Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Akademosmovarea valorilor culturale naţionale s-a îmbunătăţitesenţial calitatea învăţământului, generaţii întregide cetăţeni şi-au recăpătat demnitatea naţională şiconştiinţa civică.Este incontestabilă contribuţia comunităţii ştiinţificela proclamarea Suveranităţii şi IndependenţeiRepublicii Moldova. Prin principiile şi dezideratelesale, prin întregul său conţinut, Declaraţia deIndependenţă din 27 august 1991 constituie actulfondator fundamental şi suprem al existenţei RepubliciiMoldova ca stat democratic, independent şiindivizibil. Acest document reprezintă adevăratul şiunicul act de identitate politică şi naţională al RepubliciiMoldova.Participanţii la Conferinţă reiterează punctul devedere exprimat de Academia de Ştiinţe a Moldoveicu privire la Limba noastră română (1994) şi cu privirela Istoria noastră naţională românească (2003).Comunitatea ştiinţifică a constatat şi a reiterat,în repetate rânduri, că din cele mai vechi timpuri,populaţia dintre Prut şi Nistru a cunoscut aceleaşiprocese etnice şi culturale pe care le-a parcurs întregneamul românesc din spaţiul carpato-danubiano-pontic.Poporul care s-a format şi dezvoltat, timpde secole, într-o ambianţă etnoculturală comună, deo parte şi de alta a Munţilor Carpaţi, de-a lungulDunării, în dreapta şi în stânga Prutului şi pe ambelemaluri ale Nistrului, are aceeaşi origine etnică,vorbeşte aceeaşi limbă, este de aceeaşi credinţă, areaceleaşi tradiţii şi obiceiuri şi s-a condus de aceleaşinorme juridice, nescrise sau scrise. Aceste adevăruriservesc drept temei pentru ca fenomenele sociale şiprocesele istorice respective să constituie domeniiprioritare de cercetare. Comunitatea etnoculturală,de secole, justifică întru totul ca limba noastrămaternă să recapete denumirea firească de LimbăRomână şi istoria noastră naţională să se numeascăprecum e firesc – Istoria Românilor. O asemeneaabordare este în deplin consens cu tradiţiile vechicărturăreşti şi cu concepţiile fondatorilor şi continuatoriloristoriografiei române: Mihail Kogălniceanu,Bogdan Petriceicu Hasdeu, A. D. Xenopol, NicolaeIorga şi mulţi alţii.Discuţiile purtate în ultimul timp în societate referitoarela denumirea limbii de stat, denumirea şiconţinuturile cursului de istorie naţională predat înînvăţământul preuniversitar, speculaţiile extraştiinţificeîn jurul chestiunii identitare obligă comunitateaştiinţifică să se pronunţe explicit asupra tuturoracestor chestiuni de maxim interes public.În acest context, noi, participanţii la Conferinţaştiinţifică 20 de ani de la proclamarea IndependenţeiRepublicii Moldova:1. Ne pronunţăm pentru revenirea în învăţământulpreuniversitar, la treapta gimnazială, a cursurilordistincte de istorie a românilor şi de istorie universalăşi predarea problematizată a acestor cursuri înclasele liceale;2. Exprimăm convingerea că educaţia istoricădin învăţământul preuniversitar şi-ar putea atingeobiectivul doar în cazul în care se va finaliza cususţinerea obligatorie a examenului de capacitate laistorie, la treapta gimnazială, şi a examenului de bacalaureat,la treapta liceală, începând cu anul curentde învăţământ, situaţie care, de altfel, am avut-o însistemul educaţional până în anul 2005;3. Ne pronunţăm pentru aducerea în concordanţăa normelor constituţionale şi a legislaţiei în vigoareprivind denumirea limbii de stat, în conformitate cuadevărul ştiinţific consacrat şi cu prevederile Declaraţieide Independenţă a Republicii Moldova;4. În scopul excluderii imixtiunii factorului politic,propunem ca problemele legate de istoria, limba,literatura şi cultura noastră să fie delegate AŞM,unicul for în drept şi cu competenţa de a se pronunţaîn aceste domenii;5. În speranţa depăşirii impasului politic şi social,ne pronunţăm pentru o amplă reforma constituţională.Propunem ca Declaraţia de Independenţăa Republicii Moldova să devină parte componentă atextului Constituţiei, aşa precum a fost în proiectulelaborat de grupul de lucru în anii 1992-1993.Luând în considerare problemele cu care se confruntăastăzi societatea, pe plan social, politic, economic,cultural, ştiinţific etc., şi dezideratele strategicede edificare a statului de drept şi integrare europeană,fiind conştienţi de responsabilitatea ce revine comunităţiiştiinţifice la valorificarea patrimoniului istorico-culturalnaţional, noi, participanţii la Conferinţă,ne exprimăm deplina disponibilitate de a contribui,prin întregul nostru potenţial ştiinţific, la realizareaobiectivelor formulate, fapt ce reclamă univoc păstrareaşi fortificarea Academiei de Ştiinţe ca for ştiinţificşi cultural suprem al Republicii Moldova.Considerăm că potenţialul ştiinţific şi uman dindomeniul ştiinţelor socio-umane trebuie să devinăforţa edificatoare a unei societăţi democratice şi prospere,iar valorile noastre naţionale să faciliteze caleaRepublicii Moldova spre integrarea europeană.Adoptată la Chişinău,24 august 20114 - nr. 3(22), septembrie 2011