<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> import al gazului natural în EuropaTabelul 2În ceea ce ţine <strong>de</strong> diversificarea surselor <strong>de</strong>import al gazului în Europa, trebuie <strong>de</strong> menţionatcă actualmente în UE niciun furnizor extern majornu are cotă mai mare <strong>de</strong> 50% în totalul importului(prin gazoducte şi în formă <strong>de</strong> LNG). Furnizoriiprincipali sunt Rusia, Norvegia, Algeria, Qatar, Nigeria,Libia şi Egipt. Rusia furnizează gaz natural,prepon<strong>de</strong>rent prin gazoducte, în 24 ţări europene 14 ,din care numai circa jumătate au import diversificat<strong>de</strong> gaz. În următorii 20 <strong>de</strong> ani o creştere esenţială<strong>de</strong> furnizări <strong>de</strong> gaze este aşteptată din partea ţărilorOrientului Mijlociu, Africii şi CSI 15 .Republica Moldova, făcând parte din ţările caracterizateprin 100% <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> import al gazuluinatural şi tot importul provenind dintr-o singură14plus Bielorusia.15 Până-n 2030 este prognozată următoarea creştere: din OrientulMijlociu – 939 miliar<strong>de</strong> m 3 (bcm), Africa – 466 bcm,CIS – 294 bcm, Europa – 36 bcm. Sursa: European Energy andTransport: Trends to 2030 - update 2007, DG-TREN.sursă, are actualmente cel mai înalt nivel pe planeuropean <strong>de</strong> pon<strong>de</strong>re a gazului în resurse energeticeprimare 16 şi în producere <strong>de</strong> energie 17 . Totodată, RepublicaMoldova în cadrul european are şi cel maiînalt nivel <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> import <strong>de</strong> energie (primarăşi secundară), un grad foarte redus <strong>de</strong> diversificarea resurselor energetice antrenate în economiaţării şi a căilor <strong>de</strong> import al acestora.16Surse statistice consultate, şi anume: Balanţa Energetică aRepublicii Moldova, 2010, Biroul Naţional <strong>de</strong> Statistică (BNS)a RM, şi baza <strong>de</strong> date statistice a Agenţiei Energetice Internaţionale(IEA, care conlucrează cu BNS a RM), 2010, Paris, Franţa,reflectă diferit datele utilizate în prezenta analiză. Recunoscândveridicitatea datelor oferite <strong>de</strong> BNS, în analiza <strong>de</strong> mai sus inclusăîn tab.2 au fost luate ca bază datele oferite <strong>de</strong> IEA <strong>pentru</strong>păstrarea legăturii comparative cu ţările Europene incluse înanaliză.17Producerea <strong>de</strong> energie în Republica Moldova este <strong>de</strong> peste90% bazată pe utilizarea gazului natural. Sursa: Biroul Naţional<strong>de</strong> Statistică, 2010. Notă: Producerea locală <strong>de</strong> energie electricăîn Republica Moldova acoperă doar cca 1/3 din consumul total,celelalte 2/3 fiind importate.56 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Тribuna tânărului savantTabelul 3Matricea riscurilor aferente securităţii europene în domeniul aprovizionării cu gaz 22III. RISCURILE LEGATE DE SECURITA-TEA APROVIZIONĂRII CU GAZ ŞI CĂILEDE DIMINUARE A ACESTORAUE întreprin<strong>de</strong> eforturi susţinute în direcţia asigurăriisecurităţii 18 <strong>de</strong> aprovizionare cu gaz. Aceastase reflectă în mod direct asupra tuturor ţărilor, şi nunumai europene, implicate în procesul dat, inclusivasupra ţărilor Comunităţii Energetice 19 ....Pentru bunăstarea cetăţenilor săi şi funcţionareacorespunzătoare a economiei, strategia <strong>de</strong>lungă durată a UE în domeniul securităţii aprovizionăriicu energie trebuie să vizeze asigurarea disponibilităţiifi zice neîntrerupte a resurselor energeticepe piaţă, la preţ accesibil <strong>pentru</strong> toţi consumatorii(privaţi şi industriali), respectând cerinţele legate<strong>de</strong> mediul ambiant şi având ca scop asigurarea<strong>de</strong>zvoltării durabile. Securitatea <strong>de</strong> aprovizionarenu-şi pune ca scop să maximizeze autonomia energeticăsau să minimizeze <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa, dar să reducăriscurile legate <strong>de</strong> o asemenea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă 20 .3.1. RISCURILECreşterea cererii la gaz este urmată <strong>de</strong> creştereariscului <strong>de</strong> încetare sau întrerupere a aprovizionării.Aprovizionarea internaţională cu gaz conţine riscuripolitice şi economice. Diminuarea riscurilor politicesubînţelege asigurarea stabilităţii politice <strong>de</strong> lungădurată nu numai în terţe-ţări şi regiuni în afara Europeiantrenate în producerea şi tranzitarea gazului18Prin „securitate” se subînţelege securitatea <strong>de</strong> aprovizionareşi siguranţă tehnică. Sursa: EU Directive 2009/73/EC din13.07.2009.19În acest context trebuie menţionate EU Directive 2009/73/EC din 13.07.2009 Concerning Common Rules for the InternalMarket in Natural Gas, Directiva 2004/67/EC din 26.04.2004concerning Measures to safeguard of natural gas supply, TratatulComunităţii Energetice, Regulament (EC) 1775/2005 onConditions for access to the natural gas transmission networksdin 28.09.2005, Decizia 1364/2006/EC din 06.09.2006 layingdown Gui<strong>de</strong>lines for trans-European networks.20Surse: Green Paper - Towards a European Strategy for thesecurity of energy supply, COM(2000)0769, şi Tratatul UniuniiEuropene din 1992.spre Europa, dar şi în spaţiul european propriu-zis,cea din urmă fiind una din condiţiile <strong>de</strong> bază <strong>pentru</strong>crearea Pieţei Interne <strong>de</strong> Energie, inclusiv <strong>de</strong> gaz,şi a sistemului european integrat <strong>de</strong> furnizare a gazului.Securitatea aprovizionării poartă în sine şi riscurile<strong>de</strong> preţ şi cantitate. Timpul <strong>de</strong> asemenea esteunul din factorii esenţiali, <strong>de</strong>oarece creşterea bruscăa preţului, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> o creştere mo<strong>de</strong>rată peparcursul unei perioa<strong>de</strong> mai în<strong>de</strong>lungate poate ducela consecinţe sociale şi economice grave 21 ....Securitatea Europeană în domeniul gazuluinatural poate fi privită ca o matrice multidimensionalăcare cuprin<strong>de</strong> riscurile contractuale, guvernamentaleşi <strong>de</strong> infrastructură, care ar puteaameninţa diferite ţări şi UE, în general, cu întrerupereaaprovizionării <strong>de</strong> scurtă şi lungă durată<strong>de</strong> la furnizori naţionali, UE şi cei externi 22 (vezitab.3).Tab. 3: Matricea riscurilor aferente securităţiieuropene în domeniul aprovizionării cu gaz 23 .3.2. CĂILE DE DIMINUARE A RISCURI-LORObiectivele <strong>de</strong> bază ale politicii în cadrul UEsunt durabilitatea, competitivitatea şi securitateaaprovizionării cu energie, inclusiv cu gaz. În asigurareasecurităţii aprovizionării cu gaz sunt evi<strong>de</strong>nţiateurmătoarele direcţii cheie:1. Ajustarea infrastructurii şi diversificareacăilor şi surselor <strong>de</strong> aprovizionare;21Sursa: Security of Supply Metrics First Report 2006, MorganBazillian et al.22Sursa: Security of European Gas Supply - Inquiry into EuropeanUnion Energy Policy: Gas Supply and Access. Dr-Prof.Stern J., Oxford Gas Research Institute, 01.03.2004. Referitorla riscurile legate <strong>de</strong> acţiuni militare vezi: Green Paper on aEuropean Programme for critical infrastructure protection –COM(2005)576.23 Sursa: Security of European Gas Supply - Inquiry into EuropeanUnion Energy Policy: Gas Supply and Access. Dr-Prof.Stern J., Oxford Gas Research Institute, 01.03.2004.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 57
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO