<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>prea complex, iar nivelul înalt al cheltuielilor bugetarelimitează libertatea economică;- Libertatea în sfera monetară este limitată <strong>de</strong>intervenţiile guvernamentale în formarea preţurilor<strong>pentru</strong> câteva din utilităţile publice;- Lipsa <strong>de</strong> transparenţă în administrare, infrastructurafizică săracă, executarea slabă a contractelor,intervenţia excesivă a mediului birocratic însfera economică, justiţia imparţială şi restricţia <strong>de</strong>achiziţionare a pământului <strong>de</strong> către investitorii străinilimitează libertatea investiţiilor;- Libertatea în sfera financiară este limitată<strong>de</strong> finanţarea dificilă pe termen lung, sectorul bancarconcentrat şi <strong>de</strong> piaţa <strong>de</strong> capital sub<strong>de</strong>zvoltată;- Slăbiciunile în sistemul proprietăţii privateconstau în interferenţa puterii executive în sistemuljudiciar şi protecţia insuficientă a proprietăţii intelectuale;- Corupţia este percepută ca având o răspândirelargă – în conformitate cu topul realizat <strong>de</strong>Transparency International, Moldova ocupa în anul2009 poziţia 109 din 179 state, la acest capitol;- Cadrul normativ rigid limitează libertateape piaţa forţei <strong>de</strong> muncă.Cea <strong>de</strong> a două evaluare a mediului <strong>de</strong> afaceri sebazează pe percepţia antreprenorilor. Sondajul elaborat<strong>de</strong> unitatea <strong>de</strong> analiză a antreprenoriatului dincadrul Băncii Mondiale reprezintă o sursă <strong>de</strong> informaţieîn acest sens. În conformitate cu investigaţiileefectuate pe durata anilor 2008-2009, trei obstacolemajore îngreunează activitatea firmelor în Moldova.Aceste obstacole sunt: accesul dificil la finanţare;forţa <strong>de</strong> muncă slab calificată şi disponibilitatea redusăa terenurilor. Corupţia, mărimea taxelor, practicileşi sectorul neformal, instabilitatea politică reprezintă<strong>de</strong>ficienţe <strong>de</strong> o severitate mai redusă <strong>pentru</strong>mediul <strong>de</strong> afaceri din Moldova. Furnizarea energieielectrice, licenţierea şi administrarea taxelor suntpercepute ca fiind cel mai puţin anevoioase din topulformat din 10 cele mai stringente probleme alemediului <strong>de</strong> afaceri din Moldova (BM, 2009).Accesul la finanţare reprezintă obstacolul principal<strong>pentru</strong> firmele din Moldova, mai cu seamă<strong>pentru</strong> companiile mari. Totodată, forţa <strong>de</strong> muncăslab calificată afectează activitatea firmelor <strong>de</strong> taliemedie. În cazul firmelor mici o problemă la fel <strong>de</strong>acută o reprezintă disponibilitatea redusă a terenului.Deşi ambii indicatori menţionaţi sunt importanţi,în cazul Moldovei cel <strong>de</strong> al doilea este mai relevant.Libertatea economică, percepută <strong>de</strong> IndiceleLibertăţii Economice prezintă o importanţă majorăîn două situaţii extreme. Prima situaţie este cea încare obstacole mari sunt puse în calea <strong>de</strong>sfăşurăriiactivităţilor economice, precum cele caracteristiceeconomiilor planificate, după mo<strong>de</strong>lul statelor comuniste.Cel <strong>de</strong>-al doilea caz este al economiilor <strong>de</strong>piaţă aflate la un nivel foarte avansat <strong>de</strong> sofisticare,atunci când chiar şi cea mai mică <strong>de</strong>reglare poateprezenta pericole <strong>pentru</strong> funcţionarea întregului sistemeconomic.Licenţierea solicită mai mult timp în Moldova.În comparaţie cu standar<strong>de</strong>le mondiale, nici sistemulfiscal nu este atât <strong>de</strong> bine organizat precum ar trebui.Sistemul birocratic prezintă <strong>de</strong>ficienţe, calitateanesatisfăcătoare a cadrului legal şi corupţia impunobstacole suplimentare în funcţionarea economieimoldave, dar problema crucială este cea a accesuluilimitat la fi nanţare. Adiţional, infrastructura slab<strong>de</strong>zvoltată şi forţa <strong>de</strong> muncă slab calificată necesităatenţia autorităţilor <strong>pentru</strong> impulsionarea ritmuluicreşterii economice în ţară.3. TaxareaÎn Moldova sunt aplicate două categorii <strong>de</strong> taxe:generale <strong>de</strong> stat şi locale. Potrivit codului fiscal, sistemulimpozitelor şi taxelor generale <strong>de</strong> stat inclu<strong>de</strong>:impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele,impozitul privat, taxa vamală şi taxele rutiere.La nivel local sunt aplicate alte 14 taxe.La o privire <strong>de</strong> ansamblu se atestă că taxele aplicateasupra volumului activităţilor economice suntcolectate la nivel central. Această distribuire a veniturilorfi scale <strong>de</strong>motivează autorităţile locale înstimularea activităţilor economice la nivelul local.Sistemul fiscal în Moldova este competitiv dinperspectivă internaţională. Această concluzie estefăcută în cadrul unei analize efectuată <strong>de</strong> AgenţiaSUA <strong>de</strong> asistenţă internaţională (USAID) în anul2008 (Gallagher et al., 2008). Nivelul taxelor, inclusivşi al contribuţiilor sociale, în Moldova nueste foarte înalt, situându-se la nivelul <strong>de</strong> 34% dinPIB. Dacă se exclud taxele vamale şi contribuţiilesociale, veniturile fiscale se vor reduce la jumătate,până la 17% din PIB. Acest nivel nu este foarteînalt (Gallagher et al., 2008). Moldova colecteazămai puţine taxe directe şi mai multe taxe indirecte.În conformitate cu CCTM, în 2007, 8 060 mil. leidin venituri au provenit din taxe directe, iar 9 879mil. lei din taxe indirecte, un<strong>de</strong> numai TVA i-au revenit42,3% din totalul veniturilor fiscale.Aproximativ 22% din veniturile rezultate dinmunca prestată sunt asimilate <strong>de</strong> stat sub forma taxelor.Acest nivel este puţin peste media mondială(Gallagher et al., 2008). Conformarea cu regulileautorităţilor fiscale în Moldova nu este mult maidificilă <strong>de</strong>cât în alte părţi. Obstacolele administra-42 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Economietive puse pe seama plătitorilor <strong>de</strong> taxe în Moldovasunt competitive pe plan regional. Pe durata unuian calendaristic, agenţii economici trebuie în mediesă opereze 49 plăţi către autorităţile fiscale şisă consume în medie 218 ore <strong>pentru</strong> a se conformaregulilor administrative impuse. Pentru Europa <strong>de</strong>Est şi regiunea Asiei Centrale media este <strong>de</strong> 46,3plăţi şi, respectiv, 451,5 ore, pe când <strong>pentru</strong> stateleCSI – 52,1 plăţi şi 595,5 ore, respectiv (Gallagheret al., 2008).4. SubvenţiileNu este foarte mult <strong>de</strong> relatat la acest capitol.Motivul principal constă în faptul că guvernul moldavnu implementează o politică economică activă,aşa cum reiese şi din analiza documentelor <strong>de</strong> politicieconomice.Deşi subvenţii sunt alocate, mărimea acestoraeste în <strong>de</strong>screştere. În conformitate cu CCTM 2009-<strong>2011</strong>, subvenţiile vor fi reduse <strong>de</strong> la 3,3% din PIB înanul 2007 la 1,3% în <strong>2011</strong>. Recenta criză financiarăa accelerat şi mai mult acest proces.Beneficiarul major al subvenţiilor este sectorulagricol. În 2009, subvenţiile au constituit 53% dinalocaţiile aprobate acestui sector. Politica <strong>de</strong> subvenţionareîn Moldova urmăreşte îmbunătăţireaperformanţei producătorilor autohtoni în ve<strong>de</strong>reacreşterii capacităţilor acestora <strong>de</strong> a concura pe piaţalocală (HG nr. 1305 din 29.11. 2007).Astfel, se poate remarca faptul că politica <strong>de</strong>subvenţionare în Moldova este îndreptată către sectoruleconomic cu cel mai mic potenţial <strong>pentru</strong> asigurarea<strong>de</strong>zvoltării economice şi nu urmăreşte îmbunătăţireacompetitivităţii pe plan extern al ţării.5. Politica <strong>de</strong> comerţ exteriorPolitica <strong>de</strong> comerţ exterior a Moldovei esteformată <strong>de</strong> principiul Naţiunii celei mai Favorizate(MFN) şi principiul aplicării condiţiilor egale cucele aplicate producătorilor locali <strong>pentru</strong> bunurileimportate din statele membre ale Organizaţiei Mondialea Comerţului (OMC). Moldova are încheiateacorduri <strong>de</strong> liber schimb cu majoritatea statelorCSI şi cu statele semnatare ale acordului CEFTA.În 2008, UE a atribuit Moldovei Preferinţe Autonomecare oferă accesul liber pe piaţa UE a bunurilorfabricate în Moldova, cu excepţia unor categorii <strong>de</strong>bunuri agricole, sensibile <strong>pentru</strong> piaţa internă a UE.Pe durata negocierilor <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la OMC Moldovanu a reuşit să obţină <strong>de</strong>rogări <strong>de</strong> la regulile <strong>de</strong>bază aplicate în cadrul acestei organizaţii, prevăzute<strong>pentru</strong> statele în <strong>de</strong>zvoltare (Mincu, 2007). În acestfel, Moldova a ratat posibilitatea folosirii taxelor şia măsurilor non-tarifare în ve<strong>de</strong>rea protejării producătorilorlocali <strong>de</strong> la competiţia externă directă,dar nici să ofere subvenţii în schimbul atingerii unorperformanţe la export, precum şi folosirea subvenţiilorîn ve<strong>de</strong>rea încurajării consumului bunurilorlocale în <strong>de</strong>trimentul celor <strong>de</strong> import.În conformitate cu evaluarea OMC (2009), Moldovaa aplicat în anul 2007 un tarif mediu, pon<strong>de</strong>ratla volumul <strong>de</strong> comerţ, în mărime <strong>de</strong> 2,7%. Tarifulmediu, pon<strong>de</strong>rat la volumul <strong>de</strong> comerţ aplicat produseloragricole, a fost <strong>de</strong> 8,5%, pe când în cazul bunurilornon-agricole acesta a fost <strong>de</strong> 2,1%. Pe plan regional,tariful mediu, pon<strong>de</strong>rat la volumul comerţului,este similar cu cel aplicat <strong>de</strong> UE. În Ucraina valoareaacestui indicator a fost <strong>de</strong> 5,1%, pe când în anul 2006Fe<strong>de</strong>raţia Rusă a aplicat în medie un tarif <strong>de</strong> 11,4%.Economia Moldovei este în mod tradiţional <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă<strong>de</strong> comerţul exterior, aşa cum piaţa internămică nu oferă posibilităţi <strong>de</strong> creştere economicărobustă într-o lume aflată într-un proces continuu <strong>de</strong>globalizare. Dar, concomitent, comerţul neîngrăditcu statele mult mai avansate în plan economic poateaduce prejudicii serioase <strong>pentru</strong> economia Moldovei,dat fiind potenţialul economiei naţionale multmai redus în comparaţie cu acela al altor state.6. Politica fi scalăEvaluarea politicii fiscale aplicate în Moldovaeste bazată pe Cadrul <strong>de</strong> Cheltuieli pe Termen Mediu<strong>pentru</strong> anii 2009-<strong>2011</strong>, care este documentul <strong>de</strong>planificare strategică pe termen mediu în domeniulfinanţelor publice. Deşi evaluările făcute la momentulelaborării acestuia şi-au pierdut din relevanţă, înurma influenţelor nefaste exercitate <strong>de</strong> recenta crizăeconomică, documentul în cauză totuşi este sugestivatunci când trebuie să se facă evaluare calitativă apoliticii fiscale aplicate în Moldova.Astfel, politica fiscală aplicată în RepublicaMoldova poate fi <strong>de</strong>scrisă în felul următor:- În 2007 cheltuielile guvernului au atins41% din PIB, din care cheltuielile curente au reprezentat33,4%, iar cheltuielilor capitale i-au revenit7,6%. Cea mai semnificativă categorie a cheltuielilorcurente au reprezentat-o în 2007 transferurilecătre populaţie, care au atins suma <strong>de</strong> 11,2% dinPIB. Cheltuielile cu salarizarea în sectorul bugetarau reprezentat 9,3% din PIB. Cheltuielile cu platabunurilor şi serviciilor, precum şi subvenţiile alocateîn scopuri <strong>de</strong> producţie au reprezentat 8,7% şi,respectiv, 3,3% din PIB;- Pe durata anului 2008, la momentul elaborăriiCCTM 2009-<strong>2011</strong>, s-a estimat că toate cheltuielilepublice vor urca la 41,5% din PIB în <strong>2011</strong>, pecând cheltuielile curente s-ar majora până la 34,4%din PIB, iar cheltuielile capitale se vor reduce la7,1% din PIB. Toate categoriile <strong>de</strong> cheltuieli curen-3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 43
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO