<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>2. Depozite <strong>de</strong> gaz şi mecanisme <strong>de</strong> acţiune încazuri critice;3. Relaţii internaţionale;4. Eficienţa energetică şi stimularea surselorlocale <strong>de</strong> energie 24 ;5. Piaţa Internă <strong>de</strong> Gaz.3.2.1. Referitor la ajustarea infrastructurii şi diversificareacăilor şi surselor <strong>de</strong> aprovizionare cugaz printre condiţiile <strong>de</strong> bază necesare a fi realizatesînt 25 :• Flexibilitatea sistemului <strong>de</strong> aprovizionare şi<strong>de</strong> import al gazului, în special:o Dezvoltarea cererii întreruptibile, inclusivprin utilizarea altor tipuri <strong>de</strong> combustibil şi surse <strong>de</strong>energie în procese industriale şi în producerea energieioDezvoltarea interconexiunilor transfronta-liere şi a cooperării dintre operatorii sistemului dinţările vecine;• Piaţa lichidă <strong>de</strong> gaze naturale etc.În ceea ce ţine <strong>de</strong> diversificarea căilor <strong>de</strong> importal gazului, UE a <strong>de</strong>finit următoarele proiecte prioritare26 :• Interconexiunea Ţărilor Baltice care inclu<strong>de</strong>sistemul <strong>de</strong> transport şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a gazului;• Coridorul <strong>de</strong> Gaz din Europa <strong>de</strong> Sud careeste una din priorităţile cheie ale UE în domeniulsecurităţii aprovizionării cu gaz, menită să asigurefurnizarea către Europa a gazului produs în regiuneaMării Caspice şi în Orientul Mijlociu. Ţările vizatesunt Azerbaidjan şi Turkmenistan, iar în perspectivăîn<strong>de</strong>lungată Uzbekistan şi Iran;• Nodul Energetic Mediteranean care inclu<strong>de</strong>interconexiunea <strong>de</strong> gaz între Europa şi regiuneaMediterană <strong>de</strong> Sud cu extin<strong>de</strong>re ulterioară cătreIrak, Orientul Mijlociu şi Africa Sub-Sahariană.• Nodului <strong>de</strong> Gaz în Comunitatea Energetică27 .28• GNL şi <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> gaz menite să asigure24 Supra 525Sursa: anexa la Directiva 2004/67/EC26 Supra 527Sursa: www.nabucco-pipeline.com. Notă: Rusia realizeazăun proiect alternativ acestuia – South Stream – menit, la rândcu proiectul Nord Stream, să diversifice căile <strong>de</strong> transport a gazului<strong>de</strong> origine rusă către Europa. În acelaşi timp, realizareaacestor proiecte va spori <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa europeană, <strong>de</strong>ja foarte înaltă,<strong>de</strong> gaz <strong>de</strong> origine rusă.28 Acest proiect nu inclu<strong>de</strong> la moment Moldova şi Ucraina.Pentru <strong>de</strong>talii vezi: http://www.energy-community.org/portal/lichiditate şi diversitate în cadrul pieţei europene <strong>de</strong>gaz, în special <strong>pentru</strong> ţările <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> o singurăsursă <strong>de</strong> aprovizionare cu gaz.Trebuie <strong>de</strong> menţionat şi proiectul Nord Stream,care urmează a fi dat în exploatare (prima tranşă)până la sfârşitul anului <strong>2011</strong> şi finalizat în anul2012. Realizarea acestui proiect va permite furnizareaîn Europa a cca 55 miliar<strong>de</strong> m 3 . 29În prezent, importul <strong>de</strong> gaz natural în Europaeste efectuat în volum <strong>de</strong> circa 5/6 prin gazoducteşi 1/6 în formă lichefiată. Doar 7 ţări beneficiază <strong>de</strong>furnizare a gazului în forma <strong>de</strong> GNL (tabelul 2). Înperioada apropiată se aşteaptă o creştere importantăa capacităţilor <strong>de</strong> recepţionare a GNL 30 . Proiecte <strong>de</strong>GNL sunt promovate <strong>de</strong> către Germania, Olanda,Polonia, Croaţia, Albania, Cipru şi alte ţări. Realizarealor va permite <strong>de</strong> a reduce semnificativ <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa<strong>de</strong> import prin gazoducte.Necesarul <strong>de</strong> investiţii în infrastructura <strong>de</strong> gazeîn Europa în apropiaţii 25 ani este estimat la cca€220 miliar<strong>de</strong> 31 .3.2.2. Standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> securitate şi mecanisme <strong>de</strong>acţiune în cazuri critice. Depozite <strong>de</strong> gaz.În ceea ce ţine <strong>de</strong> standar<strong>de</strong> comune <strong>de</strong> securitateşi mecanisme <strong>de</strong> acţiune în situaţii critice, încadrul UE se menţionează necesitatea perfecţionăriibazei legale existente, inclusiv armonizarea standar<strong>de</strong>lor<strong>de</strong> securitate a aprovizionării şi măsurilorce urmează a fi întreprinse în situaţii critice pe planregional local şi general european 32 .Referitor la standar<strong>de</strong>le securităţii aprovizionăriianumitor categorii <strong>de</strong> consumatori, legislaţia UEpreve<strong>de</strong> că ţările-membre trebuie să asigure, printrealtele, protecţia aprovizionării consumatorilor rezi<strong>de</strong>nţialiîn măsura cuvenită cel puţin în următoarelecazuri 33 :• Întreruperea parţială a aprovizionării naţionalecu gaz natural;• Condiţii climaterice extreme (iarna);• Perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> cerere la gaz <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> înaltăşi condiţii climaterice cele mai reci înregistrate în<strong>de</strong>curs <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> ani.page/portal/ENC_HOME/AREAS_OF_WORK/GAS/Regional_Market/Gas_Ring_Concept29 GNL=gaz natural lichefiat (LNG)30 Vezi notă în supra 2831Surse: www.gie.eu.com şi the Priority Interconnection Plan– COM(2006)846.32Sursa: supra 6: COM(2007)1 şi supra 32: COM(2006)846.33 Supra 558 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Тribuna tânărului savantAceste condiţii minime <strong>de</strong> securitate a aprovizionăriipot fi extinse asupra întreprin<strong>de</strong>rilor mici şimijlocii, precum şi altor consumători care nu dispun<strong>de</strong> posibilitatea <strong>de</strong> a substitui gazul natural prin alteresurse energetice.Responsabilitatea <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica şi realiza mecanismele<strong>de</strong> acţiune în situaţii critice este atribuităfiecărei ţări în parte 34 . În UE, Comisia Europeană aredreptul să intervină doar atunci când măsurile întreprinsela nivel <strong>de</strong> ţară se dove<strong>de</strong>sc a fi insuficiente<strong>pentru</strong> a face faţă situaţiilor cu probabilitate înaltă<strong>de</strong> a se transforma în întreruperi majore <strong>de</strong> aprovizionare35 şi pe o perioadă semnificativă <strong>de</strong> timp. Înasemenea caz, Comisia Europeană convine asupraGrupului Coordonator <strong>de</strong> Gaz 36 şi asigură suportulnecesar conform legislaţiei în vigoare. O situaţie similarăa avut loc în ianuarie 2009, în perioada cândfurnizarea <strong>de</strong> gaz din Rusia către Ucraina, respectivtranzitul acestuia spre Europa, a fost încetată.În ceea ce priveşte disponibilitatea infrastructuriinecesare <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>pozitarea gazului, este <strong>de</strong>menţionat faptul că în cadrul UE 16 ţări dispun<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> gaz, cele mai semnificative fiindîn Germania, Italia, Franţa, urmate <strong>de</strong> Ungaria,Olanda, Austria, Marea Britanie, Spania, Cehia,Slovacia, România, Polonia şi altele. Iar în spaţiuleuropean general, <strong>de</strong>pozite cele mai mari <strong>de</strong> gazsunt în Ucraina, acestea <strong>de</strong> cca 1,6 ori <strong>de</strong>păşindulepe cele din Germania 37 . După cum arată studiileefectuate, crearea <strong>de</strong>pozitelor strategice obligatorii<strong>de</strong> gaz nu se justifică. Soluţii mai eficiente ar fi:<strong>de</strong>zvoltarea ulterioară a <strong>de</strong>pozitelor comerciale şiasigurarea accesului transparent la servicii <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare,diversificarea surselor <strong>de</strong> aprovizionaredin ţările vecine şi prin GNL, capacitatea în situaţiicritice <strong>de</strong> a reduce rapid consumul <strong>de</strong> gaz în bazacontractelor întreruptibile şi prin substituire cu altesurse <strong>de</strong> energie etc. 38 .Repartizarea regională existentă a rezervelor,capacităţilor <strong>de</strong> producere şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a gazu-34 Sursa: Directiva 2004/67/EC.35 Supra 35.36„Întrerupere majoră <strong>de</strong> aprovizionare” se referă la situaţiaîn care Comunitatea ar risca pier<strong>de</strong>rea a peste 20% din totalulaprovizionării cu gaz din terţe-ţări şi situaţia în care măsurileluate la nivel naţional se consi<strong>de</strong>ră a nu fi a<strong>de</strong>cvate. Sursa: Directiva2004/67/EC.37GCG este creat conform Directivei 2004/67/EC şi Deciziei2006/791/EC din 07.11.2006 şi inclu<strong>de</strong> reprezentanţi ai instituţiilornaţionale, GIE, Eurogas şi OGP.38 Sursa: www.gie.eu.comlui natural, precum şi implementarea proiectelor <strong>de</strong>interconexiune cu ţările vecine creează un potenţialsolid <strong>de</strong> rezistenţă în cazuri extreme legate <strong>de</strong>aprovizionarea cu gaz, cauzate <strong>de</strong> factori interni şiexterni. Totodată, experienţa anului 2009 a arătat căeste necesară îmbunătăţirea coordonării acţiunilor,în situaţii critice, între ţările UE şi terţe-ţări implicate.În acest sens urmează să fie i<strong>de</strong>ntificate mecanismele<strong>de</strong> compensare a pagubelor suportate.3.2.3. Relaţii externeUE reprezintă forţa motrică în regiune, inclusivîn relaţiile externe îndreptate spre stabilirea legăturilortemeinice bazate pe încre<strong>de</strong>re şi un cadru legislativcomun cu ţările producătoare şi <strong>de</strong> tranzit agazului, care urmează să asigure beneficii <strong>de</strong> lungădurată în domeniul asigurării securităţii <strong>de</strong> aprovizionarecu gaz şi în realizarea proiectelor <strong>de</strong> interescomun. UE menţine dialoguri cu numeroase ţări şiorganizaţii internaţionale, printre care sunt Rusia,Norvegia, Comunitatea Energetică 39 , Bielorusia, ţărileregiunii Caspice, ţările Africii, OPEC şi altele.Totodată, relaţiile în domeniul aprovizionării cugaz sunt bazate pe acorduri bilaterale interguvernamentaleşi contracte <strong>de</strong> lungă durată. Ţinând cont<strong>de</strong> faptul că actualmente UE reprezintă 27 <strong>de</strong> ţări,în relaţii cu ţările producătoare şi <strong>de</strong> tranzit externeexprimarea într-o singură voce şi acţiuni coordonatesunt esenţiale <strong>pentru</strong> atingerea obiectivelorcomune. ...Exprimarea într-o singură vocenu subînţelege investirea cu afaceri externe a unuireprezentant al UE, ci o planifi care şi o coordonareefi cientă în ve<strong>de</strong>rea asigurării unităţii între mesajşi acţiune întreprinse la nivelul comunitar şi lanivelul fi ecărui stat membru al UE 40 . Prin urmare,elaborarea mecanismelor bine <strong>de</strong>terminate <strong>pentru</strong>asigurarea transparenţei dintre UE şi ţările membreale acesteia sunt consi<strong>de</strong>rate a fi prioritate. O altăprioritate este <strong>de</strong>zvoltarea sistemului <strong>de</strong> avertizaretimpurie cu ţările vecine cheie 41 .Experienţa arată că ...<strong>pentru</strong> piaţa europeană <strong>de</strong>gaz natural pericolul cel mai mare <strong>de</strong> întrerupere afurnizărilor vine din tensiunile dintre Rusia şi alte39 Supra 5.40 Moldova şi Ucraina, <strong>de</strong>venite recent membre la ComunitateEnergetică, tranzitează anual către UE cca 140 bcm <strong>de</strong> gaz:Ucraina în jur <strong>de</strong> 120 bcm şi Moldova cca 20 bcm.41Supra 5.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 59
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO