarea lichidului cultural rezultat dupăsepararea biomasei <strong>de</strong> Dunaliella salina, în loculmediului mineral Ben-Amotz, ar asigura scă<strong>de</strong>reaconsi<strong>de</strong>rabilă a costului produsului final.Astfel, combinarea principiilor biotehnologieimo<strong>de</strong>rne şi utilizarea raţională a resurselornutritive secundare (lichidul cultural sterilizatrefolosit), vor permite obţinerea în cadrul aceluiaşiciclu biotehnologic <strong>de</strong> sinteză a două produse <strong>de</strong>importanţă majoră: biomasa preţioasă <strong>de</strong> Dunaliellasalina şi complexul enzimatic obţinut la cultivareabacteriilor Pseudomonas pe mediul reutilizat.Bibliografie[1] Lass, A., Zimmermann, R., Oberer, M. andZechner, R. (<strong>2011</strong>). Lipolysis – a highly regulated multienzymecomplex mediates the catabolism of cellular fatstores. Prog Lipid Res 50, 14-27.[2] Tan, T., Lu, J., Nie, K., Deng, L. and Wang, F.(2010). Biodiesel production with immobilized lipase: Areview. Biotechnol Adv 28, 628-34.[3] Rudic, V. (1993) Aspecte noi ale biotehnologieimo<strong>de</strong>rne. Chisinău, Ştiinţa.[4] Shimada, Y., Sugihara, A. and Tominaga, Y.(1994). Microbial lipase: structure and production.Bioprocess Technol 19, 359-71.[5] Yeniad, B., Naik, H. and Heise, A. (<strong>2011</strong>).Lipases in Polymer Chemistry. Adv Biochem EngBiotechnol, ISSN:1616-8542.[6] Sugiura, M., Isobe, M., Oikawa, T. and Oono,H. (1976). Sterol ester hydrolytic activity of lipoproteinlipase from Pseudomonas fl uorescence. Chem PharmBull (Tokyo) 24, 1202-8.[7] Sonoki, S. and Ikezawa, H. (1976). Studieson phospholipase C from Pseudomonas aureofaciens.II. Further studies on the properties of the enzyme. JBiochem 80, 361-6.[8] Ben-Amotz, A. and Avron, M. (1972).Photosynthetic Activities of the Halophilic AlgaDunaliella parva. Plant Physiol 49, 240-3.[9] Box, G.P. and Wilson, K.B. (1951). On theExperimental Attainment of Optimum Conditions.Journal of the Royal Statistical Society 13(1), 1-45.92 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
InformaticăCALCULUL BIOLOGIC –O PARADIGMĂA INFORMATICIICONTEMPORANEDr. Constantin CIUBOTARUDr. hab. Svetlana COJOCARUDr. Galina MAGARIUDr.hab. Iurie ROGOJINInstitutul <strong>de</strong> Matematică şi Informatică, AŞMBIOCOMPUTINGBiocomputing (also known as molecular or cellcomputing) is a new interdisciplinary area of sciencewhere computer science, chemistry, biology, andphysics meet, that promises revolutionary changes incomputations in the near future. It aims at <strong>de</strong>velopingnew <strong>de</strong>vices and computing systems to manipulateinformation operating at atomic or molecularscale on the basis of biological, chemical, electronic,photonic and/or mechanical principles. In the papera short overview of biocomputing area and resultsobtained in the frame of STCU project 4032 “Powerand effi ciency of natural computing: neural-like P(membrane) systems” (project manager: Prof. IurieRogojin; coordinating institution: Institute of Mathematicsand Computer Science of the Aca<strong>de</strong>my ofSciences of Moldova) are presented. In particularnew computational possibilities provi<strong>de</strong>d by computingwith biomolecules in the following biocomputingmo<strong>de</strong>ls are investigated: Networks of EvolutionaryProcessors (NEPs) and Hybrid Networks ofEvolutionary Processors (HNEPs), CommunicationP Systems, Transitional P Systems, P Systems withActive Membranes, Polymorphic P Systems, Insertion-DeletionSystems, Insertion-Deletion P Systemswith Small Parameters, and Splicing P Systems. Promisingresults of application of biocomputing methodsand results in computer algebra and computerlinguistics are presented too.Una dintre marile provocări ale informaticii mo<strong>de</strong>rneeste i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>scrie lumea din jurul nostruîn limbajul procesării informaţiei. O modalitate <strong>de</strong> aface aceasta este studierea proceselor <strong>de</strong> calcul careau loc în natură.Calculul natural reprezintă puntea <strong>de</strong> treceredintre ştiinţele naturale şi informaţionale. Astăzi,majoritatea paradigmelor, principiilor şi mecanismelorutilizate în calculele proiectate <strong>de</strong> o fiinţă umanăpot fi urmărite în cadrul sistemelor naturale ca sursă<strong>de</strong> inspiraţie. În timp ce unele domenii ale calcululuinatural, cum ar fi calculul evolutiv şi neuronal,au fost investigate o perioadă mai în<strong>de</strong>lungată, altedomenii, precum calculul molecular şi cuantic, suntmult mai tinere şi mult mai puţin investigate. Bazatepe fenomene naturale, calculul molecular foloseşteparadigme ale biologiei moleculare, iar calcululcuantic principiile fizicii cuantice şi exploatează paralelismulcuantic.În ultimii ani, utilizarea mecanismelor şi tehnicilor<strong>de</strong> calcul natural au <strong>de</strong>venit principala forţă <strong>de</strong>elaborare a tehnologiilor informaţionale şi <strong>de</strong> comunicare.Mai mult <strong>de</strong>cât atât. Paradigmele şi meto<strong>de</strong>lecalculului natural reprezintă o contribuţie semnificativăîn domeniul informaticii teoretice, ţinândcont <strong>de</strong> faptul că perceperea esenţei calculului constituiesubiectul principal al acestei ştiinţe. Astfel,cercetările efectuate în domeniul calculului naturalsunt pârghii importante ale progresului <strong>pentru</strong> ambelefaţete ale informaticii (teorie şi practică).Calculul biologic (numit, <strong>de</strong> asemenea, calculmolecular sau celular) este un nou domeniu interdisciplinar<strong>de</strong> cercetare situat la intersecţia informaticii,chimiei, biologiei şi fizicii care promite schimbărirevoluţionare în domeniul calculatoarelor înviitorul apropiat. El urmăreşte <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> noiechipamente şi sisteme <strong>de</strong> calcul <strong>pentru</strong> procesareainformaţiei la nivel atomar sau molecular în bazaprincipiilor biologice, chimice, electronice, fotoniceşi/sau mecanice.Cel mai vechi exemplu <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> calcul inspirat<strong>de</strong> natură este automatul celular, propus <strong>de</strong>Ulam şi von Neumann în anii 1940. Aprofundareacercetărilor în teoria automatelor a dat naştere domeniului<strong>de</strong> calcul neuronal, care îmbină cercetăridin domeniile neuroştiinţelor (neuroştiinţe computaţionale)şi informaticii (reţele neuronale).Evoluţia darwiniană a inspirat paradigma <strong>de</strong>calcul evolutiv. În informatică, tehnicile evolutivesunt utilizate pe scară largă <strong>pentru</strong> rezolvarea problemelor<strong>de</strong> optimizare a parametrilor prin aplicareastrategiilor <strong>de</strong> evoluţie sau a programării evolutive.Un alt grup prevalent <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calcul inspirate<strong>de</strong> natură este cunoscut sub numele <strong>de</strong> algoritmigenetici. Algoritmii genetici sunt aplicaţi cu succesla soluţionarea problemelor combinatorice şi <strong>de</strong> optimizare.Printre paradigmele, inspirate <strong>de</strong> inteligenţa colectivăprezentă în natură, trebuie menţionaţi algoritmiifurnicii (ant algorithms) şi inteligenţa roiului(swarm intelligence). Algoritmii furnicii sunt mo<strong>de</strong>leinspirate <strong>de</strong> comportamentul coloniei <strong>de</strong> furnici,iar algoritmul inteligenţa roiului – <strong>de</strong> comportamentulunui roi <strong>de</strong> organisme biologice mobile (cum arfi bacteriile, furnicile, termitele, albinele, păianjenii,peştii, păsările), în care fiecare individ comunică cu3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 93
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO