Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ... Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

akademos.asm.md
from akademos.asm.md More from this publisher
12.07.2015 Views

AkademosTabelul 2Recolta de floarea-soarelui hibridă în diferitezone ale RSS Moldoveneşti (centnere/hectar)Zona1976– 1981–1980 19851986 1987În medie pe ţară 16.6 18.1 19.7 16.9Zona de Nord 15.9 18.6 20.4 20.8Zona Centrală 16.4 18.9 20.1 17.8Zona Sud-Vestică 17.2 18.3 16.9 12.2Zona de Sud 16.7 15.1 13.4 13.3Republica Moldova a fost o regiune de pionieratîn privinţa introducerii hibrizilor de floareasoareluipe teritoriul URSS şi principalul producătorde seminţe hibride. Cele mai bune rezultates-au înregistrat în anii 1988–1990, când în mediede pe fiecare hectar s-au obţinut câte 1,96 tone deseminţe-marfă, iar producţia globală a constituit253,6 mii tone. Din anul 1991 a început însă unproces invers – scăderea continuă a productivităţiişi creşterea suprafeţelor semănate cu floareasoarelui.Ca rezultat, în medie pe anii 1996–2000recolta acestei culturi a constituit 1,19 t/ha, pe osuprafaţă de 196,3 mii hectare, iar producţia globală– 233,6 mii tone. Aceste date demonstrează cărepublica producea în ultimii ani aproximativ aceeaşicantitate de seminţe-marfă de floarea-soareluica şi în anii 1986–1990, însă semăna suplimentarcirca 70 mii hectare 74 .Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică,cea mai mică roadă de floarea-soarelui din perioada2000-2010 a fost în anul secetos 2007 – 156 miitone de seminţe pe o suprafaţă de 234 mii hectare,roada medie fiind de 7 chintale/hectar, iar cea maimare recoltă a fost în anul 2008 – 372 mii tone deseminţe de pe 228 mii hectare, roada medie fiindde 16 chintale/hectar. Deşi anul agricol 2008 a fostunul favorabil pentru sectorul agrar, din cauza preţurilormici de comercializare a producţiei agricoleveniturile producătorilor au fost foarte mici 75 .Combinatul de extragere a uleiului SA „FloareaSoarelui” din Bălţi, conform raportului finan-74Vezi: Дука, М. В. Проблемы и перспективы развития вселекции гибридов подсолнечника: обзор / М. В. Дука. –К., МолдНИИНТИ, 1988; Кукош (Дука), М. В. Селекциямежлинейных гибридов подсолнечника в условияхМолдавии / М. В. Кукош // Научно-технический бюл. ВНИИрастениеводства им. Н. И. Вавилова – Л., 1983. – Вып.134; Подсолнечник – Helianthus L. / А. В. Анащенко, М. В.Кукош, С. Н. Кутузова, Н. К. Лемешев // Каталог-справочникмировой коллекции ВИР. – Л., 1984. – Вып. 389.75Vezi: Biroul Naţional de Statistică – www.statistica.md(accesat la 14.10.2011).ciar al întreprinderii, a încheiat anul 2010 cu unprofit net de 26,804 milioane lei – cu 3 milioanelei mai mult decât în 2009. Profitul net al unei acţiunia celui mai mare producător de ulei de floarea-soareluidin Moldova a crescut de la 32,01 leipână la 36,18 lei. Proprietarii SA „Floarea Soarelui”sunt „Agriseed LTD” (24,89% din acţiuni),„Agro Oil Ltd” (24,87%), „W.J.Holding” (21%)şi circa 1440 de acţionari mici. SA „Floarea Soarelui”ocupă locul şase în clasamentul exportatorilorMoldovei în anul 2010. SA „Floarea Soarelui”este cea mai mare întreprindere din ramuragrăsimilor şi uleiurilor vegetale. Aceasta faceparte din grupul transnaţional de companii WJ.Producţia întreprinderii este exportată în zeci deţări ale lumii, inclusiv în Rusia şi în alte ţări dinCSI, în România, Ungaria, Bulgaria, Macedonia,Irak, SUA 76 .În urma realizării programului de producere aflorii-soarelui, în Republica Moldova suprafeţelede însămânţare cu această cultură vor fi raportatela mărimi ştiinţific fundamentate. Tendinţa generalăeste de stabilizare a suprafeţelor, dictată de restricţiitehnologice, de performanţele productive şi calitativecare sporesc graţie folosirii hibrizilor noi defloarea-soarelui 77 .Cercetările recente privind condiţiile climatericepe parcursul mai multor ani ne demonstrează oscilărifrecvente destul de pronunţate în ceea ce priveşteprecipitaţiile atmosferice şi repartizarea acestorape parcursul perioadei de vegetaţie a anului. Deaceea,pentru evitarea pierderilor şi menţinerea calităţiiseminţelor oleaginoase un rol important îl are respectareatermenelor de recoltare care se stabilesc înfuncţie de biologia plantelor (fazele de dezvoltarea plantelor), de condiţiile climatice şi posibilităţileagrotehnice ale gospodăriei.Asemenea factori impun în cultivarea şi recoltareaflorii-soarelui o abordare competentă pentrufiecare zonă şi caz în parte în ceea ce priveşte tehnologiilede cultivare, sistemele de lucrare a solului,aplicarea pesticidelor în funcţie de condiţii concretepedologice şi climatice.Tehnologiile agricole moderne promovează sistemulde protecţie integrată a florii-soarelui, careîmbină toţi factorii cu rol de reglare şi combaterea populaţiilor de organisme dăunătoare în agroecosistem.76Vezi datele raportului citate de infotag.md şi http://totul.md/ro/arhiv/newsitem/25525.html (accesat la 17.10.2011).77Vezi proiecte Bios – www.bios.ong.md/download.php (accesatla 17.10.2011).76 - nr. 3(22), septembrie 2011

Managementul sănătăţii publicePIAŢAMEDICAMENTELORŞI OPORTUNITĂŢILE DEDESTINDERE A ACESTEIADr. hab. Alexandru STRATANDr. Victoria TROFIMOVAcad.Valeriu RUDICDr. hab. Tudor LUPAŞCUDr. Mihail POISICDr. Maria COLŢUNDr. Alexandru TELEUŢĂDrd. Alexandru FALĂPHARMACEUTICALS MARKET AND SOMEOPPORTUNITIES OF ITS EXPANSIONThe problem of drug affordability is very importantfor Moldova, as it directly affects the wellbeing ofthe population in a very sensitive area - the healthprotection. Solving this problem involves two aspects:improving the legal framework of drug pricingand market diversifi cation of medicinal products,which by increasing the offer, may contribute to therelaxation of situation in the concerned market. Thearticle aims to analyse the issues at drug marketfrom Moldova, including the aspect of scientifi cresearch contribution to the increase of it’s accesibilityfor population.În condiţiile noastre, preţurile la medicamentereprezintă un interes deosebit, deoarece în mod directafectează populaţia într-un aspect foarte sensibil– cel al protecţiei sănătăţii. De aceea formarealor a devenit o chestiune viu dezbătută la diferiteniveluri şi de multipli actori sociali.Totodată, considerăm că e necesar să se acordeatenţie la două aspecte. Mai întâi – perfecţionăriicadrului legal de formare a preţurilor la medicamente.Şi mai apoi – diversificării pieţei produselor medicamentoase,care, majorând oferta, de asemeneapoate contribui la destinderea situaţiei tensionate pepiaţa vizată.Reglementarea preţurilor la medicamente înRepublica Moldova are o istorie relativ lungă. Documentulde bază care stabileşte reglementărileîn domeniu este Hotărârea de Guvern nr. 547 din04.08.1995 Cu privire la măsurile de coordonare şireglementare de către stat a preţurilor (tarifelor). Înconformitate cu această Hotărâre a fost stabilit modulde formare a preţului pentru mărfurile socialimportante: mărfurile importate se comercializează peteritoriul Republicii Moldova la preţurile de achiziţie,incluzând cheltuielile de transport de la furnizorpână la locul (depozitul) de destinaţie, taxelevamale achitate, taxele de stat şi adaosul comercialce nu depăşeşte 20 la sută în raport cu preţurile deachiziţie; mărfurile produse şi puse în circulaţie peteritoriul republicii se comercializează la preţurilibere de livrare cu aplicarea adaosului comercial cenu depăşeşte 20 la sută din preţul de livrare, taxa pevaloarea adăugată, cu excepţia pâinii şi produselorde panificaţie pentru care limita adaosului comercialaplicat nu va depăşi 10 la sută. Din contul adaosuluicomercial se acoperă toate cheltuielile de circulaţie,inclusiv cheltuielile pentru transport şi alte cheltuielilegate de procurarea şi comercializarea acestormărfuri 1 .În lista mărfurilor social importante, în 1995,au fost incluse şi medicamentele, dar tot în acelaşian decizia respectivă fusese anulată prin HotărâreaNr. 1021 din 29.10.2010 cu privire la modificareaanexei nr.3 la Hotărârea Guvernului nr. 547 din 4august 1995. Mai mult decât atât. Doi ani mai târziueste elaborat un nou act normativ, care a permisincluderea unui adaos comercial mai mare la preţurilepentru medicamente. Potrivit punctului 4 alHotărîrii de Guvern nr. 603 din 02.07.1997 despreaprobarea Regulamentului privind formarea preţurilorla medicamente şi alte produse farmaceutice şiparafarmaceutice, la comercializarea medicamentelorse permite aplicarea unui adaos comercial depână la 40% la preţul liber de livrare la producătorulautohton sau la preţul de achiziţie la producătorul(distribuitorul) de peste hotare, din care: până la 15% pentru agenţii economici careimportă şi distribuie cu ridicata medicamente, atâtde import, cât şi autohtone; până la 25% pentru farmacii.Ca rezultat, preţurile la medicamente au crescutcu ritmuri mari (Figura 1) şi practic s-au dublat înperioada 2005-2010. Iar pentru a explica acest faptdeseori se recurge la falsul motiv că în goana dupăprofituri se majorează preţurile de import ale medicamentelorprin utilizarea schemelor frauduloase, inclusivtranzacţionarea prin zone off-shore (Guvernula invocat aceste suspiciuni pentru a-şi argumenta intervenţiape piaţa farmaceutică în 2010 şi 2011).1Punctul 3 al Hotărârii de Guvern Nr. 547 din 04.08.1995 cuprivire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat apreţurilor (tarifelor). Disponibil la: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=296465.3(22), septembrie 2011 - 77

<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Tabelul 2Recolta <strong>de</strong> floarea-soarelui hibridă în diferitezone ale RSS Moldoveneşti (centnere/hectar)Zona1976– 1981–1980 19851986 1987În medie pe ţară 16.6 18.1 19.7 16.9Zona <strong>de</strong> Nord 15.9 18.6 20.4 20.8Zona Centrală 16.4 18.9 20.1 17.8Zona Sud-Vestică 17.2 18.3 16.9 12.2Zona <strong>de</strong> Sud 16.7 15.1 13.4 13.3Republica Moldova a fost o regiune <strong>de</strong> pionieratîn privinţa introducerii hibrizilor <strong>de</strong> floareasoareluipe teritoriul URSS şi principalul producător<strong>de</strong> seminţe hibri<strong>de</strong>. Cele mai bune rezultates-au înregistrat în anii 1988–1990, când în medie<strong>de</strong> pe fiecare hectar s-au obţinut câte 1,96 tone <strong>de</strong>seminţe-marfă, iar producţia globală a constituit253,6 mii tone. Din anul 1991 a început însă unproces invers – scă<strong>de</strong>rea continuă a productivităţiişi creşterea suprafeţelor semănate cu floareasoarelui.Ca rezultat, în medie pe anii 1996–2000recolta acestei culturi a constituit 1,19 t/ha, pe osuprafaţă <strong>de</strong> 196,3 mii hectare, iar producţia globală– 233,6 mii tone. Aceste date <strong>de</strong>monstrează cărepublica producea în ultimii ani aproximativ aceeaşicantitate <strong>de</strong> seminţe-marfă <strong>de</strong> floarea-soareluica şi în anii 1986–1990, însă semăna suplimentarcirca 70 mii hectare 74 .Potrivit datelor Biroului Naţional <strong>de</strong> Statistică,cea mai mică roadă <strong>de</strong> floarea-soarelui din perioada2000-2010 a fost în anul secetos 2007 – 156 miitone <strong>de</strong> seminţe pe o suprafaţă <strong>de</strong> 234 mii hectare,roada medie fiind <strong>de</strong> 7 chintale/hectar, iar cea maimare recoltă a fost în anul 2008 – 372 mii tone <strong>de</strong>seminţe <strong>de</strong> pe 228 mii hectare, roada medie fiind<strong>de</strong> 16 chintale/hectar. Deşi anul agricol 2008 a fostunul favorabil <strong>pentru</strong> sectorul agrar, din cauza preţurilormici <strong>de</strong> comercializare a producţiei agricoleveniturile producătorilor au fost foarte mici 75 .Combinatul <strong>de</strong> extragere a uleiului SA „FloareaSoarelui” din Bălţi, conform raportului finan-74Vezi: Дука, М. В. Проблемы и перспективы развития вселекции гибридов подсолнечника: обзор / М. В. Дука. –К., МолдНИИНТИ, 1988; Кукош (Дука), М. В. Селекциямежлинейных гибридов подсолнечника в условияхМолдавии / М. В. Кукош // Научно-технический бюл. ВНИИрастениеводства им. Н. И. Вавилова – Л., 1983. – Вып.134; Подсолнечник – Helianthus L. / А. В. Анащенко, М. В.Кукош, С. Н. Кутузова, Н. К. Лемешев // Каталог-справочникмировой коллекции ВИР. – Л., 1984. – Вып. 389.75Vezi: Biroul Naţional <strong>de</strong> Statistică – www.statistica.md(accesat la 14.10.<strong>2011</strong>).ciar al întreprin<strong>de</strong>rii, a încheiat anul 2010 cu unprofit net <strong>de</strong> 26,804 milioane lei – cu 3 milioanelei mai mult <strong>de</strong>cât în 2009. Profitul net al unei acţiunia celui mai mare producător <strong>de</strong> ulei <strong>de</strong> floarea-soareluidin Moldova a crescut <strong>de</strong> la 32,01 leipână la 36,18 lei. Proprietarii SA „Floarea Soarelui”sunt „Agriseed LTD” (24,89% din acţiuni),„Agro Oil Ltd” (24,87%), „W.J.Holding” (21%)şi circa 1440 <strong>de</strong> acţionari mici. SA „Floarea Soarelui”ocupă locul şase în clasamentul exportatorilorMoldovei în anul 2010. SA „Floarea Soarelui”este cea mai mare întreprin<strong>de</strong>re din ramuragrăsimilor şi uleiurilor vegetale. Aceasta faceparte din grupul transnaţional <strong>de</strong> companii WJ.Producţia întreprin<strong>de</strong>rii este exportată în zeci <strong>de</strong>ţări ale lumii, inclusiv în Rusia şi în alte ţări dinCSI, în România, Ungaria, Bulgaria, Macedonia,Irak, SUA 76 .În urma realizării programului <strong>de</strong> producere aflorii-soarelui, în Republica Moldova suprafeţele<strong>de</strong> însămânţare cu această cultură vor fi raportatela mărimi ştiinţific fundamentate. Tendinţa generalăeste <strong>de</strong> stabilizare a suprafeţelor, dictată <strong>de</strong> restricţiitehnologice, <strong>de</strong> performanţele productive şi calitativecare sporesc graţie folosirii hibrizilor noi <strong>de</strong>floarea-soarelui 77 .Cercetările recente privind condiţiile climatericepe parcursul mai multor ani ne <strong>de</strong>monstrează oscilărifrecvente <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> pronunţate în ceea ce priveşteprecipitaţiile atmosferice şi repartizarea acestorape parcursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaţie a anului. Deaceea,<strong>pentru</strong> evitarea pier<strong>de</strong>rilor şi menţinerea calităţiiseminţelor oleaginoase un rol important îl are respectareatermenelor <strong>de</strong> recoltare care se stabilesc înfuncţie <strong>de</strong> biologia plantelor (fazele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea plantelor), <strong>de</strong> condiţiile climatice şi posibilităţileagrotehnice ale gospodăriei.Asemenea factori impun în cultivarea şi recoltareaflorii-soarelui o abordare competentă <strong>pentru</strong>fiecare zonă şi caz în parte în ceea ce priveşte tehnologiile<strong>de</strong> cultivare, sistemele <strong>de</strong> lucrare a solului,aplicarea pestici<strong>de</strong>lor în funcţie <strong>de</strong> condiţii concretepedologice şi climatice.Tehnologiile agricole mo<strong>de</strong>rne promovează sistemul<strong>de</strong> protecţie integrată a florii-soarelui, careîmbină toţi factorii cu rol <strong>de</strong> reglare şi combaterea populaţiilor <strong>de</strong> organisme dăunătoare în agroecosistem.76Vezi datele raportului citate <strong>de</strong> infotag.md şi http://totul.md/ro/arhiv/newsitem/25525.html (accesat la 17.10.<strong>2011</strong>).77Vezi proiecte Bios – www.bios.ong.md/download.php (accesatla 17.10.<strong>2011</strong>).76 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!