<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>toate variantele posibile <strong>de</strong> soluţionare a acestuiconflict, Republica Moldova fiind dispusă să examinezeşi în continuare orice propunere rezonabilă<strong>de</strong> rezolvare a dureroasei probleme, inclusiv înformatul „5+2”, cu condiţia păstrării In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei,Suveranităţii şi Integrităţii sale teritoriale.Anii ce s-au scurs <strong>de</strong> la proclamarea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiRepublicii Moldova au fost marcaţi <strong>de</strong> aplicareaunor reforme politice şi social-economice –a<strong>de</strong>vărat că într-un ritm foarte lent – întemeiate pevalorile <strong>de</strong>mocraţiei mo<strong>de</strong>rne şi ale pieţei libere, peprincipii menite să asigure libertatea, securitatea şibunăstarea cetăţenilor Republicii Moldova.Dificultatea majoră pe care a avut-o şi o are <strong>de</strong>învins în continuare Republica Moldova <strong>de</strong>rivă dinfaptul că trebuie să facă faţă concomitent unor solicitărimultiple:a) pe <strong>de</strong> o parte, să opereze o schimbare <strong>de</strong> sistempolitic şi social, o tranziţie internă dificilă şicomplexă prin care să-şi consoli<strong>de</strong>ze noile instituţii<strong>de</strong>mocratice, să se adapteze la rigorile economiei <strong>de</strong>piaţă şi, totodată, să se mo<strong>de</strong>rnizeze în toate dimensiunilelor structurale;b) pe <strong>de</strong> altă parte, să recupereze, prin eforturişi costuri <strong>de</strong>osebite, întârzierile economice, tehnologiceşi <strong>de</strong> civilizaţie, acumulate în <strong>de</strong>cursul unor<strong>de</strong>cenii şi chiar secole;c) în fine, să-şi ajusteze structurile interne <strong>pentru</strong>a <strong>de</strong>veni compatibile cu actualele structuri europene,în<strong>de</strong>plinind astfel criteriile şi standar<strong>de</strong>le ceruteîn ve<strong>de</strong>rea integrării competitive în aceste structuri.Schimbarea şi, respectiv, tranziţia cuprind, aşadar,toate componentele şi dimensiunile societăţii:sistemul politic şi cel economic, instituţiile, relaţiilesociale, organismele societăţii civile, formele <strong>de</strong> organizare,modul <strong>de</strong> viaţă şi mentalităţile.Indiscutabil, cel mai complex proces al tranziţiei– reforma economică – rămâne a fi placa turnantă aschimbării <strong>de</strong> sistem. Perioada parcursă <strong>de</strong> la economiabazată pe proprietate <strong>de</strong> stat, centralizare excesivăşi planificare rigidă confirmă a<strong>de</strong>vărul, subliniat<strong>de</strong> mai mulţi experţi în materie, că rolul condiţiiloriniţiale în explicarea performanţelor economico-socialediferite este minor, acestea din urmă fiind rezultatulcalităţii diferite a politicilor generale şi a celorsectoriale. Altfel spus, cu cât reformele sunt mai cuprinzătoareşi mai rapid implementate, cu atât performanţelecreşterii economice sunt mai consistente.Totodată, experienţa perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tranziţie aratăcă transformarea economiei centralizate, <strong>de</strong> comandă,în economie <strong>de</strong> piaţă mo<strong>de</strong>rnă reprezintăun proces <strong>de</strong> durată, mai complex <strong>de</strong>cât cel privindschimbarea sistemului politic şi instituţional. Or,anume în acest domeniu au fost orientate acţiunileîntreprinse pe parcursul întregii perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> după1991, acţiuni care urmăreau mai <strong>de</strong>grabă să favorizezeo anumită opţiune i<strong>de</strong>ologică <strong>de</strong>cât să ofereanumite soluţii. În urma subordonării politicii socialeunor opţiuni i<strong>de</strong>ologice stricte sau unor exigenţeeconomice inventate, costurile sociale ale tranziţieiambigue spre <strong>de</strong>mocraţie şi economia <strong>de</strong> piaţă s-audovedit a fi extrem <strong>de</strong> mari, incluzând reducerea resurselorrezervate <strong>pentru</strong> educaţie, cercetare şi sănătatepublică, creşterea bruscă a discordanţei întrevenituri, amplificarea sărăciei, creşterea corupţiei şicrimei organizate.Degradarea progresivă a calităţii vieţii şi a nivelului<strong>de</strong> trai s-au repercutat direct asupra <strong>de</strong>mografieiRepublicii Moldova, modificându-i consi<strong>de</strong>rabilstarea <strong>de</strong> până la 1991. Astfel, începând cu 1991,s-a înregistrat o reducere continuă a populaţiei (<strong>de</strong>la 4 366 300 locuitori în ianuarie 1991 la circa 4milioane în prezent), <strong>de</strong>popularea fiind cauzată <strong>de</strong>rata naşterilor în continuă <strong>de</strong>screştere şi amploareaemigraţiei sau exodului, cifra ajungând până la600 000 <strong>de</strong> persoane în statistici oficiale şi circa 1milion <strong>de</strong> moldoveni – în statistici neoficiale.Desincronizarea dintre schimbările politice şicele social-economice a constituit şi continuă să rămânăsursa celor mai semnificative şi grave tensiuniîn societate. Cetăţenii au constatat că extin<strong>de</strong>realibertăţilor politice, garantate <strong>de</strong> noile instituţii ale<strong>de</strong>mocraţiei, au o semnificaţie redusă în condiţiilenoilor constrângeri economice, iar aşteptările sociale,mult amplificate în primele faze ale tranziţiei, aufost contrazise, în numeroase cazuri, <strong>de</strong> rezultatelepractice ale pseudoreformelor economice.Onorată asistenţă,în condiţiile unei fluctuaţii constante a vieţii politiceinterne, un rol important în clarificarea aspecteloresenţiale ale dosarului i<strong>de</strong>ntitar din RepublicaMoldova pe tot parcursul acestor ani <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţăa revenit Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe, în calitateaacesteia <strong>de</strong> cel mai înalt for ştiinţific al ţării, cu statutautonom şi funcţionând în baza principiilor autoadministrării.Astfel, în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile Declaraţiei<strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă şi răspunzând solicitării ParlamentuluiRepublicii Moldova privind istoria, precumşi limba vorbită <strong>de</strong> societatea noastră, PrezidiulAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei a concluzionat înunanimitate că „limba literară (înainte <strong>de</strong> toate ceascrisă), utilizată în Republica Moldova, ca şi cea încare au scris toţi înaintaşii noştri, este limba română”,propunând Parlamentului ca articolul 13 dinConstituţie să fie revăzut în conformitate cu a<strong>de</strong>vărulştiinţific şi anume: „Limba <strong>de</strong> stat (oficială) aRepublicii Moldova este limba română” (1994).6 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
EvenimentÎn contextul contribuţiei la soluţionarea aceluiaşidosar i<strong>de</strong>ntitar se înscrie şi Hotărârea AdunăriiGenerale a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei cuprivire la studierea, predarea şi însuşirea istorieinoastre naţionale ca parte a istoriei generale a românilor(2003) sau, mai recent, Hotărârea cu privirela semnificaţia zilei <strong>de</strong> 28 iunie 1940 (6 iulie2010).Având în ve<strong>de</strong>re complexitatea problemelor cucare se confruntă societatea noastră, comunitateaaca<strong>de</strong>mică din Republica Moldova a fost şi rămânea fi <strong>de</strong> părerea că fără asumarea plenară a a<strong>de</strong>văruluiistoric este imposibilă edificarea unei societăţi europenemo<strong>de</strong>rne.O contribuţie esenţială a Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe aMoldovei la soluţionarea aceluiaşi dosar i<strong>de</strong>ntitar,aflat încă pe rol, va fi elaborarea <strong>de</strong> către un colectiv<strong>de</strong> cercetători din cadrul Institutului <strong>de</strong> Istorie, Statşi Drept al AŞM, a sintezei „Republica Moldova:istorie şi contemporaneitate”, prin care vor fi adusela cunoştinţa opiniei publice naţionale, europene şiinternaţionale modificările semnificative produse înistoriografia naţională <strong>de</strong> la proclamarea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiRepublicii Moldova încoace, precum şi noilemodalităţi <strong>de</strong> abordare a celor mai actuale şi stringenteprobleme <strong>de</strong> istorie contemporană.Stimaţi participanţi la Conferinţă,la o privire retrospectivă, experienţa celor două<strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> tranziţie <strong>de</strong> la dictatura sovietică la regimul<strong>de</strong>mocraţiei mo<strong>de</strong>rne confirmă integral a<strong>de</strong>vărulcă „niciun mo<strong>de</strong>l şi nicio reţetă nu pot fi aplicatetuturor ţărilor în mod automat. Dimpotrivă, sepune problema favorizării unei <strong>de</strong>mocratizări caresă ţină cont <strong>de</strong> caracterul unic al fiecărei societăţi”.Un alt a<strong>de</strong>văr înve<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> experienţa aceleiaşi perioa<strong>de</strong>constă în faptul că simultan cu necesitateaobiectivă a consolidării şi afirmării plenare a societăţiicivile, se cere limitarea monopolului <strong>de</strong> putereal păturii <strong>de</strong> manageri şi politicieni, prin <strong>de</strong>legareaunei consi<strong>de</strong>rabile responsabilităţi nivelurilor locale(colectivităţilor <strong>de</strong> muncă şi teritoriale), extin<strong>de</strong>reapluralismului în viaţa publică şi <strong>de</strong>mocratizarea instituţiilor.În fine, dar nu şi în ultimul rând, în baza experienţeiacumulate în Republica Moldova trebuie săadmitem că <strong>de</strong>mocraţia nu este altceva <strong>de</strong>cât o lungăbătălie, iar existenţa ei rămâne fragilă, reversibilă,coruptibilă, mai ales în societăţile în care libertăţilepublice şi cele private sunt <strong>de</strong> dată recentă.Vă felicit cu ocazia celei <strong>de</strong>-a 20-a aniversări aZilei In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei Republicii Moldova – <strong>de</strong> fiecaredintre noi <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> cât <strong>de</strong> puternică va fi aceasta! – şidoresc succes lucrărilor Conferinţei <strong>de</strong> astăzi <strong>de</strong>dicatăreuşitelor şi problemelor cu care se confruntăstatul Republica Moldova.Discurs ţinut în <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Conferinţei ştiinţifice „20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la proclamarea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiRepublicii Mol dova”, 24 august <strong>2011</strong>Nina Arbore. Sfi nţii Împăraţi Constantin şi Elena. 1936–1937. Icoana <strong>de</strong> hram, luneta portalului<strong>de</strong> la intrare, mozaic. Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Constanţa3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 7
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO