<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>2. OBIECTE ŞI METODE DE STUDIUÎn cadrul studiului au fost cercetate două obiecte:alga ver<strong>de</strong> Dunaliella salina TEOD. CALU–834 şimicroflora-satelit a D. salina, izolată în şapte fracţii,din care, prin metoda expres <strong>de</strong> testare, au fost alesedouă fracţii numite convenţional 2b şi 3b. Ulterior,culturile numite convenţional 2b şi 3b au fosti<strong>de</strong>ntificate (la USMF „Nicolae Testemiţanu”) şi<strong>de</strong>pozitate în Colecţia Naţională <strong>de</strong> Microorganismesub numele Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01 (<strong>pentru</strong>codificarea 2b) şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02(respectiv <strong>pentru</strong> 3b).Particularităţile <strong>de</strong> cultură şi meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong>studiu al algei verzi Dunaliella salinaPe mediile lichi<strong>de</strong> suspensia <strong>de</strong> alge are o culoarever<strong>de</strong> care, în cazul iluminării intense, căpătă onuanţă galbenă-portocalie. Tulpina se <strong>de</strong>zvoltă binepe mediile nutritive Ben-Amotz ce au următoareacompoziţie [8]:Macroelemente: (g/l)Microelemente: (mg/ml)NaCl 120 Trilon B 0.885NaHCO 31.7 MnSO 40.309NaNO 30.45 MoO 30.15KH 2PO 40.05 ZnSO 40.44MgSO 40.75 CuSO 40.098KCl 0.15FeCl 30.5 ml/l din 2.5 g/lCaCl 20.4 ml/l din 2.5 g/lCreşterea şi productivitatea algei Dunaliellasalina se <strong>de</strong>termină după schimbarea <strong>de</strong>nsităţii opticela lungimea <strong>de</strong> undă λ=625 nm, iar recalcularea BAUse efectuează după formula: M = D 625x 0,768, un<strong>de</strong>0,768 este coeficientul <strong>de</strong> recalculare a biomasei înmg/ml.Pentru păstrarea în<strong>de</strong>lungată a tulpinii sefoloseşte mediul agarizat Ben-Amotz [8] latemperatura <strong>de</strong> 8-10°C şi iluminarea <strong>de</strong> 3-4 miierg/cm 2 , s. Reînnoirea culturii în aceste condiţii seface la fiecare 2 luni. Tulpina poate fi menţinută şipe mediul mineral lichid, la o iluminare <strong>de</strong> zi şi latemperatura camerei, reînnoirea culturii efectuândusepeste fiecare 40-45 <strong>de</strong> zile [3].Caracteristici culturale şi particularităţi aletulpinilor Pseudomonas sp. 1 CNM-PsB-01 şiPseudomonas sp. 2 CNM-PsB-02Tulpina Pseudomonas sp.1 şi Pseudomonassp.2 au fost izolate în cultură pură din microflorasatelit a algei verzi, halofile Dunaliella salina Teod.CALU-834. Activitatea lipolitică a tulpinii propuseconstituie 1661 mMol/mg (<strong>pentru</strong> PsB-01) şi 3229mMol/mg (<strong>pentru</strong> PsB-02). Reprezintă bastonaşeGram-negative, strict aerobe, mobile, cu celulesolitare, baciliforme, cu dimensiunile <strong>de</strong> 0,5-1 x1,5-4 μm.Tulpinile se caracterizează printr-o activitatelipolitică extracelulară înaltă. Activitatea maximă afermenţilor lipolitici se constată în a 4-a zi <strong>de</strong> cultivarea bacteriilor. Sunt hemoorganotrofi cu temperaturilimite la +5 o C. Nu se observă creşterea la +42 o C.Temperatura optimă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare este +24 - +26 o C.Sursă <strong>de</strong> carbon <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare poate servi:zaharoza, lactoza, mai puţin glucoza, manitoza,maltoza. Au activitate lipolitică pronunţată. Tulpinanu este rezistentă la eritromicină, lincomicină,streptomicină şi e rezistentă la oxaciclină, ampicilină,ristampicină. Reacţia indolică este pozitivă. Potcreşte fără inhibarea proceselor <strong>de</strong> divizare înintervalul <strong>de</strong> pH 5,5-8,4. La pH-ul mediului <strong>de</strong> 3,8tulpinile nu cresc.Meto<strong>de</strong> matematiceMeto<strong>de</strong>le matematice <strong>de</strong> planificare aexperienţelor implementate în acest studiu sunt:caracteristica factorilor <strong>de</strong> variere în cadrul optimizării mediilor nutritive; experienţa factorială <strong>de</strong>plinăşi metoda mişcării pe gradient sau Box-Wilson [9].La optimizarea mediilor <strong>de</strong> cultură, în calitate <strong>de</strong>nivel iniţial poate fi ales mediul <strong>de</strong>ja recomandat<strong>pentru</strong> organismul studiat sau pot fi folosite datelereferitoare la componenţa substraturilor naturale dincare a fost izolat organismul dat.În scopul alegerii unităţilor <strong>de</strong> variere semontează o serie <strong>de</strong> experienţe preliminare în care sevariază fiecare factor consecutiv, pe fonul invariabilal celorlalţi componenţi ai mediului, <strong>pentru</strong> a<strong>de</strong>termina <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa productivităţii culturii <strong>de</strong>concentraţia fiecărui factor în parte. În acest cazse ţine cont <strong>de</strong> faptul că ambele nivele (+ şi -) alefactorului studiat trebuie să se găsească în una dinzonele active ale <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei productivităţii.În cadrul optimizării mediilor nutritive,folosindu-se metoda balanţei aleatorii, nivelele <strong>de</strong>variere a factorilor se aleg astfel încât unul să seafle în zona optimală, iar al doilea în una din zoneleextreme. Pentru a <strong>de</strong>termina cea mai scurtă cale spreextremă în direcţia gradientului, este necesar <strong>de</strong> avaria factorii proporţional coeficienţilor <strong>de</strong> regresie,ţinând cont <strong>de</strong> semnul lor. Calculele încep cutrecerea <strong>de</strong> la variabilele codificate la cele naturale.Pentru aceasta se calculează produsul b iλ i<strong>pentru</strong>toţi factorii la care b is-au dovedit a fi semnificativi.Apoi se alege factorul, al cărui produs este celmai mic faţă <strong>de</strong> mărimea absolută şi se calculeazăraportul celorlalţi factori faţă <strong>de</strong> factorul ales.Astfel, obţinem coeficienţii <strong>de</strong> proporţionalitateK, care poartă semnele corespunzătoare alefiecărui factor. Planificarea ulterioară cu scopul<strong>de</strong>terminării maximului funcţiei constă în adunareasau scă<strong>de</strong>rea concomitentă (în conformitate cusemnul coeficienţilor <strong>de</strong> regresie) a paşilor calculaţila nivelul <strong>de</strong> bază. Potrivit rezultatelor experienţei„mişcarea pe gradient”, se obţine variaţia optimăa mediului care asigură nivelul cel mai înalt alprocesului studiat [9].90 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Microbiologie3. REZULTATE ŞI DISCUŢIIÎn cadrul cercetărilor preliminare, <strong>pentru</strong> a<strong>de</strong>termina particularităţile <strong>de</strong> sinteză şi separarea lipazelor produse <strong>de</strong> microflora satelit a algeiD. salina (bacteriile genului Pseudomonas), s-auobţinut date ce au indicat că salefierea cu sulfat <strong>de</strong>amoniu <strong>de</strong> diverse concentraţii <strong>pentru</strong> separarealipazei <strong>de</strong> alte substanţe bioactive nu e raţională,<strong>de</strong>oarece activitatea lipazică se observă doar lafolosirea concentraţiilor înalte <strong>de</strong> sulfat <strong>de</strong> amoniu,iar o parte din β-caroten este pierdut din cauzatrecerii lui în soluţie care apoi se aruncă.În scopul optimizării termenilor <strong>de</strong> evaluarecantitativă a sintezei fermenţilor lipolitici <strong>de</strong>microflora bacteriană (tulpinile Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02),în dinamica <strong>de</strong>zvoltării ei, bacteriile au fost cultivatepe lichidul supernatant al Dunaliellei (preliminarsterilizat), adăugându-se substanţe organice laînceputul experienţei. Culturile Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02s-au cercetat la prezenţa activităţii lipazice începânddin ziua a doua, zilnic, până în ziua a noua. După cums-a stabilit, cultura Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01manifestă activitate lipazică maximă în ziua a 4-aşi a 7-ea, iar maximul activităţii lipazice a culturiiPseudomonas sp.2 CNM-PsB-02 este în ziua a 5-a.Pornind <strong>de</strong> la dinamica <strong>de</strong>zvoltării microflorei, peviitor, culturile vor fi cercetate prepon<strong>de</strong>rent în zilele4-5 <strong>de</strong> cultivare (<strong>pentru</strong> fiecare cultură respectiv).De asemenea, se observă că tulpina Pseudomonassp.1 CNM-PsB-01 are o activitate practic dublă,în comparaţie cu cultura Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02 şi astfel ea apare ca o sursă biotehnologicămai valoroasă <strong>de</strong> producere a lipazelor <strong>de</strong>câtculturile înrudite.Lungimea <strong>de</strong> undă <strong>pentru</strong> recalcularea biomaseiabsolut uscate (BAU) a culturilor Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02,s-a stabilit a fi în intervalul <strong>de</strong> 300-360 nm.În scopul <strong>de</strong>terminării variantei optime acompoziţiei mediului nutritiv <strong>pentru</strong> cultivareabacteriilor însoţitoare ale D. salina a fost efectuatăexperienţa <strong>de</strong> preplanificare. Ca factori <strong>de</strong> variereau fost folosiţi autolizatul <strong>de</strong> drojdii, soluţia <strong>de</strong>zaharoză şi extractul aquasolubil din Dunaliellasalina în diferite concentraţii. Experimental s-aobservat că valoarea maximă a activităţii lipazicese constată în cazul utilizării concentraţiei <strong>de</strong> 0,5%sol. <strong>de</strong> zaharoză <strong>pentru</strong> tulpinile Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02.S-a observat, <strong>de</strong> asemenea, că valoarea maximăa activităţii lipazice se constată în cazul folosiriiconcentraţiei <strong>de</strong> 0,9% sol. autolizat <strong>de</strong> drojdii <strong>pentru</strong>tulpina Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01 şi 1,5%sol. autolizat <strong>de</strong> drojdii <strong>pentru</strong> tulpina Pseudomonassp.2 CNM-PsB-02.Deoarece tulpinile în cercetare au fost izolatedin microflora satelit a algei verzi Dunaliella salina,s-a <strong>de</strong>cis să se investigheze influenţa extractuluiaquasolubil al acestei alge ca un inductor al sintezeienzimelor lipolitice a tulpinilor în studiu. În acestscop am montat o serie <strong>de</strong> experienţe preliminare (<strong>de</strong>preplanificare), <strong>pentru</strong> a studia influenţa extractuluidin Dunaliella salina asupra productivităţii tulpinilor şi, în particular, asupra capacităţii lor <strong>de</strong>a sintetiza enzime lipolitice, pe fonul celorlalţicomponenţi organici invariabili.Etapa următoare în cadrul optimizării mediuluinutritiv constă în cercetarea influenţei complexea componenţilor organici (sol. <strong>de</strong> zaharoză şiautolizatului <strong>de</strong> drojdii) asupra biosintezei enzimelorlipolitice. În acest scop a fost montată experienţafactorială <strong>de</strong>plină cu 2 factori <strong>de</strong> variere (EFD 2 2 ).Etapa finală a optimizării mediului nutritiv constădin experienţele efectuate conform schemei Box-Wilson (mişcarea pe gradient) [9], din rezultatelecăreia se selectează concentraţiile optimale alefactorilor cercetaţi.În locul mediului anorganic Ben-Amotz, dinconsi<strong>de</strong>rente economice se poate utiliza lichidulsupernatant rezultat după colectarea biomasei<strong>de</strong> Dunaliella salina prin centrifugare şi ulteriorsterilizat. Deoarece tulpinile studiate au fost izolatedin microflora satelit a algei verzi Dunaliella salina,ne-am hotărât să cercetăm influenţa extractului aposal acestei alge ca un inductor al sintezei enzimelorlipolitice ale tulpinilor examinate. În acest scop, ammontat o serie <strong>de</strong> experienţe <strong>pentru</strong> a studia influenţacomplexă a componenţilor organici (inclusiv aextractului din D. salina) asupra productivităţiitulpinilor şi, în particular, asupra capacităţii lor <strong>de</strong> asintetiza enzime lipolitice. A fost montată experienţafactorială <strong>de</strong>plină cu 3 factori <strong>de</strong> variere (EFD 2 3 ).Etapa finală a optimizării mediului nutritiv constădin experienţele efectuate conform schemei Box-Wilson (mişcarea pe gradient), din rezultatele căreiase selectează concentraţiile optime ale factorilorcercetaţi.Având ca bază rezultatele expuse mai sus, se<strong>de</strong>duce componenţa calitativă şi cantitativă a mediuluiprincipial nou (cu inductor), <strong>pentru</strong> cultivarea<strong>de</strong> laborator şi industrială a microorganismelor înstudiu. Cultivarea tulpinilor Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02pe aceste medii (M1-M4) asigură sinteza maximă aenzimelor lipolitice şi o productivitate înaltă a lor:M1. Compoziţia mediului nutritiv cu compo -nenţi organici optimizaţi, <strong>pentru</strong> menţinerea şicultivarea <strong>de</strong> laborator / industrială a tulpiniiPseudomonas sp.1 CNM-PsB-01:Macroelemente (în g/l): NaCl – 120; NaHCO 3–2,0; NaNO 3– 0,5; KH 2PO 4– 0,05; MgSO . 47H 2O– 0,75; KCl – 0,15; FeCl 3– 0.5 ml/l din 2.5 g/l;CaCl 2– 0.4 ml/l din 2.5 g/l.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 91
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO