Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltării UmaneINDICATOR Moldova Ucraina Federaţia România Slovacia PoloniaRusăEducaţia 0,686 0,818 0,710 0,797 0,834 0,784Media anilor de şcolarizare 0,73 0,853 0,669 0,801 0,875 0,752Valoarea estimativă a anilor de şcolarizare 0,582 0,709 0,682 0,717 0,719 0,738Rata combinată brută în învăţământ* 71,6% 90% 81,9% 79,2% 80,5% 87,7%*pondere din totalul populaţiei de vârsta corespunzătoare a nivelelor de educaţie luate în calculSursa: PNUDsub valorile statelor de referinţă, situându-se lanivelul de 0,582.Anterior am arătat că, potrivit modelului Aghion-Howitt, pentru nivelul prezent de dezvoltare economicăa ţării este indicat ca sistemul educaţional săfavorizeze în mod egal educaţia primară, secundarăşi superioară. Adică niciunui nivel nu i se va acordaatenţie sporită, ci mai degrabă se va urmări asigurareaunei interconexiuni dintre acestea şi atingereaunui minim de calitate, în special pentru educaţiaprimară şi secundară. Cum stau lucrurile în Moldovadin perspectiva descrisă mai sus se poate deduceparţial şi din rata de înrolare la toate nivelele deeducaţie. Astfel, în conformitate cu datele BirouluiNaţional de Statistică, rate de înrolare în învăţământulprimar şi secundar în Moldova a scăzut în anul2008 la 90,9% de la 93,8% cât a fost în anul 2000.Cele mai afectate sunt zonele rurale din ţară. În parteace ţine de treaptă superioară de învăţământ şieducaţia profesională, situaţia este următoarea. DeşiMoldova dispune de o structură economică puţinsofisticată, care este capabilă să genereze un nivelredus al PIB pe cap de locuitor şi care în consecinţănecesita un nivel mediu nu foarte înalt de calificarea forţei de muncă, totuşi preferinţa elevilor pentruinstituţiile de educaţie superioară, după finalizareatreptelor obligatorii de educaţie, este evidentă. Conformdatelor BNS numărul elevilor înrolaţi în anulde studiu 2009/2010 în instituţiile de educaţie vocaţionalăa fost de 22 161, pe când numărul elevilorînrolaţi în instituţiile de învăţământ superior pentruaceeaşi perioadă a fost de 109 892.iv. Politica economicăFactorii de bază care influenţează nivelul de producţiesunt forţa de muncă şi capitalul. Dacă volumulforţei de muncă pentru un stat aparte se schimbăgreu în timp, în vederea asigurării creşterii volumuluide producţie şi, implicit, dezvoltării economice,se impune creşterea stocului disponibil de capital.Dar cum poate fi realizat acest lucru? În mod firesc,stocul de capital creşte datorită investiţiilor. Investiţiilesunt finanţate în mod uzual din economii. Într-osocietate deschisă rata de economisire este maidegrabă un aspect cultural, deşi sunt factori care potinfluenţa acest proces. Calitatea instituţională a sectoruluibancar, privită atât ca eficienţă operaţională,dar şi ca grad de acoperire geografică a ţării este unaspect care determină rata naţională de economisire.La nivel macro preferinţele pentru economisire alepopulaţiei sunt influenţate de mărimea PIB pe capde locuitor, stabilitatea macroeconomică, politicilefiscale şi cele ale ratei de schimb valutar promovatede stat.Economiile în dezvoltare, pe lângă nivelul redusal veniturilor populaţiei, înregistrează problememajore la nivelul celorlalţi factori menţionaţi.Multitudinea problemelor atestate în funcţionareaeconomiilor slab dezvoltate iau forma eşecurilormecanismelor economiei de piaţă, care îngreuneazăprocesul de mobilizare şi alocare eficientă a resurselor.Ce poate sparge acest cerc vicios autosusţinutde sărăcie? Un răspuns la această întrebare îl poateconţine experienţa statelor din regiunea Asiei deSud-Est care au înregistrat succese în procesul dedezvoltare economică în a doua jumătate a secoluluitrecut.Astfel, în vederea încurajării acumulării de capital,autorităţile din China, Hong-Kong şi Taiwan(Aoki et al., 1995, pp. 44-45) au recurs la instrumentespecifice:- încrederea scăzută în sistemul bancar dinChina şi Taiwan a fost compensată prin asigurareaintegrală de către stat a depozitelor bancare de peconturile de economii;- Hong-Kong şi Taiwan au asigurat stabilitateamacroeconomică prin promovarea unor politicifiscale conservative care urmăreau realizarea desurplus bugetar;- politica monetară în Taiwan urmăreştemenţinerea unei rate reale pozitive a dobânzilor,pe când în China rata reală pentru creditele bancareeste menţinută la cote negative, deşi dobânda38 - nr. 3(22), septembrie 2011