<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>BNM este bazată pe principiul administrativ – constrângereabăncilor comerciale <strong>de</strong> către BNM <strong>de</strong> arezerva obligatoriu conform normativului mijloaceleatrase <strong>de</strong> către băncile comerciale.Dar <strong>pentru</strong> plasarea după principiul „<strong>de</strong> piaţă” aveniturilor exprimate în certificate <strong>de</strong> venit la BNM,aceasta din urmă plăteşte în prezent (adică până îniunie <strong>2011</strong>) 6%, iar din iulie <strong>2011</strong> va plăti o rată a dobânzii<strong>de</strong> 9%. Această rată a dobânzii se referă numaila <strong>de</strong>pozite în lei moldoveneşti. La <strong>de</strong>pozitele în valutăpăstrate <strong>de</strong> băncile comerciale în BNM, aceastadin urmă achită o rată a dobânzii simbolică – <strong>de</strong> 0,1%anual. Astfel, BNM foloseşte cu succes un şir <strong>de</strong> instrumentemonetare în scopul menţinerii necesarului<strong>de</strong> masă monetară şi <strong>de</strong> stabilizare a preţurilor.Concluzii:1. Politica bugetar-fiscală şi politica monetarăau o influenţă <strong>de</strong>cisivă asupra <strong>de</strong>zvoltării economico-financiarea ţării, fiind instrumente <strong>de</strong> armonizarela nivel macroeconomic.2. Politică <strong>de</strong> majorare a ratei obligatorii <strong>de</strong>rezervă pusă pe mijloacele atrase <strong>de</strong> băncile comercialeîn lei moldoveneşti are ca scop reducerea inflaţieiprin reducerea masei monetare în circulaţie.3. Prin politica cheltuielilor publice, guvernul<strong>de</strong>ci<strong>de</strong> să influenţeze creşterea PIB. Astfel statulmăreşte consumul, reducând impozitele, venituldisponibil creşte. Creşterea consumului, la rândulsău, măreşte cererea internă <strong>de</strong> mărfuri şi servicii.Creşterea cererii <strong>de</strong> consum stimulează producătoriisă lărgească producţia şi să angajeze mai mulţi lucrători.Şomajul se va reduce. PIB va creşte.4. Creşterea cererii pe piaţă va duce la ridicareapreţurilor. Va creşte cererea <strong>de</strong> valută. Ca urmare,economia se va confrunta cu un efect inflaţionist.De aceea, guvernul are misiunea să îmbine corect întimp aceste două politici.Cheltuieli publice i/sauVenituri publice18Cerere intern(Efectul iniial stimulativ)Necesitatea <strong>de</strong> finanare dinpartea statului2PIB5 6 9Preuri Importuri Cerere <strong>de</strong>valut10Dobânzi3Locuri <strong>de</strong>munc7Deficit al balaneicomerciale11 12InvestiiiSurplus al balanei<strong>de</strong> capital4omajconjuncturalAlternative13Mobilitatea slab a capitalului:<strong>de</strong>ficit în balana plilor14Masa monetar1516DobânziInvestiii private:efecte stimulative reduseeviciune financiar naionalMobilitatea puternica capitalului: surplus în balanaplilor171819MasamonetarDobânziInvestiii private:efecte stimulative puterniceeviciune financiarinternaionalFigura 4. Efectele creşterii bugetare într-un regim cu rata <strong>de</strong> schimb fixăSursa: {1, pag. 31}28 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
EconomieREGLEMENTAREAECHILIBRAT MOTIVATĂA STABILIZĂRIISISTEMULUIFINANCIAR NAŢIONALDr. hab., prof. Gheorghe ILIADITHE BALANCED MOTIVATED REGULATI-ON OF THE NATIONAL FINANCIAL SYSTEM STA-BILIZATIOThere are proposed the instruments and levers ofthe mechanism of coordinated infl uence of the fi nancialmeans; on the basis of the new concepts of theevolutionary economy there is foun<strong>de</strong>d the mo<strong>de</strong>lingof the goods-money correlation as a prerequisite ofthe fi nancial stability and there are recommen<strong>de</strong>dproposals for the adjustment of monetary, fi scal an<strong>de</strong>conomic macro-indicators in or<strong>de</strong>r to maintain thegoods-monetary equilibrium, and the mechanism ofstabilization of the national fi nancial system.Managementul financiar-creditar este un importantinstrument <strong>de</strong> influenţă a statului asupra formăriiunui mediu favorabil <strong>pentru</strong> exercitarea activităţii<strong>de</strong> întreprinzător, creşterea economică şi creareaunui sistem sigur <strong>de</strong> protecţie socială a populaţiei.Teoria şi experienţa ţărilor cu relaţiile <strong>de</strong> piaţă<strong>de</strong>zvoltate arată că evoluţia economiilor naţionaleeste precedată <strong>de</strong> o stabilizare financiară realizată înbaza echilibrului financiar, adică a raportului marfăbaniîn circulaţia monetară. Deosebit <strong>de</strong> importantăîn acest sens este elaborarea unor măsuri analiticemanageriale <strong>de</strong> formare a masei monetare, raportatăla alţi indicatori macroeconomici (creşterea PIB,nivelul inflaţiei, mărimea <strong>de</strong>ficitului bugetar, normarentabilităţii în sectorul real etc.). Particularităţilemanagementului financiar-creditar impun şi necesitateaunor temeinice evaluări analitice şi propuneribine argumentate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ştiinţific <strong>pentru</strong>perfecţionarea unei reglementări echilibrat motivatăa stabilizării sistemului.În prezent, există un larg spectru <strong>de</strong> instituţiifinanciare (organizaţii creditare, fonduri şi proiectecu capital străin) care realizează în Moldova diferiteprograme <strong>de</strong> finanţare a sectorului real al economieinaţionale. În condiţiile <strong>de</strong> restrângere a masei<strong>de</strong> numerar şi a <strong>de</strong>ficitului <strong>de</strong> resurse, băncile tindspre extin<strong>de</strong>rea bazei <strong>de</strong> clienţi, mai cu seamă dinmicul business (MB). Emisia eficientă va permitesă se formeze premise financiare echilibrate <strong>pentru</strong>sporirea rolului stimulatoriu al sistemului fiscal şicondiţii favorabile <strong>pentru</strong> transformarea economiilorşi acumulărilor în investiţii.Creată <strong>de</strong>-a lungul secolelor în baza diferitelorcurente şi şcoli politico-economice, teoria businessuluişi viziunile conceptuale ale menţinerii stabilităţiişi creşterii economice dictează abordările a<strong>de</strong>cvate<strong>pentru</strong> mo<strong>de</strong>larea unei politici rezonabile în cepriveşte raportul dintre măsurile <strong>de</strong> autoreglare apieţei şi nivelul <strong>de</strong> intervenţie a statului. Experienţamondială <strong>de</strong> asemenea arată că nivelul stabilităţii şidurabilităţii creşterii economice sunt <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong>corelarea <strong>de</strong> măsuri, pe <strong>de</strong> o parte – <strong>de</strong> autoreglementareaindirectă a pieţei, iar pe <strong>de</strong> altă parte – <strong>de</strong>influenţă directă a statului. Astfel, acesta din urmăasigură realizarea şi menţinerea stabilităţii financiaremacroeconomice. La etapele ciclului economic,care caracterizează inflaţia, criza şi <strong>de</strong>presia, regulatorii<strong>de</strong> piaţă <strong>de</strong>vin mai slabi, cu o anumită întărirea rolului statului.Mo<strong>de</strong>larea logico-<strong>de</strong>scriptivă cuprin<strong>de</strong> bazelemetodice ale monitorizării stabilităţii economico-financiare,reperele organizatorico-informaţionale aleestimărilor analitice privind conjunctura cererii şiofertei. Totodată, aceasta inclu<strong>de</strong> şi particularităţiletehnicilor şi proce<strong>de</strong>elor <strong>de</strong> reglementare a relaţiilorbugetar-fiscale şi creditar-monetare, care ar trebuiluate în consi<strong>de</strong>raţie sau în funcţie <strong>de</strong> fenomene <strong>de</strong>criză în condiţiile <strong>de</strong> „răcire” a economiei, sau înfuncţie <strong>de</strong> încetinire a relansării, în cazul „supraîncălzirii”economiei. Este important <strong>de</strong> menţionatcă la etapa iniţială <strong>de</strong> înviorare şi ascensiune aeconomiilor <strong>de</strong> piaţă, în majoritatea ţărilor străinese încuraja o mai mare libertate a antreprenoriatuluiîn raport cu implicarea statului. Cu alte cuvinte,tendinţele <strong>de</strong> slăbire a mecanismului gestionăriidirective centralizate a redistribuirii resurselor s-autransformat sub influenţa liberalizării progresive aeconomiei şi utilizării largi a măsurilor indirecte <strong>de</strong>reglementare bugetară şi bancară.De aceea, se pare că orice mo<strong>de</strong>l naţional <strong>de</strong> reglementarea economiei trebuie să perpetueze posibilitateastatului <strong>de</strong> a influenţa echilibrul financiarprin tehnici selective fiscal-bugetare şi monetar-creditare,racordate la proce<strong>de</strong>ele tradiţionale ale economieievoluţioniste.Analiza <strong>de</strong>monstrează că, la etapa actuală, <strong>de</strong>calajeledin activitatea structurilor <strong>de</strong> conducere esteun a<strong>de</strong>vărat flagel <strong>pentru</strong> economia moldovenească.Mo<strong>de</strong>rnizarea reglementării financiar-creditareşi economice, în condiţiile actuale, este examinatăprioritar, cu părere <strong>de</strong> rău, numai ca o activitate <strong>de</strong>supraveghere inter<strong>de</strong>partamentală a funcţionării durabilea propriilor structuri organizatorice.Situaţia se agravează şi în urma faptului că in-3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 29
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO