<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>industriale prin intermediul: creditelor direcţionate,protecţiei comerţului, subvenţionării exporturilor,scutirilor <strong>de</strong> impozite.Experienţa internaţională <strong>de</strong>notă că atributele<strong>de</strong> bază ale politicii economice, care au dus la <strong>de</strong>zvoltareîn Germania, SUA şi Japonia, dar ignorateîn prezent, sunt: bazele imateriale ale bunăstării(cunoştinţe şi voinţa umană); superioritatea sectoruluimanufacturier faţă <strong>de</strong> cel agricol şi <strong>de</strong> extragerea resurselor naturale şi materiei prime; rolulcrucial al infrastructurii; caracterul sistemic alcreşterii economice şi comerţul liber dintre statelecu nivel similar <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare (Reinert 2004, p.32).O abordare care a plasat industrializarea ca măsură<strong>de</strong> creştere a valorii resurselor naturale disponibilela nivel naţional, a fost prezentă în politicileeconomice aplicate în Canada, Australia şi NouaZelandă (Reinert 2004). În acest context Reinertmenţionează că sectorul <strong>de</strong> manufactură, <strong>de</strong>şi maipuţin competitiv faţă <strong>de</strong> acel din Marea Britanie <strong>de</strong>la acea vreme, a fost necesar <strong>pentru</strong> transformarearesurselor naturale în bunăstare naţională ale statelorvizate (Reinert 2004, p. 34).Protecţionismul reprezintă un instrument <strong>de</strong>creştere a producţiei, veniturilor şi a consumuluifi nal al populaţiei. Acesta stimulează producereabunurilor publice care în continuare favorizeazăproducţia. Deşi restricţionate astăzi <strong>pentru</strong> statele în<strong>de</strong>zvoltare, politicile protecţioniste au fost folosite<strong>de</strong> nenumărate ori <strong>de</strong> SUA (Reinert 2004). Patenteleşi drepturile aferente care aduc venituri suplimentareautorilor acestora în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zvoltării cunoaşterii,sunt instrumente indispensabile <strong>pentru</strong> creşterepe plan mondial, pe când protecţionismul, carecreează rentă în sectorul <strong>de</strong> manufactură în ve<strong>de</strong>rea<strong>de</strong>zvoltării acestuia, este etichetat ca cel mai marerău (Reinert 2004, p. 9).În baza concluziilor din capitolul 3, pot fi făcuteurmătoarele propuneri în ve<strong>de</strong>rea îmbunătăţiriiperspectivelor <strong>de</strong> creştere economică în RepublicaMoldova:1. La nivel strategic se impune <strong>de</strong>zvoltareaunei strategii <strong>de</strong> recuperare a <strong>de</strong>calajului în nivelul<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică dintre Moldova şi mediacontinentului european, care să prevadă crearea <strong>de</strong>avantaje comparative inclusiv prin alterarea artificialăa preţurilor relative menite să creeze venituritemporare necesare <strong>pentru</strong> retehnologizarea unorsectoare ale economiei şi transformarea acestora înpoli <strong>de</strong> creştere economică;2. Fondarea unei bănci <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare care să finanţeze<strong>de</strong>zvoltarea sectorului industrial;3. Aplicarea unei politici <strong>de</strong> subvenţionare aexporturilor <strong>de</strong> mărfuri şi servicii ca instrument <strong>de</strong>facilitare a retehnologizării şi a creşterii calităţiiproduselor autohtone;4. Ajustarea sistemului educaţional la necesităţileeconomiei reale;5. Majorarea fondurilor bugetare <strong>de</strong>stinate finanţăriiinvestiţiilor în infrastructură;6. Îmbunătăţirea autonomiei la nivel local şicrearea condiţiilor <strong>de</strong> competiţie intraregională prinatribuirea în categoria veniturilor locale a impozituluipe venit;7. Modificarea obiectivului <strong>de</strong> activitate a BNMîn ve<strong>de</strong>rea asigurării creşterii economice;8. Dezvoltarea unei politici economice pe termenlung sustenabile, având ca reper amprenta ecologicăa Moldovei.V. ConcluziiPerformanţa economică a oricărei societăţi estedirect corelată cu calitatea instituţiilor care guverneazăsocietatea respectivă. Văzute în sens larg, instituţiilesunt regulile <strong>de</strong> joc în societate şi pot luaorice formă, fapt care face dificilă evaluarea comparativăa acestora. În prezenta lucrare au fost analizatepatru, apreciate ca fiind cele mai importante,instituţii care <strong>de</strong>termină nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicăa ţării.Rezultatul analizei relevă că Moldova înregistrează<strong>de</strong>ficienţe la nivelul fragilităţii şi bunăstării,corupţiei şi eficacităţii actului guvernamental. Dardiscrepanţele în nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicădintre Moldova şi statele <strong>de</strong> referinţă sunt mult maisemnificative. O performanţă salutară se atestă înpartea ce ţine <strong>de</strong> costurile <strong>de</strong> aplicare pe cale judiciarăa contractelor comerciale neonorate. Şi din contra,situaţia din sistemul naţional <strong>de</strong> educaţie trezeşteîngrijorare. De asemenea, viziunile strategice <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare a ţării, <strong>de</strong>şi formal abor<strong>de</strong>ază problemeleimportante din societate, nu oferă soluţii practice <strong>de</strong><strong>de</strong>păşire a acestora.În scopul asigurării creşterii economice, Moldovatrebuie să aplice o strategie <strong>de</strong> creştere economicăbazată pe exporturi, să asigure accesul lamijloace financiare ieftine şi alocate în mod eficient.Realitatea nu este <strong>de</strong>sigur atât <strong>de</strong> simplă. Or,ascensiunea economică este imposibilă fără progrestehnologic. Invenţiile şi inovaţiile sunt factorii care<strong>de</strong>termină progresul în sfera tehnologică. Dar capa-46 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Economiecităţile <strong>de</strong> inovare, mai uşor accesibile statelor sărace,sunt mult restricţionate în prezent. În acest sensRay şi Bhaduri menţionează că odată cu aprobareaacordului TRIPS în cadrul OMC, fl exibilitatea implementăriiunei politici <strong>de</strong> protecţie a drepturilor<strong>de</strong> autor ajustate la necesităţile curente <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareeconomică ale statelor membre OMC, a fostexclusă. Acest aspect are implicaţii directe asuprastatelor aflate într-o fază <strong>de</strong> recuperare tehnologicăprin exclu<strong>de</strong>rea caracterului co-evoluţionar al capabilităţiloracestora în domeniul tehnologic şi instituţiile<strong>de</strong> protecţie a proprietăţii intelectuale (Ray &Bhaduri, 2008, p.13).Politicile economice şi financiare ale ţării suntelaborate în strânsă colaborare cu Fondul MonetarInternaţional, după cum reiese şi din <strong>de</strong>numireadocumentelor pe care Republica Moldova le aresemnate cu această organizaţie. Documentele încauză stabilesc şi rata maximă a îndatorării pe careo poate avea Republica Moldova. Deşi creştereadatoriei externe prezintă riscuri multiple, limitareaaccesului la sursele financiare externe îngreuneazămult posibilităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică aţării. Fără acces la fi nanţare externă îndreptatăcătre sectorul real al economiei, guvernul este înimposibilitatea operării unor schimbări majore şicalitative în economie.Un ultim aspect este legat <strong>de</strong> acordul cu referirela subvenţii şi măsuri compensatorii semnat încadrul OMC. Acordul dat în mod explicit interzicesubvenţiile acordate în ve<strong>de</strong>rea atingerii <strong>de</strong> cătrebenefi ciari a unor performanţe la export. În acestcontext, instrumentul care a fost aplicat <strong>de</strong> cătrestatele din regiunea Asiei <strong>de</strong> Sud-Est, şi nu doar,şi care a contribuit în mod <strong>de</strong>cisiv la construcţiarapidă a economiilor acestora, este interzis <strong>pentru</strong>moment. Avantajul instrumentului dat constăîn simplitatea în aplicare. În acest mod, efi cienţastrategiei <strong>de</strong> creştere economică bazată pe exporturieste mult redusă.Astfel, în cazul Moldovei, atât cadrul instituţionalinternaţional, cât şi cel local nu oferă perspectivereale <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea unei economii robuste şiin<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte. În acest sens necesită a fi i<strong>de</strong>ntificatesoluţii în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>păşirii obstacolelor <strong>de</strong>scrisemai sus.Bibliografie selectivă1. Aghion, P & Durlauf, S. eds. 2005. Handbookof Economic Growth. ElsevierNorth-Holland.2. Aoki, M & Kim, H & Okuno-Fujiwara, M.eds. 1995. The Role of Government in East AsianEconomic Development: Comparative InstitutionalAnalysis. Clarendon Press – Oxford.3. Gagliardi, F. 2008. Institutions and economicchange: A critical survey of the new institutionalapproaches and empirical evi<strong>de</strong>nce. The Journalof Socio-Economics, 37, p. 416-443.4. Gallagher, M. & Goian, V. & Rozner, S.& Rusu, V. 2008. Collecting and Paying Taxes inMoldova, a Tax Benchmarking Exercise. [Internet].Disponibil la adresa: http://www.fiscalreform.net/images/collecting%20taxes%20in%20moldova.pdf[Accesat pe 28.06.2010].5. IMF. 1998. Republic Moldova: Recent EconomicDevelopments. Country Report No. 98/58.[Internet]. Disponibil la adresa: http://www.imf.org/external/pubs/cat/longres.cfm?sk=2668.0 [Accesatpe 28.06.2010].6. IMF. 2004. Republic Moldova: Poverty reductionStrategy paper. Country Report No. 04/395.[Internet]. Disponibil la adresa: http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2004/cr04395.pdf [Accesat pe28.06.2010].7. IMF. 2007. Slovak Republic: FinancialSystem Stability Assessment Update, including Reportson the Observance of Standards and Co<strong>de</strong>son the following topics: Banking Supervision andInsurance Regulation. Country Report No. 07/243.[Internet]. Disponibil la adresa: http://www.imf.org/external/pubs/cat/longres.cfm?sk=21191.0 [Accesatpe 28.06.2010].8. IMF. 2010. Republic of Moldova; Requestfor a Three-Year Arrangements Un<strong>de</strong>r the Exten<strong>de</strong>dCredit Facility and Request for an Exten<strong>de</strong>d Arrangement.Country Report No. 10/32. [Internet].Disponibil la adresa: http://www.imf.org/external/pubs/cat/longres.cfm?sk=23590.0[Accesat pe28.06.2010].9. Kaufmann, D. & Kraay, A. & Mastruzzi,M. 2009. Governanace Matters VIII. Aggregateand Individual Governance Indicators 1996-2008.Policy research Working Paper 4978. [Internet].Disponibil la adresa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1424591 [Accesat pe28.06.2010].10. Marshall, M. & Cole, B. 2009. Global Report2009, Conflict, Governance, and State Fragility.Centre for Systemic Peace. [Internet]. Disponibil laadresa: http://www.systemicpeace.org/Global%20Report%202009.pdf [Accesat pe 28.06.2010].3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 47
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO