Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ... Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE STUDIUÎn cadrul studiului au fost cercetate două obiecte:alga verde Dunaliella salina TEOD. CALU–834 şimicroflora-satelit a D. salina, izolată în şapte fracţii,din care, prin metoda expres de testare, au fost alesedouă fracţii numite convenţional 2b şi 3b. Ulterior,culturile numite convenţional 2b şi 3b au fostidentificate (la USMF „Nicolae Testemiţanu”) şidepozitate în Colecţia Naţională de Microorganismesub numele Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01 (pentrucodificarea 2b) şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02(respectiv pentru 3b).Particularităţile de cultură şi metodele destudiu al algei verzi Dunaliella salinaPe mediile lichide suspensia de alge are o culoareverde care, în cazul iluminării intense, căpătă onuanţă galbenă-portocalie. Tulpina se dezvoltă binepe mediile nutritive Ben-Amotz ce au următoareacompoziţie [8]:Macroelemente: (g/l)Microelemente: (mg/ml)NaCl 120 Trilon B 0.885NaHCO 31.7 MnSO 40.309NaNO 30.45 MoO 30.15KH 2PO 40.05 ZnSO 40.44MgSO 40.75 CuSO 40.098KCl 0.15FeCl 30.5 ml/l din 2.5 g/lCaCl 20.4 ml/l din 2.5 g/lCreşterea şi productivitatea algei Dunaliellasalina se determină după schimbarea densităţii opticela lungimea de undă λ=625 nm, iar recalcularea BAUse efectuează după formula: M = D 625x 0,768, unde0,768 este coeficientul de recalculare a biomasei înmg/ml.Pentru păstrarea îndelungată a tulpinii sefoloseşte mediul agarizat Ben-Amotz [8] latemperatura de 8-10°C şi iluminarea de 3-4 miierg/cm 2 , s. Reînnoirea culturii în aceste condiţii seface la fiecare 2 luni. Tulpina poate fi menţinută şipe mediul mineral lichid, la o iluminare de zi şi latemperatura camerei, reînnoirea culturii efectuândusepeste fiecare 40-45 de zile [3].Caracteristici culturale şi particularităţi aletulpinilor Pseudomonas sp. 1 CNM-PsB-01 şiPseudomonas sp. 2 CNM-PsB-02Tulpina Pseudomonas sp.1 şi Pseudomonassp.2 au fost izolate în cultură pură din microflorasatelit a algei verzi, halofile Dunaliella salina Teod.CALU-834. Activitatea lipolitică a tulpinii propuseconstituie 1661 mMol/mg (pentru PsB-01) şi 3229mMol/mg (pentru PsB-02). Reprezintă bastonaşeGram-negative, strict aerobe, mobile, cu celulesolitare, baciliforme, cu dimensiunile de 0,5-1 x1,5-4 μm.Tulpinile se caracterizează printr-o activitatelipolitică extracelulară înaltă. Activitatea maximă afermenţilor lipolitici se constată în a 4-a zi de cultivarea bacteriilor. Sunt hemoorganotrofi cu temperaturilimite la +5 o C. Nu se observă creşterea la +42 o C.Temperatura optimă de dezvoltare este +24 - +26 o C.Sursă de carbon pentru dezvoltare poate servi:zaharoza, lactoza, mai puţin glucoza, manitoza,maltoza. Au activitate lipolitică pronunţată. Tulpinanu este rezistentă la eritromicină, lincomicină,streptomicină şi e rezistentă la oxaciclină, ampicilină,ristampicină. Reacţia indolică este pozitivă. Potcreşte fără inhibarea proceselor de divizare înintervalul de pH 5,5-8,4. La pH-ul mediului de 3,8tulpinile nu cresc.Metode matematiceMetodele matematice de planificare aexperienţelor implementate în acest studiu sunt:caracteristica factorilor de variere în cadrul optimizării mediilor nutritive; experienţa factorială deplinăşi metoda mişcării pe gradient sau Box-Wilson [9].La optimizarea mediilor de cultură, în calitate denivel iniţial poate fi ales mediul deja recomandatpentru organismul studiat sau pot fi folosite datelereferitoare la componenţa substraturilor naturale dincare a fost izolat organismul dat.În scopul alegerii unităţilor de variere semontează o serie de experienţe preliminare în care sevariază fiecare factor consecutiv, pe fonul invariabilal celorlalţi componenţi ai mediului, pentru adetermina dependenţa productivităţii culturii deconcentraţia fiecărui factor în parte. În acest cazse ţine cont de faptul că ambele nivele (+ şi -) alefactorului studiat trebuie să se găsească în una dinzonele active ale dependenţei productivităţii.În cadrul optimizării mediilor nutritive,folosindu-se metoda balanţei aleatorii, nivelele devariere a factorilor se aleg astfel încât unul să seafle în zona optimală, iar al doilea în una din zoneleextreme. Pentru a determina cea mai scurtă cale spreextremă în direcţia gradientului, este necesar de avaria factorii proporţional coeficienţilor de regresie,ţinând cont de semnul lor. Calculele încep cutrecerea de la variabilele codificate la cele naturale.Pentru aceasta se calculează produsul b iλ ipentrutoţi factorii la care b is-au dovedit a fi semnificativi.Apoi se alege factorul, al cărui produs este celmai mic faţă de mărimea absolută şi se calculeazăraportul celorlalţi factori faţă de factorul ales.Astfel, obţinem coeficienţii de proporţionalitateK, care poartă semnele corespunzătoare alefiecărui factor. Planificarea ulterioară cu scopuldeterminării maximului funcţiei constă în adunareasau scăderea concomitentă (în conformitate cusemnul coeficienţilor de regresie) a paşilor calculaţila nivelul de bază. Potrivit rezultatelor experienţei„mişcarea pe gradient”, se obţine variaţia optimăa mediului care asigură nivelul cel mai înalt alprocesului studiat [9].90 - nr. 3(22), septembrie 2011
Microbiologie3. REZULTATE ŞI DISCUŢIIÎn cadrul cercetărilor preliminare, pentru adetermina particularităţile de sinteză şi separarea lipazelor produse de microflora satelit a algeiD. salina (bacteriile genului Pseudomonas), s-auobţinut date ce au indicat că salefierea cu sulfat deamoniu de diverse concentraţii pentru separarealipazei de alte substanţe bioactive nu e raţională,deoarece activitatea lipazică se observă doar lafolosirea concentraţiilor înalte de sulfat de amoniu,iar o parte din β-caroten este pierdut din cauzatrecerii lui în soluţie care apoi se aruncă.În scopul optimizării termenilor de evaluarecantitativă a sintezei fermenţilor lipolitici demicroflora bacteriană (tulpinile Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02),în dinamica dezvoltării ei, bacteriile au fost cultivatepe lichidul supernatant al Dunaliellei (preliminarsterilizat), adăugându-se substanţe organice laînceputul experienţei. Culturile Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02s-au cercetat la prezenţa activităţii lipazice începânddin ziua a doua, zilnic, până în ziua a noua. După cums-a stabilit, cultura Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01manifestă activitate lipazică maximă în ziua a 4-aşi a 7-ea, iar maximul activităţii lipazice a culturiiPseudomonas sp.2 CNM-PsB-02 este în ziua a 5-a.Pornind de la dinamica dezvoltării microflorei, peviitor, culturile vor fi cercetate preponderent în zilele4-5 de cultivare (pentru fiecare cultură respectiv).De asemenea, se observă că tulpina Pseudomonassp.1 CNM-PsB-01 are o activitate practic dublă,în comparaţie cu cultura Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02 şi astfel ea apare ca o sursă biotehnologicămai valoroasă de producere a lipazelor decâtculturile înrudite.Lungimea de undă pentru recalcularea biomaseiabsolut uscate (BAU) a culturilor Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02,s-a stabilit a fi în intervalul de 300-360 nm.În scopul determinării variantei optime acompoziţiei mediului nutritiv pentru cultivareabacteriilor însoţitoare ale D. salina a fost efectuatăexperienţa de preplanificare. Ca factori de variereau fost folosiţi autolizatul de drojdii, soluţia dezaharoză şi extractul aquasolubil din Dunaliellasalina în diferite concentraţii. Experimental s-aobservat că valoarea maximă a activităţii lipazicese constată în cazul utilizării concentraţiei de 0,5%sol. de zaharoză pentru tulpinile Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02.S-a observat, de asemenea, că valoarea maximăa activităţii lipazice se constată în cazul folosiriiconcentraţiei de 0,9% sol. autolizat de drojdii pentrutulpina Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01 şi 1,5%sol. autolizat de drojdii pentru tulpina Pseudomonassp.2 CNM-PsB-02.Deoarece tulpinile în cercetare au fost izolatedin microflora satelit a algei verzi Dunaliella salina,s-a decis să se investigheze influenţa extractuluiaquasolubil al acestei alge ca un inductor al sintezeienzimelor lipolitice a tulpinilor în studiu. În acestscop am montat o serie de experienţe preliminare (depreplanificare), pentru a studia influenţa extractuluidin Dunaliella salina asupra productivităţii tulpinilor şi, în particular, asupra capacităţii lor dea sintetiza enzime lipolitice, pe fonul celorlalţicomponenţi organici invariabili.Etapa următoare în cadrul optimizării mediuluinutritiv constă în cercetarea influenţei complexea componenţilor organici (sol. de zaharoză şiautolizatului de drojdii) asupra biosintezei enzimelorlipolitice. În acest scop a fost montată experienţafactorială deplină cu 2 factori de variere (EFD 2 2 ).Etapa finală a optimizării mediului nutritiv constădin experienţele efectuate conform schemei Box-Wilson (mişcarea pe gradient) [9], din rezultatelecăreia se selectează concentraţiile optimale alefactorilor cercetaţi.În locul mediului anorganic Ben-Amotz, dinconsiderente economice se poate utiliza lichidulsupernatant rezultat după colectarea biomaseide Dunaliella salina prin centrifugare şi ulteriorsterilizat. Deoarece tulpinile studiate au fost izolatedin microflora satelit a algei verzi Dunaliella salina,ne-am hotărât să cercetăm influenţa extractului aposal acestei alge ca un inductor al sintezei enzimelorlipolitice ale tulpinilor examinate. În acest scop, ammontat o serie de experienţe pentru a studia influenţacomplexă a componenţilor organici (inclusiv aextractului din D. salina) asupra productivităţiitulpinilor şi, în particular, asupra capacităţii lor de asintetiza enzime lipolitice. A fost montată experienţafactorială deplină cu 3 factori de variere (EFD 2 3 ).Etapa finală a optimizării mediului nutritiv constădin experienţele efectuate conform schemei Box-Wilson (mişcarea pe gradient), din rezultatele căreiase selectează concentraţiile optime ale factorilorcercetaţi.Având ca bază rezultatele expuse mai sus, sededuce componenţa calitativă şi cantitativă a mediuluiprincipial nou (cu inductor), pentru cultivareade laborator şi industrială a microorganismelor înstudiu. Cultivarea tulpinilor Pseudomonas sp.1CNM-PsB-01 şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02pe aceste medii (M1-M4) asigură sinteza maximă aenzimelor lipolitice şi o productivitate înaltă a lor:M1. Compoziţia mediului nutritiv cu compo -nenţi organici optimizaţi, pentru menţinerea şicultivarea de laborator / industrială a tulpiniiPseudomonas sp.1 CNM-PsB-01:Macroelemente (în g/l): NaCl – 120; NaHCO 3–2,0; NaNO 3– 0,5; KH 2PO 4– 0,05; MgSO . 47H 2O– 0,75; KCl – 0,15; FeCl 3– 0.5 ml/l din 2.5 g/l;CaCl 2– 0.4 ml/l din 2.5 g/l.3(22), septembrie 2011 - 91
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>2. OBIECTE ŞI METODE DE STUDIUÎn cadrul studiului au fost cercetate două obiecte:alga ver<strong>de</strong> Dunaliella salina TEOD. CALU–834 şimicroflora-satelit a D. salina, izolată în şapte fracţii,din care, prin metoda expres <strong>de</strong> testare, au fost alesedouă fracţii numite convenţional 2b şi 3b. Ulterior,culturile numite convenţional 2b şi 3b au fosti<strong>de</strong>ntificate (la USMF „Nicolae Testemiţanu”) şi<strong>de</strong>pozitate în Colecţia Naţională <strong>de</strong> Microorganismesub numele Pseudomonas sp.1 CNM-PsB-01 (<strong>pentru</strong>codificarea 2b) şi Pseudomonas sp.2 CNM-PsB-02(respectiv <strong>pentru</strong> 3b).Particularităţile <strong>de</strong> cultură şi meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong>studiu al algei verzi Dunaliella salinaPe mediile lichi<strong>de</strong> suspensia <strong>de</strong> alge are o culoarever<strong>de</strong> care, în cazul iluminării intense, căpătă onuanţă galbenă-portocalie. Tulpina se <strong>de</strong>zvoltă binepe mediile nutritive Ben-Amotz ce au următoareacompoziţie [8]:Macroelemente: (g/l)Microelemente: (mg/ml)NaCl 120 Trilon B 0.885NaHCO 31.7 MnSO 40.309NaNO 30.45 MoO 30.15KH 2PO 40.05 ZnSO 40.44MgSO 40.75 CuSO 40.098KCl 0.15FeCl 30.5 ml/l din 2.5 g/lCaCl 20.4 ml/l din 2.5 g/lCreşterea şi productivitatea algei Dunaliellasalina se <strong>de</strong>termină după schimbarea <strong>de</strong>nsităţii opticela lungimea <strong>de</strong> undă λ=625 nm, iar recalcularea BAUse efectuează după formula: M = D 625x 0,768, un<strong>de</strong>0,768 este coeficientul <strong>de</strong> recalculare a biomasei înmg/ml.Pentru păstrarea în<strong>de</strong>lungată a tulpinii sefoloseşte mediul agarizat Ben-Amotz [8] latemperatura <strong>de</strong> 8-10°C şi iluminarea <strong>de</strong> 3-4 miierg/cm 2 , s. Reînnoirea culturii în aceste condiţii seface la fiecare 2 luni. Tulpina poate fi menţinută şipe mediul mineral lichid, la o iluminare <strong>de</strong> zi şi latemperatura camerei, reînnoirea culturii efectuândusepeste fiecare 40-45 <strong>de</strong> zile [3].Caracteristici culturale şi particularităţi aletulpinilor Pseudomonas sp. 1 CNM-PsB-01 şiPseudomonas sp. 2 CNM-PsB-02Tulpina Pseudomonas sp.1 şi Pseudomonassp.2 au fost izolate în cultură pură din microflorasatelit a algei verzi, halofile Dunaliella salina Teod.CALU-834. Activitatea lipolitică a tulpinii propuseconstituie 1661 mMol/mg (<strong>pentru</strong> PsB-01) şi 3229mMol/mg (<strong>pentru</strong> PsB-02). Reprezintă bastonaşeGram-negative, strict aerobe, mobile, cu celulesolitare, baciliforme, cu dimensiunile <strong>de</strong> 0,5-1 x1,5-4 μm.Tulpinile se caracterizează printr-o activitatelipolitică extracelulară înaltă. Activitatea maximă afermenţilor lipolitici se constată în a 4-a zi <strong>de</strong> cultivarea bacteriilor. Sunt hemoorganotrofi cu temperaturilimite la +5 o C. Nu se observă creşterea la +42 o C.Temperatura optimă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare este +24 - +26 o C.Sursă <strong>de</strong> carbon <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare poate servi:zaharoza, lactoza, mai puţin glucoza, manitoza,maltoza. Au activitate lipolitică pronunţată. Tulpinanu este rezistentă la eritromicină, lincomicină,streptomicină şi e rezistentă la oxaciclină, ampicilină,ristampicină. Reacţia indolică este pozitivă. Potcreşte fără inhibarea proceselor <strong>de</strong> divizare înintervalul <strong>de</strong> pH 5,5-8,4. La pH-ul mediului <strong>de</strong> 3,8tulpinile nu cresc.Meto<strong>de</strong> matematiceMeto<strong>de</strong>le matematice <strong>de</strong> planificare aexperienţelor implementate în acest studiu sunt:caracteristica factorilor <strong>de</strong> variere în cadrul optimizării mediilor nutritive; experienţa factorială <strong>de</strong>plinăşi metoda mişcării pe gradient sau Box-Wilson [9].La optimizarea mediilor <strong>de</strong> cultură, în calitate <strong>de</strong>nivel iniţial poate fi ales mediul <strong>de</strong>ja recomandat<strong>pentru</strong> organismul studiat sau pot fi folosite datelereferitoare la componenţa substraturilor naturale dincare a fost izolat organismul dat.În scopul alegerii unităţilor <strong>de</strong> variere semontează o serie <strong>de</strong> experienţe preliminare în care sevariază fiecare factor consecutiv, pe fonul invariabilal celorlalţi componenţi ai mediului, <strong>pentru</strong> a<strong>de</strong>termina <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa productivităţii culturii <strong>de</strong>concentraţia fiecărui factor în parte. În acest cazse ţine cont <strong>de</strong> faptul că ambele nivele (+ şi -) alefactorului studiat trebuie să se găsească în una dinzonele active ale <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei productivităţii.În cadrul optimizării mediilor nutritive,folosindu-se metoda balanţei aleatorii, nivelele <strong>de</strong>variere a factorilor se aleg astfel încât unul să seafle în zona optimală, iar al doilea în una din zoneleextreme. Pentru a <strong>de</strong>termina cea mai scurtă cale spreextremă în direcţia gradientului, este necesar <strong>de</strong> avaria factorii proporţional coeficienţilor <strong>de</strong> regresie,ţinând cont <strong>de</strong> semnul lor. Calculele încep cutrecerea <strong>de</strong> la variabilele codificate la cele naturale.Pentru aceasta se calculează produsul b iλ i<strong>pentru</strong>toţi factorii la care b is-au dovedit a fi semnificativi.Apoi se alege factorul, al cărui produs este celmai mic faţă <strong>de</strong> mărimea absolută şi se calculeazăraportul celorlalţi factori faţă <strong>de</strong> factorul ales.Astfel, obţinem coeficienţii <strong>de</strong> proporţionalitateK, care poartă semnele corespunzătoare alefiecărui factor. Planificarea ulterioară cu scopul<strong>de</strong>terminării maximului funcţiei constă în adunareasau scă<strong>de</strong>rea concomitentă (în conformitate cusemnul coeficienţilor <strong>de</strong> regresie) a paşilor calculaţila nivelul <strong>de</strong> bază. Potrivit rezultatelor experienţei„mişcarea pe gradient”, se obţine variaţia optimăa mediului care asigură nivelul cel mai înalt alprocesului studiat [9].90 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>