<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>teresele diferitelor structuri guvernamentale, atuncicând nu coincid, nici nu se contrazic: fiecare <strong>de</strong>partament,grup <strong>de</strong> lobby sau structură corporativăve<strong>de</strong> şi apreciază realitatea economică <strong>de</strong> pe poziţiasa proprie. Prin urmare, apare o întrebare la nivel<strong>de</strong> interes naţional: cum să se ajusteze interesele<strong>de</strong>partamentale înguste într-o <strong>de</strong>cizie multilaterală,acceptabilă <strong>pentru</strong> toţi? Răspunsul la aceastăîntrebare, în termeni generali, pare să fie văzut prinelaborarea unui mecanism unic <strong>de</strong> reglementare aechilibrului financiar care ar exclu<strong>de</strong> posibilitatea<strong>de</strong> a ju<strong>de</strong>ca <strong>de</strong> pe o poziţie separată <strong>de</strong>spre realitateîn întregime.Eforturile <strong>de</strong>puse în ve<strong>de</strong>rea realizării echilibruluifinanciar urmează să fie centrate pe priorităţile<strong>de</strong>zvoltării economice (inovare, economisire a resurselor,reproducere lărgită, majorarea exporturiloretc.). Fundamentarea logico-<strong>de</strong>scriptivă a echilibruluifinanciar trebuie să fie utilizată la elaborarea mo<strong>de</strong>luluimatematic <strong>de</strong> imitaţie a relaţiei marfă-bani.Spre marele nostru regret, constatăm că meto<strong>de</strong>letradiţionale matematice şi mo<strong>de</strong>lele liniare sunt ineficiente.Totuşi, la ora actuală, o serie <strong>de</strong> publicaţii ştiinţifice[1,2,4] <strong>de</strong>scriu meto<strong>de</strong> noi, avansate, <strong>de</strong> analizăşi prognoză tehnico-ştiinţifică şi socială, în careun rol <strong>de</strong>osebit îl joacă econofi zica, care este şi bazaconceptuală a teoriei economiei evoluţioniste. Înopinia profesorului Mirkin, directorul Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>Finanţe a Fe<strong>de</strong>raţiei Ruse, majoritatea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong>prognozare a crizelor financiare, bazate pe analizaeconometrică sau construirea mo<strong>de</strong>lelor matematiceliniare, sunt puţin utile. Cercetările, <strong>de</strong>zvoltateîn ultimele două <strong>de</strong>cenii, în domeniul econofiziciiau <strong>de</strong>scoperit legităţi fundamentale <strong>pentru</strong> meto<strong>de</strong>lemo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> prognozare a dinamicii activelor financiareşi evaluarea riscurilor financiare. De asemenea,au fost întreprinse încercări <strong>de</strong> a sintetiza diferitemeto<strong>de</strong> calitative, folosite în activitatea financiară<strong>pentru</strong> soluţionarea unor sarcini practice.Noua direcţie <strong>de</strong> cercetare îmbină diferite tipuri<strong>de</strong> autoorganizare a sistemelor dificile neliniare, faptce permite a utiliza nu doar meto<strong>de</strong>le fizicii teoretice,statisticii fizice şi mo<strong>de</strong>lele mecanicii cuantice,dar şi analiza locală multifractală a rândurilor temporare,meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperire a modurilor şi multealte instrumente. Econofizica posedă o metodologiemultilaterală şi larg aprobată <strong>de</strong> lucru cu date experimentale.Un exemplu în acest sens este teoria adouă fapte empirice [ 3 ] aparent contradictorii: necorelareacreşterii preţurilor pe intervale disjuncte(stabilitatea pieţei) şi corelarea diferenţelor normateîntre cererea şi oferta locală a activului dat. Aceastapermite a înţelege nu doar mecanismul dinamic careasigură eficacitatea activităţii pieţelor financiare,dar şi cauzele posibile ale nestabilităţii lor. Datorităacestui fapt, concepţia teoretică în cauză este <strong>de</strong>osebit<strong>de</strong> importantă <strong>de</strong> pe poziţia nu doar a specificuluiproblemei noastre, dar şi a obiectului <strong>de</strong> investigaţii– mo<strong>de</strong>larea sistemului financiar echilibrat ca premisăa influenţei lui asupra creşterii stabile ulterioarea economiei. În acest scop mai poate fi utilizatăteoria tranziţiilor <strong>de</strong> fază, a criticii autoorganizate,precum şi meto<strong>de</strong>le fizicii teoretice. Concomitent,folosirea lor e posibilă nu doar pe piaţa financiară,ci şi în economie, business şi procese sociale. Dupăpărerea mai multor autori, o importanţă ştiinţifică şipractică <strong>de</strong>osebită prezintă „i<strong>de</strong>ea jocurilor” din teoriaevoluţionistă, argumentarea principiilor excepţieistrategiilor dominante şi echilibrului cu ajutorulmo<strong>de</strong>lelor comportamentului adaptiv-imitativ, folosireameto<strong>de</strong>lor, împrumutate din fizică, construireadiagramei erorilor şi altele [1, 3].Pentru economiştii-cercetători, complexitateaacestei direcţii ştiinţifice noi reprezintă posibilitateaunică <strong>de</strong> a poseda o totalitate <strong>de</strong> instrumentemetodologisce în procesul general <strong>de</strong> cunoaştere.Mai mult – <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica specificul ştiinţei sale,<strong>de</strong>ciziile ei in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, argumentele şi evaluările,concluziile şi propunerile formulate în baza unorcategorii, tendinţe, legităţi ale ştiinţelor naturale şireale, separate <strong>de</strong> influenţa vectorilor i<strong>de</strong>ologici şipropagandistici care, <strong>de</strong>seori esenţial, corectează şiîndreaptă reperele analizei economice, ale prognozelorşi recomandărilor.De aceea, viziunile econofizicienilor, la primave<strong>de</strong>re, par axiomatice. Totuşi, ele sunt luate ca bazăconceptuală <strong>pentru</strong> fundamentarea mo<strong>de</strong>lului echilibruluifinanciar al economiei şi elaborarea măsurilorşi propunerilor concrete <strong>de</strong> stabilitate a acesteia.În contextul dat, primordială <strong>de</strong>vine sarcinaelaborării unui nou sistem <strong>de</strong> măsuri <strong>de</strong> stabilitate,care, în baza complexului <strong>de</strong> mijloace economice,financiar-creditare şi administrativ-legislative, integratesincron şi legate reciproc, să echilibreze corelaţiamasei monetare şi a celei <strong>de</strong> marfă şi să asigure,astfel, în<strong>de</strong>plinirea flexibilă şi mobilă a parametrilor<strong>de</strong> program a tuturor sectoarelor economiei naţionaleîn întregime. Cu toate acestea, reperul <strong>de</strong> bază,prioritar şi <strong>de</strong> perspectivă trebuie să fie menţinereastabilă a nivelului inflaţiei în parametri optimi – caun factor important al durabilităţii sistemului financiaral economiei naţionale şi ca o condiţie <strong>de</strong> startnecesară <strong>pentru</strong> creşterea durabilă.Perioada parcursă <strong>de</strong> la începutul reformelornoi în economia naţională, prin respingerea instrumentaruluicentralizat directiv-administrativ algestionării economiei naţionale, a confirmat că nu30 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Economieexistă alternative <strong>pentru</strong> meto<strong>de</strong>le imediate bugetareşi bancare <strong>de</strong> reglementare a pieţei. Însă tot viaţareală <strong>de</strong>velopează fenomene noi, interconectate îneconomia naţională, care reclamă o evaluare ştiinţificăa situaţiei, elaborarea <strong>de</strong>ciziilor metodologicejustificate şi adoptarea unor măsuri concrete menitesă asigure stabilitatea şi creşterea ulterioară a economieinaţionale.Potrivit principalelor preve<strong>de</strong>ri conceptuale alefuncţionării ciclului economic în sistemul economic<strong>de</strong> piaţă, după cum este cunoscut, corelaţia maseimonetare şi a marfurilor necesită o permanentă şioportună corecţie. Acest fapt este caracteristic, înspecial, <strong>pentru</strong> circulaţia monetară, <strong>de</strong>oarece încălcareaechilibrului în oricare din cele două direcţiiposibile ale <strong>de</strong>zvoltării ei duce inevitabil sau cătreinflaţie, sau către <strong>de</strong>flaţie cu consecinţele corespunzătoare<strong>pentru</strong> economie.O astfel <strong>de</strong> abordare <strong>de</strong>termină obiectul <strong>de</strong> bazăal corecţiei masei monetare, a cărei schimbare vapermite modificarea relaţiilor monetar-marfare prinintermediul monitorizării nivelului real al inflaţiei şireglementării lui directe prin instrumente financiarecorespunzătoare.Elaborarea, aprobarea şi implementarea în practicăa abordărilor principiale, recomandate <strong>pentru</strong>formarea şi funcţionarea instrumentarului <strong>de</strong> statal echilibrului financiar în condiţii noi, ar trebuisă conducă spre stabilizarea sectoarelor, financiarşi real, ale economiei, întrucât anume aici, în maremăsură, contează legăturile legislative între categoriile<strong>de</strong> costuri şi realitatea obiectivă. În acelaşitimp, se poate presupune că mişcarea spre sistemulfinanciar reînnoit, echilibrat şi dinamic <strong>de</strong>zvoltat nupoate oferi rezultatul aşteptat, dacă ea se va realizafără un program <strong>de</strong> acţiuni bine gândit. Se impun,astfel, eforturi conştiente şi concertate, bazate pe argumenteştiinţifice profun<strong>de</strong>.Este nevoie <strong>de</strong> un program integru <strong>de</strong> acţiuni,îndreptat spre tratarea stării financiare a economieişi, înainte <strong>de</strong> toate, spre atenuarea disproporţieiîn producerea mărfurilor şi <strong>de</strong>zechilibrării în sferacirculaţiei. Aceste obiective sunt atinse prin meto<strong>de</strong>analitice coordonate ale presiunii selective şi proce<strong>de</strong>eargumentate <strong>de</strong> alegere şi selectare, a cărorutilizare se întemeiază pe principiile evoluţionismuluieconomic. Influenţa complexă şi orientată ainstrumentelor indicate ale echilibrării va asigura,evi<strong>de</strong>nt, o adaptare cu succes a structurilor instituţionaleale pieţei la condiţiile corectate ale conjuncturiipieţei, iar cele mai active din ele (inovatorii) voravea posibilitate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare mai largă şi efectivă,vor fi reproduse stabil într-un sistem economic reînnoit.Doar în aceste condiţii (adică prin echilibrareafluxurilor monetare şi <strong>de</strong> marfă) pot fi create celemai importante premise <strong>pentru</strong> o creştere economicădurabilă. Până în prezent, după cum arată elaborărileanalitice, starea sferei <strong>de</strong> producere şi servicii,precum şi inflaţia galopantă influenţează negativasupra circuitului activelor <strong>de</strong> producţie, înainte <strong>de</strong>toate, din cauza restricţiilor volumelor mijloacelorbăneşti proprii şi atrase <strong>pentru</strong> realizarea procesului<strong>de</strong> reproducţie.Fără îndoială că în condiţiile tranziţiei spre relaţiimature <strong>de</strong> piaţă, echilibrarea financiară a economiilornaţionale este o chestiune imperioasă şi<strong>de</strong> neamânat, <strong>de</strong>oarece perturbarea stabilităţii estefactorul principal <strong>de</strong> reţinere a creşterii economice.Acest fapt pune în faţa autorităţilor centrale şi aştiinţei economice probleme actuale, care necesităelaborări noi, <strong>de</strong>cizii metodologic argumentate. Iarcomplexul <strong>de</strong> măsuri organizaţional-structurale atâtla nivel central, cât şi la cel local, trebuie să prevadăşi garanţii <strong>pentru</strong> procedurile menite să asigureechilibrul între masa monetară şi <strong>de</strong> marfă.Pentru soluţionarea problemei <strong>de</strong>zbătute aicieste nevoie, în opinia noastră, <strong>de</strong> crearea unei structuriinter<strong>de</strong>partamentale corespunzătoare pe lângăGuvernul Republicii Moldova – Comisia <strong>pentru</strong>Reglementarea Echilibrului Financiar al EconomieiNaţionale (CREFEN). Coordonarea activităţii <strong>de</strong>partamentelorincluse în sistemul unic va asiguraîncasări echilibrate şi la timp a masei monetare însectorul real, va stimula <strong>de</strong>zvoltarea acesteia şi vapermite ca ea să <strong>de</strong>vină o sursă stabilă şi durabilă acreşterii economice.În acest scop, va suporta modificări şi conceptulmonitoringului, care urmează să <strong>de</strong>vină o bazăinformaţional-analitică <strong>de</strong> pârghii şi instrumente alemecanismului <strong>de</strong> supraveghere şi corectare operativăa echilibrului dintre masele monetară şi <strong>de</strong> marfă.Drept semnal <strong>pentru</strong> punerea în funcţie a pârghiilor(instrumentelor) <strong>de</strong> stimulare sau <strong>de</strong> reţinerecorespunzătoare trebuie să servească indicatoriimonitoringului sectorului financiar şi celui real aleconomiei, care urmăresc integral indicatorii <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare şi reflectă abaterile <strong>de</strong> inflaţie-<strong>de</strong>flaţiemaximale şi minimale admise, precum şi dimensiunilenormative, ştiinţific argumentate ale echilibruluifinanciar al economiei.În legătură cu acestea, mo<strong>de</strong>larea monitoringuluitrebuie să includă un şir <strong>de</strong> principii exprimateîn valori cantitative care reprezintă reperele organizatorico-informaţionaleale <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei reciproceîntre cerere şi ofertă, precum şi datele activităţiibancare, bugetare şi economice într-un termen concret<strong>de</strong> analiză, reflectând astfel gradul impactuluilor asupra nivelului inflaţiei.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 31
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO