<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>REPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL SECURITĂŢIIEUROPENE DEAPROVIZIONARE CUGAZE NATURALENatalia TIMOFTE, Magistru în ŞtiinţeEnergetice (Marea Britanie), IE AŞMREPUBLIC OF MOLDOVA WITHINEUROPEAN SECURITY OF GAZ SUPPLYRepublic of Moldova, one of the former USSRcountries, became last year member to the EnergyCommunity. This represents a major step towardsalignment with EU policies and processes and theintegration of Moldova in European energy and gasmarkets.Un<strong>de</strong>r the current presi<strong>de</strong>ncy of Moldova in theEnergy Community, on October 06, <strong>2011</strong>, in Chisinau,the Energy Community Ministerial Council<strong>de</strong>ci<strong>de</strong>d to adopt the European Union rules on theInternal Market for electricity and gas known as the“Third EU legislative Package”, which was adoptedby EU member-states in July 2009.For Moldova this represents not only a greatachievement, but also a major challenge consi<strong>de</strong>ringthat now there is a legal obligation to implement theadopted Rules by January 2015, at the latest. Significant legislative, regulatory and infrastructuraladjustments are to be un<strong>de</strong>rtaken in or<strong>de</strong>r to fulfi llthis engagement.One of the major issues covered by the 3-rd EUlegislative package is the issue of security of energy,including gas, supply. Thus, in the followings, a briefview on European security of gas supply will beprovi<strong>de</strong>d, consi<strong>de</strong>ring Moldova as being part to thisprocess.Republica Moldova, aflându-se la hotar cu UniuneaEuropeană, s-a pronunţat <strong>pentru</strong> afilierea laprocesele europene în <strong>de</strong>sfăşurare şi integrarea ulterioarăîn acest spaţiu comunitar, inclusiv în piaţa<strong>de</strong> energie electrică şi piaţa <strong>de</strong> gaze naturale 1 . Unpas strategic în acest sens, pornit încă din anii 2003-2004 şi recent realizat, a fost a<strong>de</strong>rarea Moldovei laComunitatea Energetică.Activitatea Republicii Moldova în cadrul ComunităţiiEnergetice serveşte drept un pas majorspre soluţionarea multiplelor probleme complexeale sectorului energetic, în special privind asigurareasecurităţii aprovizionării cu gaz natural,care este una din problemele-cheie cu care se1Programul Guvernului Republicii Moldova <strong>pentru</strong> anii <strong>2011</strong>-2014.confruntă statul nostru în ultimii 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă.Analiza domeniului <strong>de</strong> securitate a aprovizionăriicu gaz natural (în cele ce urmează: gaz) <strong>de</strong>monstreazăcă complexitatea acestuia se datorează roluluistrategic pe care-l are gazul în economia ţărilordin spaţiul european, gradului înalt <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă<strong>de</strong> surse limitate şi <strong>de</strong> import, caracteristicilor specificeale industriei <strong>de</strong> producere şi <strong>de</strong> aprovizionarecu gaz, lipsei mecanismelor internaţionale eficienteîn domeniul transportului <strong>de</strong> gaze etc. 2 .La abordarea problemei securităţii aprovizionăriicu gaz se ţine cont <strong>de</strong> cererea înregistrată şi prognozată<strong>pentru</strong> acest tip <strong>de</strong> combustibil, infrastructurileexistente şi planificate, totalitatea resurselorenergetice disponibile şi posibilitatea substituiriiîntre ele, gradul <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> import şi posibilitateadiversificării acestuia, precum şi <strong>de</strong> numeroşialţi factori.În cele ce urmează, este făcută o încercare <strong>de</strong> aprezenta succint cadrul european în problema securităţiiaprovizionării cu gaz.Spaţiul european analizat cuprin<strong>de</strong> 3 :1. Uniunea Europeană (UE) cu cele 27 <strong>de</strong> statemembre;2. Spaţiul Economic European (EEA), inclusivNorvegia;3. Comunitatea Energetică 4, inclusiv Moldovaşi Ucraina.Pe plan european, în special în UE şi în contextulintegrării europene, factorii suplimentari caresporesc gradul <strong>de</strong> complexitate a problemei securităţiiaprovizionării cu gaz sunt:• Cadrul geografic extins ce se caracterizeazăprin diferenţe majore <strong>de</strong> cerere şi ofertă;• Prezenţa numeroşilor participanţi, fiecareavând caracteristici politice, economice şi energeticeindividuale şi distincte;• Scă<strong>de</strong>rea nivelului <strong>de</strong> producere locală agazelor naturale şi creşterea <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> surseexterne <strong>de</strong> aprovizionare cu gaz;• Extin<strong>de</strong>rea continuă a UE marcată uneoriprin ajustări economice, regulatorii şi <strong>de</strong> infrastructurăîntârziate;• Instabilitatea politică şi economică în uneleţări producătoare şi <strong>de</strong> tranzit al gazului către Europa;• Contracte <strong>de</strong> lungă durată privind aprovi-2Sursa: Security of gas supply to Europe: ways to mitigaterisks, N. Timofte, 2010, UK.3 Elveţia şi Bielorusia nu fac parte din aceste formaţiuni geografice.4Sursa: www.energy-community.org.54 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Тribuna tânărului savantzionarea cu gaze, practica existentă <strong>de</strong> stabilire apreţurilor la gaz şi lipsa unei pieţe lichi<strong>de</strong> interne<strong>de</strong> gaze;• Diversificarea insuficientă a căilor <strong>de</strong> importal gazului;• Lipsa cadrului normativ internaţional obligatoriuşi eficient în domeniul aprovizionării cugaze etc.Ţinând cont <strong>de</strong> faptul că UE stă în fruntea procesuluieuropean <strong>de</strong> diminuare a riscurilor legate <strong>de</strong>aprovizionarea cu gaz, politicile şi acţiunile întreprinse<strong>de</strong> diverse instituţii ale UE vor servi ca punct<strong>de</strong> reper în cele ce urmează.II. CARACTERISTICA GENERALĂÎn prezent, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa UE <strong>de</strong> importul gazului<strong>de</strong>păşeşte 60% 5 şi până în 2030 se prognozeazăcreşterea acesteia la circa 80% 6 .În 2010, producerea <strong>de</strong> gaz în UE a fost acoperităprepon<strong>de</strong>rent <strong>de</strong> Olanda şi Marea Britanie,urmate <strong>de</strong> România, Germania, Danemarca, Italiaşi Polonia (tabelul 1). Olanda şi Danemarca sunt exportatorinet <strong>de</strong> gaz 7 .Tabelul 1Rezerve şi producerea <strong>de</strong> gaze naturaleîn Europa 8 :În Europa producătorul principal <strong>de</strong> gaz esteNorvegia, cu rezerve <strong>de</strong> cca 2 trilioane m 3 (tcm),care la nivelul actual <strong>de</strong> producere vor servi încă înjur <strong>de</strong> 19 ani (rata Rezerve/Producţie).În 2008 9 , consumul cel mai înalt al gazului5Sursa: An EU Energy Security and Solidarity Action Plan,COM(2008)744/3, SEC(2008)2794, 2795.6Sursa: An Energy policy for Europe, COM (2007)1.7Sursa: Natural Gas Statistics, IEA, ESDS International, 2010,şi BP Statistical Review of World Energy, <strong>2011</strong>.8Sursa: BP Statistical Review of World Energy, <strong>2011</strong>.9În context se fac referinţe la două surse statistice <strong>de</strong> bază. BPStatistical Review of World Energy <strong>2011</strong> reflectă datele cele mairecente (2010), dar mai restrânse şi <strong>pentru</strong> un număr mai mic <strong>de</strong>ţări. Informaţie mult mai amplă, dar mai puţin recentă (2008),a fost luată din IEA (Agenţia Energetică Internaţională) WorldEnergy Balances şi Natural Gas Statistics, 2009. Ţinând cont<strong>de</strong> faptul că perioada 2009-2010 a fost marcată <strong>de</strong> criza financiînUE a fost în Marea Britanie (> 18% din total),Germania (18%) şi Italia (16%), urmate <strong>de</strong> Olanda,Franţa şi Spania cu 9%, 8,6% şi 7%, respectiv(tabelul 2). În acelaşi an, în UE consumul <strong>de</strong> gazpe sectoare era <strong>de</strong> 32% <strong>pentru</strong> producere <strong>de</strong> energieelectrică şi termică, 26% în sectorul rezi<strong>de</strong>nţial,21,5% în industrie, 9% în comerţ şi servicii publiceşi altele (cca 11%) 10 .Din ţările importatoare <strong>de</strong> gaz pe locul întâi înUE se plasează Germania (22% din total), urmată<strong>de</strong> Italia (18,5%), Franţa (11%), Spania (9%), MareaBritanie (9%), Belgia (4%) şi altele (26.5%) 11 .Iar în cadrul european analizat, după nivelul <strong>de</strong> consumşi <strong>de</strong> import al gazului se evi<strong>de</strong>nţiază Ucraina,respectiv cu locurile 4 şi 3 în total pe Europa.Caracterizând gradul <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> import algazului natural, este <strong>de</strong> menţionat că 17 ţări europeneau <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> cca 98-100%. Din aceste ţări,14 fac parte din UE (inclusiv Franţa şi Spania) şi3 din Comunitatea Energetică (inclusiv RepublicaMoldova). În alte 6 ţări ale UE <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> importal gazului <strong>de</strong>păşeşte 80% (inclusiv Germania),iar în 2 ţări din Comunitatea Energetică este <strong>de</strong> 70-90% (Ucraina şi Serbia). În UE numai 3 ţări au <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă<strong>de</strong> import al gazului mo<strong>de</strong>rată sau redusă(inclusiv România), 2 ţări sunt exportatoare-net <strong>de</strong>gaz şi încă 2 ţări nu au gaz în bilanţul lor energetic.Iar în cadrul Comunităţii Energetice 2 ţări au maipuţin <strong>de</strong> 20% <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> import şi încă două ţărinu importă gaz.Printre ţările europene importatoare <strong>de</strong> gaz 14au o singură sursă <strong>de</strong> import 12 : 9 fac parte din UEşi 5 din Comunitatea Energetică. Ele beneficiază <strong>de</strong>gaz furnizat exclusiv prin gazoducte. Cu excepţiaIrlan<strong>de</strong>i 13 şi Suediei, toate aceste ţări importă gazdin Rusia şi, cele din urmă, cu excepţia României şiUcrainei au un nivel înalt <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> importal gazului natural: 90 - 100%.ară mondială urmată <strong>de</strong> recesiune economică, datele înregistrateîn anul 2008, reflectând o perioadă mai stabilă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,sunt valabile şi-n ziua <strong>de</strong> azi <strong>pentru</strong> efectuarea diverselor studiieconomice şi <strong>de</strong> ramură.10Surse: World Energy Balances and Natural Gas Statistics,IEA, ESDS International, 2009; Eurostat, 2009.11Olanda este una din ţările importatoare <strong>de</strong> gaz datorită caracteristicilorcalorifice scăzute ale gazului produs local. Prinurmare, gazul cu un conţinut calorific înalt este importat dinalte ţări.12Bielorusia este încă o ţară cu <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> import a gazului<strong>de</strong> cca 100 % şi <strong>de</strong> 100 % care provin din singura sursă, daraceastă ţară nu face parte din cadrul geografic <strong>de</strong>finit <strong>pentru</strong>prezenta analiză.13Gazul importat provine din Marea Britanie, Norvegia şi Rusia,dar legătura prin gazoducte este numai cu Marea Britanie.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 55
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO