<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>relansarea afacerilor; stimularea investiţiilor publiceşi private.Memorandumul cu privire la Politicile Economiceşi Financiare <strong>pentru</strong> 2010-2012 îşi propunereducerea <strong>de</strong>ficitului bugetului public general şi restabilireapoziţiei bugetar-fiscale durabile pe termenmediu; menţinerea inflaţiei conform ţintei stabilite<strong>de</strong> BNM şi <strong>de</strong>zvoltarea unui cadru clar, credibil şifuncţional al politicii monetare care să fie din timpcomunicat opiniei publice, iar intervenţiile BNM pepiaţa valutară se vor realiza doar <strong>pentru</strong> contracarareafluctuaţiilor neprevăzute; asigurarea stabilităţii financiare;îmbunătăţirea climatului <strong>de</strong> afaceri; promovareareformei serviciului public; reforma sistemului <strong>de</strong>asigurări sociale; eliminarea costurilor cvasi-fiscaleîn sectorul serviciilor comunale <strong>de</strong> utilităţi publice;protecţia persoanelor cu venituri mici.Un ultim document <strong>de</strong> politici economice este„Relansăm Moldova”, care se axează pe o serie <strong>de</strong>acţiuni grupate pe 3 categorii. În sfera economicăse preve<strong>de</strong>: ameliorarea condiţiilor <strong>pentru</strong> afaceri;stimularea <strong>de</strong>zvoltării afacerilor; parcurile industriale;agricultura <strong>de</strong> valoare înaltă; investiţiile în infrastructură;<strong>de</strong>zvoltarea regională.Această expunere succintă, la nivel <strong>de</strong> principii,a documentelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică din Moldovaaduce câteva observaţii. Cea mai importantăeste că abordările propuse a fi implementate <strong>de</strong>notăfaptul că Moldova nu încearcă să creeze anumiteavantaje temporare, capabile să producă schimbăricalitative într-o perioadă scurtă <strong>de</strong> timp, care săprevadă, <strong>de</strong> exemplu, crearea unui sector industrialperformant în ţară. Creşterea economică este lăsatăpe seama acţiunii forţelor pieţei, fără a se ţine cont<strong>de</strong> existenţa eşecurilor pieţei care <strong>pentru</strong> statele încurs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare se pot manifesta la amplitudinisporite. În acest fel în Moldova se încearcă reconstituireacondiţiilor existente la moment în economiile<strong>de</strong>zvoltate, ori chiar şi în condiţii similare economiaMoldovei va înregistra performanţe scăzute din motivulinfrastructurii sub<strong>de</strong>zvoltate dar şi a potenţialuluieconomic mult inferior faţă <strong>de</strong> cel din statele<strong>de</strong>zvoltate economic, din motive istorice legate <strong>de</strong>trecutul comunist al ţării. Acest lucru este în<strong>de</strong>osebievi<strong>de</strong>nt atunci când facem referinţă la abordărileaplicate <strong>de</strong> statele din regiunea Asiei <strong>de</strong> Sud-Est.Astfel, măsurile întreprinse la moment nu pot aveao altă consecinţă <strong>de</strong>cât transmiterea în gestiuneaagenţilor economici străini a activelor economicenaţionale.Obiectivele propuse a fi realizate în sfera economicăîn Moldova sunt în mare măsură <strong>de</strong>clarative,acestea, <strong>de</strong> altfel, fiind valabile şi <strong>pentru</strong> statele <strong>de</strong>zvoltateeconomic. Astfel, îmbunătăţirea mediului <strong>de</strong>afaceri, promovarea ÎMM-urilor, sporirea eficienţeiîntreprin<strong>de</strong>rilor, <strong>de</strong>zvoltarea sferei <strong>de</strong> cercetare şiinovare, <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii fizice, reducerea<strong>de</strong>ficitului bugetului, menţinerea la cote mici ainflaţiei, asigurarea stabilităţii financiare constituiepriorităţi generice aplicate în ve<strong>de</strong>rea asigurăriifuncţionării a<strong>de</strong>cvate a unei economii. Dar ce altemăsuri extraordinare, date fi ind şi discrepanţele extraordinaredintre nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicăcare există pe moment, sunt luate în Moldova <strong>pentru</strong>lichidarea <strong>de</strong>calajului în raport cu media continentuluieuropean?Este <strong>de</strong> notat faptul că autorităţile RepubliciiMoldova percep funcţionarea instituţiilor <strong>de</strong>mocraticeşi stabilitatea macroeconomică, un<strong>de</strong> nivelulredus al inflaţiei este elementul <strong>de</strong> bază, ca fiindcondiţii premergătoare <strong>de</strong>zvoltării economice. Însăinstituţiile <strong>de</strong>mocratice, în toată complexitatea acestoracaracteristică societăţilor mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong>zvoltate,funcţionează eficient doar după atingerea unui anumenivel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică. De asemenea, încondiţiile necesităţii asigurării unei creşteri economicerapi<strong>de</strong>, aşa cum poate ar fi cazul în Moldova,obligativitatea menţinerii unui nivel redus al inflaţieieste mai <strong>de</strong>grabă un impediment <strong>de</strong>cât o condiţiefavorabilă. În situaţiile <strong>de</strong> transformări economicerapi<strong>de</strong> este firesc ca nivelul inflaţiei să oscilezemult, acesta fiind instrumentul <strong>de</strong> ajustare şi alinierea structurii economice naţionale la standar<strong>de</strong>le existentepe plan mondial. De asemenea, inflaţia joacăşi rolul <strong>de</strong> creştere a productivităţii muncii, careeste un element extrem <strong>de</strong> important în<strong>de</strong>osebi <strong>pentru</strong>statele aflate în tranziţie <strong>de</strong> la comunism. Astfel,<strong>pentru</strong> economiile emergente nu mărimea infl aţieieste <strong>de</strong> urmărit, atâta timp cât aceasta nu atingecote exagerate, ci nivelul şi calitatea creşterii economiceşi modul <strong>de</strong> distribuire a rezultatelor acesteiacare trebuie să fi e echitabilă <strong>pentru</strong> întreagasocietate.Atrag atenţia, <strong>de</strong> asemenea, şi acţiunile propuse<strong>pentru</strong> realizarea <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicăa ţării, care sunt racordarea la criteriile <strong>de</strong> laCopenhaga şi transpunerea acquis-lui comunitar înlegislaţia naţională. Aceste măsuri <strong>de</strong> „<strong>de</strong>zvoltareeconomică” par a fi superficiale. Criteriile date auca menire asigurarea armonizării economice şi socialea unui grup <strong>de</strong> state care formează sau intenţioneazăsă a<strong>de</strong>re la UE, state care la momentul a<strong>de</strong>răriiau dispus <strong>de</strong> un nivel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicămult mai avansată <strong>de</strong>cât cel al Moldovei în prezent.Moldova, <strong>de</strong>şi şi-a <strong>de</strong>clarat ca obiectiv politic <strong>de</strong>mai bine <strong>de</strong> 5 ani integrarea europeană, se află încă40 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Economiela o distanţă in<strong>de</strong>finit <strong>de</strong> în<strong>de</strong>părtată <strong>de</strong> acest obiectiv.Astfel, criteriile date, <strong>de</strong>şi reprezintă un cadruavansat <strong>de</strong> organizare socio-economică a unui stat,nu reprezintă neapărat şi un instrument <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareeconomică. Statele care au aplicat criteriile menţionateau beneficiat şi <strong>de</strong> un suport substanţial alUE în cadrul procesului <strong>de</strong> integrare în UE, pe cândMoldova nu.Astfel, neajunsul major al documentelor strategice<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică a ţării rezidă în faptulcă acestea nu oferă o soluţie practică <strong>de</strong> lichidare ahandicapului în <strong>de</strong>zvoltarea economică a Moldovei,în comparaţie cu media <strong>de</strong> pe continentul european.Ele oferă o abordare generală <strong>de</strong> creştere economică,ignorând problemele reale din economie şi suntaxate pe abordări paliative care nu oferă soluţii <strong>de</strong><strong>de</strong>păşire a neajunsurilor caracteristice nivelului actual<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a ţării. Aceste probleme nu pot fi<strong>de</strong>păşite prin simpla acţiune a forţelor pieţei, dat fiindpotenţialul economic al Moldovei mult inferiorîn comparaţie cu acela al altor state.De aceea Moldova trebuie să-şi <strong>de</strong>zvolte o strategieeficientă <strong>de</strong> lichidare a handicapului în nivelul<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică (nu <strong>de</strong> creştere economicăca obiectiv general, ci <strong>de</strong> recuperare economicăîntr-o perioadă fi nită <strong>de</strong> timp), cu instrumente specificecreate special în acest sens. Mo<strong>de</strong>lul statelordin Asia <strong>de</strong> Sud-Est poate servi ca exemplu.2. Mediul <strong>de</strong> afaceriÎn scopul evaluării calităţii mediului <strong>de</strong> afaceridin Moldova, se va recurge la doi indicatori proxy.Indicele libertăţii economice, elaborat <strong>de</strong> fundaţiaHeritage şi Wall Street Journal este unul dintreaceştia prin care se analizează calitatea mediuluieconomic din perspectiva principiilor economiceneoclasice. În conformitate cu Indicele LibertăţiiEconomice, <strong>pentru</strong> anul 2010 Moldova este plasatăpe poziţia 125 din 179 <strong>de</strong> state evaluate. Per total,Moldova, cu un punctaj <strong>de</strong> 53,7 puncte, este caracterizatăca având în principal un mediu <strong>de</strong> afacerineprietenos (Miller & Holmes, 2010).Dintr-un total <strong>de</strong> 43 state <strong>de</strong> pe continentul european,Moldova ocupă poziţia a 40-a. PerformanţaMoldovei este văzută ca fiind sub media mondialăşi cea regională. În conformitate cu acest indicator,Moldova înregistrează o performanţă mediocră înmulte domenii economice, inclusiv:- Libertatea în afaceri este restricţionată <strong>de</strong>procedura dificilă <strong>de</strong> licenţiere care necesită maimult timp <strong>de</strong>cât media mondială, pe când barierelenon-tarifare obstrucţionează libertatea comerţului;- Sistemul <strong>de</strong> taxare este caracterizat ca fiindNina Arbore. Lalele, ulei pe pânză, 505 x 505 mm. Colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 41
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO