<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Fig. 5. Cultivarea florii-soarelui în RSS Moldovenească, anii 19501946–1948. În scopul extin<strong>de</strong>rii suprafeţei cultivatecu floarea-soarelui şi creşterii recoltei la hectar s-auluat măsuri „<strong>de</strong> a intensifica la Staţia MoldoveneascăŞtiinţifico-Experimentală, începând cu anul 1946,lucrările <strong>de</strong> selecţie a florii-soarelui” 52 şi „<strong>de</strong> aplicarepe teritoriul republicii a soiului <strong>de</strong> tipul Jdanovsk 82-81” 53 . Staţia Moldovenească Ştiinţifico-Experimentală<strong>de</strong> Cultivare a Plantelor <strong>de</strong> Câmp, <strong>de</strong> pe lângăInstitutul Agricol „M.V. Frunze”, urma să efectuezecercetări ale culturilor oleaginoase în diferite zoneale republicii 54 . Se recomanda cultivarea florii-soareluipe acelaşi sol o dată la şase ani, folosirea pe larga îngrăşămintelor minerale (1946 – 1500 t, 1947 –1700 t, 1948 – 1800 t) şi aplicarea tehnicii specifice(semănători – 200 în 1946, 400 în 1947, 600 în1948; cultivatoare – 500 în 1946, 700 în 1947, 900în 1948 55 ). Se propunea organizarea „pe lângă aparatulComitetului Popular al RSS Moldoveneşti” a uneisecţii responsabile <strong>de</strong> cultivarea soii şi a altor culturioleaginoase, numărul <strong>de</strong> personal planificat fiind <strong>de</strong> 6oameni. De asemenea, se preve<strong>de</strong>a ca în fiecare secţieagricolă raională se fie angajaţi specialişti în domeniu,inclusiv agronomi <strong>pentru</strong> culturi oleaginoase 56 .La Institutul Agricol „M.V. Frunze” urmau să se ţinăanual, pe parcursul a două luni, cursuri <strong>de</strong> perfecţionarea agronomilor specializaţi în culturi oleaginoase:în 1946 – 75 <strong>de</strong> persoane, 1947–1948 – câte 50<strong>de</strong> persoane 57 . Aşa cum floarea-soarelui era în mare52Ibi<strong>de</strong>m, Fond 51, inv. 3, d. 41, f. 52.53Ibi<strong>de</strong>m, f. 54.54Ibi<strong>de</strong>m, f. 52.55Ibi<strong>de</strong>m, f. 55.56Ibi<strong>de</strong>m, f. 55.57Ibi<strong>de</strong>m, f. 56.parte cultivată în gospodăriile individuale (în 1945,din 166 mii <strong>de</strong> hectare cultivate cu floarea-soarelui,colhozurilor aparţineau doar 11,9 mii, iar sovhozurilor– 3,3 mii <strong>de</strong> hectare), documentul Comisiei <strong>de</strong>Planificare preve<strong>de</strong>a susţinerea privilegiată a colhozurilorşi colhoznicilor implicaţi în creşterea culturiloroleaginoase 58 .Anul 1949 a fost unul <strong>de</strong> rezonanţă în cultivareaflorii-soarelui în RSS Moldovenească. Pentruacest an, fondul <strong>de</strong> seminţe <strong>de</strong>stinate gospodăriilorcolective din Moldova sovietică preve<strong>de</strong>a 650 tone<strong>de</strong> floarea-soarelui, fiind necesare alte 350 <strong>de</strong> tone 59 .A. Sâci, împuternicitul Ministerului <strong>de</strong> Aprovizionareal URSS în RSS Moldovenească, menţiona căla 17 octombrie 1949, planul <strong>de</strong> recoltă a florii-soareluiera realizat în proporţie <strong>de</strong> 60,4%, comparativcu planul la porumb (47,4%), soia (22,0%), tutun(2,0%), cartof (38,7%) 60 . La 5 noiembrie 1949, Dobrovolski,secretarul Comitetului raional Vertujenial PCM, raporta că la 25 octombrie în raion s-a adunatroada <strong>de</strong> floarea-soarelui <strong>de</strong> pe o suprafaţă <strong>de</strong>2 256 ha, planul fiind executat în proporţie <strong>de</strong> 55,8%în gospodăriile colective şi 26,7% în gospodăriileprivate. În 1949, se preve<strong>de</strong>a majorarea impozitelorla floarea-soarelui cu 100% <strong>pentru</strong> culaci 61 .În anii 1950–1960, în contextul întrecerii stahanovistes-au publicat o serie <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong>spre experienţacultivării florii-soarelui în gospodăriile colec-58Ibi<strong>de</strong>m, f. 57.59Ibi<strong>de</strong>m, Fond 51, inv. 8, d. 82, f. 1-2.60AOSPRM, Fond 51, inv. 8, d. 547, f. 97-98.61В.И. Пасат, Трудные страницы истории Молдовы, 1940–1950, Москва, ТЕРРА, 1994, c. 370.74 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Biologietive 62 (fig. 5). N. Sapojnicov relata <strong>de</strong>spre „experienţaStaţiilor <strong>de</strong> Maşini şi Tractoare şi a colhozurilorfruntaşe din Moldova” în producerea uleiului 63 .În 1959, V. A. Gordienco, funcţionar la „SovietulGospodăriilor Norodnice al RSS Moldoveneşti”, aeditat volumul Pentru o roadă mare <strong>de</strong> răsărită 64 .Mai târziu, în anii 1960, în întreceri socialiste s-auimplicat şi preşedinţi <strong>de</strong> colhoz, care au publicatlucrări cu caracter propagandistic <strong>de</strong>spre cultivareaflorii-soarelui 65 .În 1955–1959, producţia florii-soarelui a crescut<strong>de</strong> 1,9 ori, comparativ cu anii 1950–1954 66 . Astfel,dacă în 1957, în 3,3% din colhozuri se obţineao roadă <strong>de</strong> până la 7 centnere la hectar, atunci în1959 – în 3,0% din gospodării 67 . În 1959, în condiţiiclimaterice nefavorabile, în mod special din cauzaîngheţurilor, recolta la floarea-soarelui a constituitîn medie 12,3 centnere/hectar. Cea mai mică roadăa fost atestată în raioanele Dubăsari (7,8 centnere/hectar), Căuşeni (8,9 centnere/hectar), Tiraspol (9,0centnere/hectar), Teleneşti (9,2 centnere/hectar)şi Nisporeni (9,9 centnere/hectar). Indicii cei maiînalţi <strong>de</strong> roadă au fost stabiliţi în raioanele Ocniţa(19,2 centnere/hectar), Lipcani (18,2 centnere/hectar),Ceadâr-Lunga (16,8 centnere/hectar), Drochia(15,6 centnere/hectar). În 1960, în gospodăriile colectivefloarea-soarelui s-a cultivat pe o suprafaţă <strong>de</strong>100,2 mii ha, ceea ce constituia 109% comparativcu anul anterior, 68 roada <strong>de</strong> floarea-soarelui fiind <strong>de</strong>14,5 centnere/hectar 69 . Terenurile cultivate erau plasateîn regiunea <strong>de</strong> nord a republicii: Bălţi – 9,9%,Soroca – 7,7,% 70 .În afară <strong>de</strong> gospodăriile ţărăneşti, floarea-soarelui,produs indispensabil <strong>pentru</strong> alimentarea obştiimonahale în perioada postului, era cultivată şi pedomeniile ecleziastice. În 1950, la Mănăstirea Hâncus-au plantat 1,5 ha <strong>de</strong> floarea-soarelui şi s-a adunato roadă <strong>de</strong> 1 500 kg 71 . La închi<strong>de</strong>rea Mănăstirii62V. Mocanu, 33 <strong>de</strong> centnere <strong>de</strong> răsărită la hectar, Chişinău,1958; K. Тукан, Как мы получили 31 центнер семянподсолнечника с гектара, Кишинев, 1959.63N. Sapojnicov, Pentru 10 centnere <strong>de</strong> oloi <strong>de</strong> la fi ecare hectar<strong>de</strong> răsărită (experienţa Staţiilor <strong>de</strong> Maşini şi Tractoare şi colhozurilorfruntaşe din Moldova), Chişinău, 1956.64V.A. Gordienco, Pentru o roadă mare <strong>de</strong> răsărită, Chişinău,1959.65I. A. Ciursin, Cum am obţinut roa<strong>de</strong> mari <strong>de</strong> răsărită,Chişinău, 1964 (lucrare editată şi în limba rusă).66AOSPRM, Fond 51, inv. 19, d. 219, f. 256.67Ibi<strong>de</strong>m.68Ibi<strong>de</strong>m, Fond 51, inv. 21, d. 71, f. 49-50.69Ibi<strong>de</strong>m.70Ibi<strong>de</strong>m, Fond 51, inv. 3, d. 41, f. 58.71Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие.1940–1991: Собрание документов: в 4 т. T. 1 / Отв. ред.и авт. предисл. В. Пасат, Москва, 2009, РОССПЭН, c. 483;Alexei Agachi, Istoria mănăstirii Hâncu, 1677–2010, Chişinău,Pontos, 2010, p. 166-167.Cuşelăuca din raionul Floreşti, în 1959, în <strong>de</strong>pozits-au <strong>de</strong>pistat 500 kg <strong>de</strong> floarea-soarelui 72 . În 1967,la Japca, singura mănăstire care a activat neîntreruptpe parcursul perioa<strong>de</strong>i sovietice, în <strong>de</strong>pozite erau1 tonă <strong>de</strong> floarea-soarelui şi 0,5 t <strong>de</strong> unt<strong>de</strong>lemn 73 .Treptat, în Moldova au fost fondate instituţii <strong>de</strong>cercetare ştiinţifico-practică privind locul şi rolulflorii-soarelui în economia naţională şi în alimentaţiapublică. Au fost create gospodării colective, administrate<strong>de</strong> specialişti în cultivarea florii-soareluişi ridicarea productivităţii.Începând cu anii 1970, în Republica Moldovas-a pus problema sporirii producţiei <strong>de</strong> floarea-soarelui<strong>de</strong> 1,2 ori prin utilizarea efectului <strong>de</strong> heterozis,ceea ce a contribuit la o creştere stabilă a recoltei,reducându-se, totodată, suprafeţele <strong>de</strong> însămânţarecu floarea-soarelui. Pentru prima dată în URSS floarea-soareluihibridă s-a recoltat pe câmpurile productiveîn anul 1980 pe 20 mii hectare. Cultivareaflorii-soarelui hibri<strong>de</strong> în Republica Moldova a datrezultate pozitive.Tabelul 1Suprafeţele şi recolta <strong>de</strong> floarea-soareluiîn RSS MoldoveneascăAniiSuprafaţa recoltată cufloarea-soareluiRecoltacentnere/hectarTotal Inclusiv hibrizimii hectare %1981 137.2 30.2 22.0 15.81982 133.7 48.6 36.3 17.51983 140.2 65.6 46.8 18.71984 138.4 87.7 83.4 20.71985 133.1 109.0 81.9 18.1Media 136.5 68.2 50.0 18.1Recolta hibrizilor în anii 1981–1985 a fost cu5,4 centnere/hectar mai înaltă în comparaţie cu soiurilecare se cultivau în acel moment în raioaneleRepublicii Moldova (tabelul 1).În anii 1986 şi 1987 aproximativ 90% <strong>de</strong> suprafeţeerau cultivate cu hibrizi şi recolta medie a fost<strong>de</strong> 19,7 şi 16,9 centnere/hectar. În zona <strong>de</strong> Nord şicea Centrală se cultivau numai hibrizi şi recolta înaceste zone era mai înaltă <strong>de</strong>cât cea medie pe ţară şicea din raioanele <strong>de</strong> Sud (tabelul 2).72Православие в Молдавии: власть, церковь, верующие.1940–1991: Собрание документов: в 4 т. T. 2 /Отв. ред. иавт. предисл. В. Пасат, Москва, 2010, РОССПЭН, c. 729.73Ibi<strong>de</strong>m.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 75
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO