Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ... Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
AkademosFederaţia RusăEstoniaRomâniaBulgariaLetoniaSuediaUngariaAngliaBielorusiaFranţaSerbiaR. MoldovaDanemarcaNorvegiaSloveniaFinlandaSpaniaItaliaOlandaBelgiaGermaniaElveţiaPolonia511111098771313171717161514212121232730410 5 10 15 20 25 30 35 40 45Figura 1. Ponderea avorturilor la 1 000 de femei fertile, în unele ţări europene, 2009Mortalitatea maternă survenită în urma întreruperiisarcinii în Republica Moldova între anii 1999şi 2010 a fost de 2,5 – 2,6 la 100 000 născuţi vii[2,23].Europa e acea parte a lumii, în care sunt înregistrateatât cele mai mici cât şi unele din cele mai marivalori ale ratei avorturilor la 1 000 de femei fertile.Din totalul avorturilor de pe continentul european,42% au loc în ţările Uniunii Europene, pe când restul– 58%, în ţările Europei de Est [21] (fig. 1).O analiză minuţioasă a evoluţiei avorturilor înFranţa pe parcursul a treizeci de ani a fost efectuatăde către Institutul Francez de Studii Demografice.S-a constatat că din 1975, rata avorturilor a fostaproximativ constantă, constituind 14-17 avorturi la1 000 de femei fertile, fără tendinţe de reducere. Înacelaşi timp, planificarea familiei în rândul populaţieifranceze e bine cunoscută şi larg răspândită.Dacă în 1978 doar 52% din femeile fertile ce aveauviaţă sexuală utilizau metode de contracepţie, apoiîn jurul anului 2005 deja 82% din femei recurgeaula metode moderne de planificare a familiei. A scăzutşi numărul sarcinilor nedorite, de la 42% din numărultotal de sarcini în 1975 la 33% în 2005. S-aconstatat însă că, dacă în 1975 patru din zece sarcinineplanificate se finisau prin avort, apoi în 2005 dinzece sarcini planificate erau avortate şase. În celedin urmă, s-a ajuns la concluzia că în special statutulfemeii, viaţa ei socială, cariera, dorinţa de a fi câtmai independentă şi ulterior imperfecţiunea metodelorde contracepţie, până şi a celor moderne, determinămenţinerea ratei avorturilor atât în Franţa,cât şi în unele ţări ale Europei de Vest [15].În Uniunea Sovietică avorturile erau larg practicate.În 1965 numai în Federaţia Rusă la 100 naşterireveneau 274,5 avorturi, în acelaşi an în RepublicaMoldova la 100 naşteri se semnalau 130,3 avorturi[2,7,11]. „Cultura avortului” a fost ulterior moştenităşi de ţările CSI (tabelul 1). În majoritatea ţărilor exsovieticeîn perioada anilor 1990-2000 rata totală aavorturilor (numărul mediu de avorturi efectuate deo femeie pe parcursul vieţii) depăşea sau era egalăcu rata totală de fertilitate, prin urmare o femeie aveamai multe sau tot atâtea avorturi ca şi naşteri.Abia în 2007, în Federaţia Rusă, pentru primadată în ultimii 48 ani, numărul de naşteri l-a depăşitpe cel al avorturilor, la 100 de naşteri înregistrându-se92 de avorturi. Din 1990, pe parcursul aşaptesprezece ani, numărul absolut al avorturilors-a redus de 2,8 ori, iar la 1 000 de femei fertilede 3 ori. Dacă la o femeie de vârstă fertilă în 1991reveneau 3,39 avorturi, apoi în 2007 acest indicatora constituit 1,31 [7, 8]. Cu toate succesele obţinute,Federaţia Rusă continuă să fie inclusă în categoriaţărilor cu o incidenţă ridicată a avorturilor şi o implementaremodestă a metodelor moderne de planificarea familiei.Republicile din Asia Mijlocie întotdeauna s-aucaracterizat printr-o pondere scăzută a avorturilordatorită, în mare parte, religiei musulmane.84 - nr. 3(22), septembrie 2011
Ştiinţe medicalePonderea avorturilor la 100 de naşteri, în ţările CSI, 1960-2008Tabelul 1AniAzerbaidjanArmeniaBelarusGeorgiaCazahstanKârghâzstanLetoniaLituaniaRepublicaMoldova1960 - - 85,3 41,6 - - - 58,4 69,0 157,2 - - - 138,1 177,91965 37,5 - 133,9 48,1 - - - 82,7 130,3 274,5 - - - - 211,91970 33,8 - 128,1 51,4 - - - 81,6 123,4 254,1 - - - 157,1 188,71980 37,4 46,4 130,7 95,3 - 50,6 - 87,3 121,0 204,6 - - 29,8 153,2 159,91985 29,9 42,2 121,7 68,1 82,5 54,0 - 71,8 113,5 187,5 - 26,8 29,4 148,9 150,91990 13,4 31,6 183,5 61,3 70,2 41,6 129,2 87,9 106,3 205,9 27,0 29,7 31,0 155,1 131,92000 15,0 34,3 130,1 30,6 61,7 16,5 85,1 47,6 55,2 168,7 13,2 16,9 11,7 112,7 97,52005 13,8 29,1 71,4 42,0 45,0 11,6 59,4 32,7 44,1 117,4 10,7 13,4 8,5 44,6 67,02008 16,6 30,3 39,1 39,0 36,5 10,4 43,5 25,8 40,8 81,1 - 11,0 6,2 28,1 52,5Sursa: http://demoscope.ru/weeklyFederaţia RusăTadjikistanTurkmenistanUzbekistanUcrainaEstoniaFluctuaţiile din domeniul economic şi politic,înregistrate în Republica Moldova, au cauzat reducereacalităţii vieţii, polarizarea societăţii, şomajul,înrăutăţirea indicatorilor demografici, a sănătăţiireproductive. În ultimii zece ani s-au obţinut însăunele succese în ceea ce priveşte implementareacontracepţiei moderne şi scăderea numărului deîntreruperi de sarcină atât în majoritatea ţărilor dinEuropa de Est, cât şi la noi în ţară.Deşi datele statistice din ultimii ani arată o scăderea numărului de avorturi în Republica Moldova,considerăm, totuşi, că cifra avorturilor nu reflectănumărul real de întreruperi ale sarcinilor, deoarecemulte din ele nu se înregistrează. În plus, o mareparte din femeile de vârsta reproductivă sunt plecatepeste hotarele ţării. Migraţia acestui contingent defemei a determinat ca raportarea avorturilor la 100de naşteri să fie un indicator mult mai veridic decâtla 1 000 de femei fertile. E alarmant şi faptul că sesemnalează o creştere dublă pe parcursul a 14 ania întreruperilor de sarcină la femeile primigeste şio creştere a avorturilor în grupa de vârstă de 15-19ani, de la 8,9% la 10,8% (tabelul 2).În pofida metodelor moderne de întreruperea sarcinii, 1/3 din ele se efectuează prin chiuretaj,inclusiv în oraşul Chişinău. În raioanele Floreşti,Străşeni, Soroca, Criuleni, Teleneşti toate întreruperilede sarcină, în ultimii doi ani (2009-2010), s-auefectuat exclusiv prin chiuretaj.Cât priveşte avortul medicamentos, din toatemetodele de întrerupere a sarcinii acesta constituiedoar 2,5% [23].În baza reformei sistemului sănătăţii din RepublicaMoldova, planificarea familiei a devenit partecomponentă a serviciului de asistenţă medicală primară.La ora actuală, în republică îşi desfăşoară activitatea3 Centre de sănătate pentru femei, 40 de cabinetede planificare a familiei în cadrul instituţiilormedicale, 12 Centre de sănătate prietenoase tinerilor.În anul 2005 a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernuluinr. 913, Strategia Naţională a Sănătăţii Reproductive.Cu toate acestea, situaţia în sănătatea reproductivăîn ultimele două decenii se caracterizează prinreducerea natalităţii şi fertilităţii, sporirea număruluicuplurilor sterile, creşterea migraţiei populaţiei, mortalităţiimaterne, nivele relativ înalte ale morbidităţiişi mortalităţii perinatale şi infantile, sarcini neplanificateşi avorturi multiple, complicaţii după avort cu unnivel scăzut de utilizare a contracepţiei moderne.Analizând dinamica avorturilor, am constatatmari diferenţe în raport teritorial (figura 2).În raioanele Cahul şi Taraclia se semnalează ratacea mai mare de întreruperi de sarcini, care e dublăsau chiar triplă faţă de municipiul Chişinău, mediape raioane sau valorile înregistrate pe ţară. Acestfapt ne-a determinat să iniţiem un studiu centrat peanaliza mai detaliată în ce priveşte întreruperea sarcinilorîn Cahul. În acest scop au fost studiate, pebaza fişelor medicale, toate avorturile ce au fost înregistrateîn raionul Cahul pe parcursul anului 2010,precum şi s-a efectuat un studiu prospectiv pe bazăde anchetă şi fişe medicale a 950 de întreruperi desarcină efectuate în Spitalul Raional Cahul în perioadaianuarie-august 2010.Rezultatele obţinute au arătat o reducere semnificativăa numărului de avorturi din anul 2000 până înanul 2005 de la 2 000 avorturi (183,4 la 100 născuţi)până la 1 278 avorturi (85 la 100 născuţi). În următoriiani numărul de avorturi rămâne la un nivel înaltfără tendinţe de scădere, prezentând valori deosebit3(22), septembrie 2011 - 85
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
Ştiinţe medicalePon<strong>de</strong>rea avorturilor la 100 <strong>de</strong> naşteri, în ţările CSI, 1960-2008Tabelul 1AniAzerbaidjanArmeniaBelarusGeorgiaCazahstanKârghâzstanLetoniaLituaniaRepublicaMoldova1960 - - 85,3 41,6 - - - 58,4 69,0 157,2 - - - 138,1 177,91965 37,5 - 133,9 48,1 - - - 82,7 130,3 274,5 - - - - 211,91970 33,8 - 128,1 51,4 - - - 81,6 123,4 254,1 - - - 157,1 188,71980 37,4 46,4 130,7 95,3 - 50,6 - 87,3 121,0 204,6 - - 29,8 153,2 159,91985 29,9 42,2 121,7 68,1 82,5 54,0 - 71,8 113,5 187,5 - 26,8 29,4 148,9 150,91990 13,4 31,6 183,5 61,3 70,2 41,6 129,2 87,9 106,3 205,9 27,0 29,7 31,0 155,1 131,92000 15,0 34,3 130,1 30,6 61,7 16,5 85,1 47,6 55,2 168,7 13,2 16,9 11,7 112,7 97,52005 13,8 29,1 71,4 42,0 45,0 11,6 59,4 32,7 44,1 117,4 10,7 13,4 8,5 44,6 67,02008 16,6 30,3 39,1 39,0 36,5 10,4 43,5 25,8 40,8 81,1 - 11,0 6,2 28,1 52,5Sursa: http://<strong>de</strong>moscope.ru/weeklyFe<strong>de</strong>raţia RusăTadjikistanTurkmenistanUzbekistanUcrainaEstoniaFluctuaţiile din domeniul economic şi politic,înregistrate în Republica Moldova, au cauzat reducereacalităţii vieţii, polarizarea societăţii, şomajul,înrăutăţirea indicatorilor <strong>de</strong>mografici, a sănătăţiireproductive. În ultimii zece ani s-au obţinut însăunele succese în ceea ce priveşte implementareacontracepţiei mo<strong>de</strong>rne şi scă<strong>de</strong>rea numărului <strong>de</strong>întreruperi <strong>de</strong> sarcină atât în majoritatea ţărilor dinEuropa <strong>de</strong> Est, cât şi la noi în ţară.Deşi datele statistice din ultimii ani arată o scă<strong>de</strong>rea numărului <strong>de</strong> avorturi în Republica Moldova,consi<strong>de</strong>răm, totuşi, că cifra avorturilor nu reflectănumărul real <strong>de</strong> întreruperi ale sarcinilor, <strong>de</strong>oarecemulte din ele nu se înregistrează. În plus, o mareparte din femeile <strong>de</strong> vârsta reproductivă sunt plecatepeste hotarele ţării. Migraţia acestui contingent <strong>de</strong>femei a <strong>de</strong>terminat ca raportarea avorturilor la 100<strong>de</strong> naşteri să fie un indicator mult mai veridic <strong>de</strong>câtla 1 000 <strong>de</strong> femei fertile. E alarmant şi faptul că sesemnalează o creştere dublă pe parcursul a 14 ania întreruperilor <strong>de</strong> sarcină la femeile primigeste şio creştere a avorturilor în grupa <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 15-19ani, <strong>de</strong> la 8,9% la 10,8% (tabelul 2).În pofida meto<strong>de</strong>lor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> întreruperea sarcinii, 1/3 din ele se efectuează prin chiuretaj,inclusiv în oraşul Chişinău. În raioanele Floreşti,Străşeni, Soroca, Criuleni, Teleneşti toate întreruperile<strong>de</strong> sarcină, în ultimii doi ani (2009-2010), s-auefectuat exclusiv prin chiuretaj.Cât priveşte avortul medicamentos, din toatemeto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> întrerupere a sarcinii acesta constituiedoar 2,5% [23].În baza reformei sistemului sănătăţii din RepublicaMoldova, planificarea familiei a <strong>de</strong>venit partecomponentă a serviciului <strong>de</strong> asistenţă medicală primară.La ora actuală, în republică îşi <strong>de</strong>sfăşoară activitatea3 Centre <strong>de</strong> sănătate <strong>pentru</strong> femei, 40 <strong>de</strong> cabinete<strong>de</strong> planificare a familiei în cadrul instituţiilormedicale, 12 Centre <strong>de</strong> sănătate prietenoase tinerilor.În anul 2005 a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernuluinr. 913, Strategia Naţională a Sănătăţii Reproductive.Cu toate acestea, situaţia în sănătatea reproductivăîn ultimele două <strong>de</strong>cenii se caracterizează prinreducerea natalităţii şi fertilităţii, sporirea număruluicuplurilor sterile, creşterea migraţiei populaţiei, mortalităţiimaterne, nivele relativ înalte ale morbidităţiişi mortalităţii perinatale şi infantile, sarcini neplanificateşi avorturi multiple, complicaţii după avort cu unnivel scăzut <strong>de</strong> utilizare a contracepţiei mo<strong>de</strong>rne.Analizând dinamica avorturilor, am constatatmari diferenţe în raport teritorial (figura 2).În raioanele Cahul şi Taraclia se semnalează ratacea mai mare <strong>de</strong> întreruperi <strong>de</strong> sarcini, care e dublăsau chiar triplă faţă <strong>de</strong> municipiul Chişinău, mediape raioane sau valorile înregistrate pe ţară. Acestfapt ne-a <strong>de</strong>terminat să iniţiem un studiu centrat peanaliza mai <strong>de</strong>taliată în ce priveşte întreruperea sarcinilorîn Cahul. În acest scop au fost studiate, pebaza fişelor medicale, toate avorturile ce au fost înregistrateîn raionul Cahul pe parcursul anului 2010,precum şi s-a efectuat un studiu prospectiv pe bază<strong>de</strong> anchetă şi fişe medicale a 950 <strong>de</strong> întreruperi <strong>de</strong>sarcină efectuate în Spitalul Raional Cahul în perioadaianuarie-august 2010.Rezultatele obţinute au arătat o reducere semnificativăa numărului <strong>de</strong> avorturi din anul 2000 până înanul 2005 <strong>de</strong> la 2 000 avorturi (183,4 la 100 născuţi)până la 1 278 avorturi (85 la 100 născuţi). În următoriiani numărul <strong>de</strong> avorturi rămâne la un nivel înaltfără tendinţe <strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re, prezentând valori <strong>de</strong>osebit3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 85