12.07.2015 Views

Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ 20 <strong>de</strong> ani<strong>de</strong> la proclamareaIn<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiRepublicii MoldovaRESOLUTION OF THE SCIENTIFICCONFERENCE: 20 YEARS SINCE THEDECLARATION OF THE INDEPENDENCE OFTHE REPUBLIC OF MOLDOVaThe scientifi c community has repeatedly notedthat since ancient times the people between Prutand Nistru has met the same ethnical and culturalprocesses similar to those that have occurred to theentire Romanian nation from Carpatho-Danubian-Pontic area. The people that has evolved for centuriesin a mutual ethno-cultural environment, onboth si<strong>de</strong>s of the Carpathian Mountains, along theDanube river, in the right and left si<strong>de</strong>s of Prut andNistru rivers, has the same ethnic origins, speaks thesame language, has the same belief, the same traditionsand customs, applying the same legal, writtenand unwritten, rules and norms. These specifi cs serveas basis for <strong>de</strong>fi ning the given social phenomenaand historical processes as main research areas. Theparticipants at the Conference reiterate the point ofview expressed by the Aca<strong>de</strong>my of Sciences of Moldovaregarding our Romanian language (1994) andour national Romanian history (2003), as well.Reputaţi cercetători şi-au prezentat cele mai noistudii la Conferinţa ştiinţifică 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la proclamareain<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei Republicii Moldova, organizată, în ziua<strong>de</strong> 24 august <strong>2011</strong>, <strong>de</strong> Institutul <strong>de</strong> Istorie, Stat şi Dreptal Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei. Evenimentul, carea avut loc în Sala Mică a AŞM, s-a adresat comunităţiiaca<strong>de</strong>mice care activează în multiple domenii umaniste:economie, drept, istorie, ştiinţe politice, filozofie,filologie. Participanţii la conferinţă au <strong>de</strong>zbătut diversechestiuni legate <strong>de</strong> circumstanţele <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rii RepubliciiMoldova <strong>de</strong> <strong>de</strong>functul imperiu sovietic şi afirmării ei castat in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt cu aspiraţii europene.În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea conferinţei au luat cuvântul acad.Gheorghe Duca, preşedintele Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe aMoldovei, şi Elena Beleacova, dr. în economie, directorgeneral al Biroului Relaţii Interetnice al RepubliciiMoldova. Gheorghe Cojocaru, dr. în istorie, conferenţiaruniversitar, director al IISD al AŞM, a vorbit <strong>de</strong>spreMişcarea <strong>de</strong>mocratică naţională şi ParlamentulIn<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei. Anatol Ţăranu, dr. în istorie, conf.universitar, IISD al AŞM, a prezentat alocaţiuneaParlamentul In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei şi confl ictul transnistrean.În acelaşi context, Nicolae Enciu, dr. hab. în istorie,conferenţiar universitar, IISD al AŞM, le-a relatatparticipanţilor <strong>de</strong>spre In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa Republicii Moldovaca şansă a revenirii în marea familie a Europei Unite, iarAndrei Smochină, dr. hab. în drept, profesor universitar,vicedirector al IISD al AŞM, a prezentat raportulDeclaraţia <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă din 27 august 1991 – act<strong>de</strong> temelie al Republicii Moldova. Fenomenul mediaticmoldovenesc: itinerarul unei <strong>de</strong>veniri a fost subiectulprelegerii lui Victor Moraru, dr. hab. în ştiinţe politice,profesor universitar, director al Institutului IntegrareEuropeană şi Ştiinţe Politice al AŞM. Victor Juc, dr. înfilozofie, conferenţiar universitar, IIEŞP al AŞM, şi-a axatdiscursul pe Instituţionalizarea şi evoluţia politicii externea Republicii Moldova: oportunităţi şi constrângeri.I<strong>de</strong>ntitatea naţională în Republica Moldova: între i<strong>de</strong>alşi realitate, a fost problema abordată <strong>de</strong> GheorgheBobână, dr. hab. în filozofie, profesor universitar, IIEŞPal AŞM. Vasile Bahnaru, dr. hab. în filologie, profesoruniversitar, director al Institutului <strong>de</strong> Filologie al AŞM,a conferenţiat <strong>de</strong>spre Declararea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei – unînceput <strong>de</strong> revenire la matricea spirituală românească.În cadrul Conferinţei a mai fost expusă cartea luiGheorghe E. Cojocaru Ieşirea din U.R.S.S, precum şilucrarea Republica Moldova. Dezbateri parlamentare(1990-1991): Culegere <strong>de</strong> documente. Chişinău –Bucureşti <strong>2011</strong>, prezentată <strong>de</strong> prof. univ., dr. DanDungaciu, director al Institutului <strong>de</strong> Ştiinţe Politice alAca<strong>de</strong>miei Române.Rezoluţia Conferinţei ştiinţifice 20 <strong>de</strong>ani <strong>de</strong> la proclamarea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiRepublicii MoldovaParticipanţii la Conferinţa ştiinţifică 20 <strong>de</strong> ani<strong>de</strong> la proclamarea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei Republicii Moldova,organizată <strong>de</strong> Institutul <strong>de</strong> Istorie, Stat şi Dreptal Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, 24august <strong>2011</strong>:constată că într-o societate <strong>de</strong>mocratică cercetareaîn domeniul ştiinţelor socio-umane precum şiînvăţământul istoric, juridic şi lingvistic, constituiecomponente esenţiale ale sistemului aca<strong>de</strong>mic şi alcelui educaţional;menţionează contribuţia esenţială a cercetătorilordin mediul aca<strong>de</strong>mic şi universitar la elucidareaproblemelor cu care se confruntă societatea noastrăîn perioada <strong>de</strong> trecere <strong>de</strong> la totalitarism la <strong>de</strong>mocraţie;apreciază aportul oamenilor <strong>de</strong> ştiinţă la procesul<strong>de</strong> renaştere naţională şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocratizare asocietăţii.Prin promovarea a<strong>de</strong>vărului ştiinţific privitor lalimbă, istorie şi sistemul <strong>de</strong> drept, oamenii <strong>de</strong> ştiinţăşi cultură au contribuit la <strong>de</strong>cretarea limbii românedrept limbă <strong>de</strong> stat, la reintroducerea alfabetului latin,la adoptarea Tricolorului ca drapel naţional şi aStemei <strong>de</strong> Stat a Republicii Moldova.Prin reformarea sistemului educaţional şi pro-3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 3

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!