Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

AkademosFederaţia RusăEstoniaRomâniaBulgariaLetoniaSuediaUngariaAngliaBielorusiaFranţaSerbiaR. MoldovaDanemarcaNorvegiaSloveniaFinlandaSpaniaItaliaOlandaBelgiaGermaniaElveţiaPolonia511111098771313171717161514212121232730410 5 10 15 20 25 30 35 40 45Figura 1. Ponderea avorturilor la 1 000 de femei fertile, în unele ţări europene, 2009Mortalitatea maternă survenită în urma întreruperiisarcinii în Republica Moldova între anii 1999şi 2010 a fost de 2,5 – 2,6 la 100 000 născuţi vii[2,23].Europa e acea parte a lumii, în care sunt înregistrateatât cele mai mici cât şi unele din cele mai marivalori ale ratei avorturilor la 1 000 de femei fertile.Din totalul avorturilor de pe continentul european,42% au loc în ţările Uniunii Europene, pe când restul– 58%, în ţările Europei de Est [21] (fig. 1).O analiză minuţioasă a evoluţiei avorturilor înFranţa pe parcursul a treizeci de ani a fost efectuatăde către Institutul Francez de Studii Demografice.S-a constatat că din 1975, rata avorturilor a fostaproximativ constantă, constituind 14-17 avorturi la1 000 de femei fertile, fără tendinţe de reducere. Înacelaşi timp, planificarea familiei în rândul populaţieifranceze e bine cunoscută şi larg răspândită.Dacă în 1978 doar 52% din femeile fertile ce aveauviaţă sexuală utilizau metode de contracepţie, apoiîn jurul anului 2005 deja 82% din femei recurgeaula metode moderne de planificare a familiei. A scăzutşi numărul sarcinilor nedorite, de la 42% din numărultotal de sarcini în 1975 la 33% în 2005. S-aconstatat însă că, dacă în 1975 patru din zece sarcinineplanificate se finisau prin avort, apoi în 2005 dinzece sarcini planificate erau avortate şase. În celedin urmă, s-a ajuns la concluzia că în special statutulfemeii, viaţa ei socială, cariera, dorinţa de a fi câtmai independentă şi ulterior imperfecţiunea metodelorde contracepţie, până şi a celor moderne, determinămenţinerea ratei avorturilor atât în Franţa,cât şi în unele ţări ale Europei de Vest [15].În Uniunea Sovietică avorturile erau larg practicate.În 1965 numai în Federaţia Rusă la 100 naşterireveneau 274,5 avorturi, în acelaşi an în RepublicaMoldova la 100 naşteri se semnalau 130,3 avorturi[2,7,11]. „Cultura avortului” a fost ulterior moştenităşi de ţările CSI (tabelul 1). În majoritatea ţărilor exsovieticeîn perioada anilor 1990-2000 rata totală aavorturilor (numărul mediu de avorturi efectuate deo femeie pe parcursul vieţii) depăşea sau era egalăcu rata totală de fertilitate, prin urmare o femeie aveamai multe sau tot atâtea avorturi ca şi naşteri.Abia în 2007, în Federaţia Rusă, pentru primadată în ultimii 48 ani, numărul de naşteri l-a depăşitpe cel al avorturilor, la 100 de naşteri înregistrându-se92 de avorturi. Din 1990, pe parcursul aşaptesprezece ani, numărul absolut al avorturilors-a redus de 2,8 ori, iar la 1 000 de femei fertilede 3 ori. Dacă la o femeie de vârstă fertilă în 1991reveneau 3,39 avorturi, apoi în 2007 acest indicatora constituit 1,31 [7, 8]. Cu toate succesele obţinute,Federaţia Rusă continuă să fie inclusă în categoriaţărilor cu o incidenţă ridicată a avorturilor şi o implementaremodestă a metodelor moderne de planificarea familiei.Republicile din Asia Mijlocie întotdeauna s-aucaracterizat printr-o pondere scăzută a avorturilordatorită, în mare parte, religiei musulmane.84 - nr. 3(22), septembrie 2011