<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Emisie monetar i/sauTaxe conductoare alebncii centrale pe piaa monetar1Dobânzi bancare2InvestiiiConsum35Efect stimulativasupra PIB-uluiPreuri(Inflaie)4Locuri <strong>de</strong> munc(Inflaie)4omajconjunctural66DilemaInflaie/omajFigura 2. Efectele unei politici expansionisteprin majorarea cheltuielilor publice sau prin reducereaveniturilor publice (reducând rata impozitelor),atunci creşte cererea internă (efectul iniţial stimulativ).Aceasta va stimula PIB-ul, va conduce la creştereanumărului locurilor <strong>de</strong> muncă şi la reducereaşomajului.Dar, totodată, vor creşte şi preţurile la mărfuri şiservicii, vor creşte importurile, iar în balanţa comercialăva apărea <strong>de</strong>ficitul. Va creşte cererea <strong>de</strong> valută.Rata dobânzii va creşte şi ea, dar investiţiile se vorreduce. În balanţa <strong>de</strong> capital se va înregistra surplus,<strong>de</strong>oarece rata înaltă a dobânzii va atrage fluxul <strong>de</strong>capital.Acum în faţa Guvernului apar două alternative:Prima: mobilitatea puternică a capitalului, surplusulîn balanţa <strong>de</strong> plăţi. Ca rezultat, creşte rata <strong>de</strong>schimb a valutei naţionale, scad preţurile internaţionalecompetitive la mărfurile naţionale, cresc importurile.Importatorii, vânzând marfa în ţara datăcontra valută naţională, la revenire cumpără valutăstrăină (dolari, euro) şi le este convenabil: cu o cantitatemică <strong>de</strong> valută naţională ei acum vor cumpărao cantitate mai mare <strong>de</strong> dolari sau euro ca urmare acreşterii cursului valutei naţionale. Va scă<strong>de</strong>a însăexportul. Se va reduce cererea la produsele naţionale.Astfel, se va reduce efectul stimulativ iniţial prinrata <strong>de</strong> schimb. Va apare <strong>de</strong>ficitul extern.A doua: mobilitatea slabă a capitalului, <strong>de</strong>ficitîn balanţa <strong>de</strong> plăţi. Ca urmare a unei <strong>de</strong>precieri a ratei<strong>de</strong> schimb cresc preţurile internaţionale competitivela produsele naţionale. Importurile se reduc şiapare surplusul extern, iar exporturile cresc, cerereala produsele naţionale creşte. Apar efectele stimulativeconsolidate.Prin urmare, efectele creşterii bugetare într-oţară cu sistem <strong>de</strong> schimb valutar flexibil sunt diverse.Într-un asemenea caz, <strong>pentru</strong> economie va fi<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importantă strategia Băncii Centrale cu<strong>de</strong>ciziile ei <strong>de</strong> politică monetară.Altele sunt efectele creşterii bugetare într-unregim cu rata <strong>de</strong> schimb fixă. Chiar dacă guvernulîntreprin<strong>de</strong> aceleaşi măsuri, intervenţia Băncii Centralepoate influenţa investiţiile sub presiunea maseimonetare şi a ratei dobânzii (vezi figura 4).Este cunoscut faptul, că în teoriile contemporaneprivind politica bugetar-fiscală tot mai <strong>de</strong>s seabor<strong>de</strong>ază efectele creşterii bugetare într-un regimcu rata <strong>de</strong> schimb valutar flotantă (flexibilă) (vezifigura 3) şi în condiţiile unei rate <strong>de</strong> schimb valutarfixat (vezi figura 4). În ambele cazuri, o stimulare acreşterii cheltuielilor publice prin majorarea achiziţiilor<strong>de</strong> stat ori prin reducerea impozitelor va conducela diminuarea veniturilor publice.În figura 3 observăm că la început apare efectulstimulativ, apoi creşte rata dobânzii ca urmarea creşterii cererii <strong>de</strong> valută, iar investiţiile se reduc.Acum va fi nevoie <strong>de</strong> o intervenţie a Băncii Centraleprin instrumente <strong>de</strong> politică monetar-creditară.În regim <strong>de</strong> curs fixat <strong>de</strong>zechilibrele apărute seelimină prin modificarea în oferta <strong>de</strong> monedă (vezifigura 4). În regim <strong>de</strong> curs flotant Banca Centralăva trebui să dirijeze toate instrumentele <strong>de</strong> politicămonetar-creditară.În Republica Moldova Banca Centrală (numităoficial Banca Naţională a Moldovei), <strong>de</strong> lacucerirea in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei ţării până în prezent,foloseşte cu succes un şir <strong>de</strong> instrumente monetare<strong>pentru</strong> a-şi atinge obiectivul său fundamental– menţinerea preţurilor şi reducerea inflaţieiprin sterilizarea masei monetare din circulaţie. În26 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Finanţeacest scop un rol <strong>de</strong>osebit are utilizarea ratei obligatorie<strong>de</strong> rezervă.În anul <strong>2011</strong> norma rezervelor obligatorii aleBNM în raport cu mijloacele atrase în lei moldoveneştişi în valută <strong>de</strong> către băncile comerciale a fostmodificată <strong>de</strong> două ori:• Prima dată în luna februarie <strong>2011</strong>, mărindusecu 3 puncte – <strong>de</strong> la 8% la 11%;• A doua oară ea a fost modificată prin HotărâreaConsiliului Administrativ al BNM din 26 mai<strong>2011</strong>. De data aceasta norma rezervelor obligatoriicu referire la mijloacele atrase <strong>de</strong> băncile comercialeîn lei moldoveneşti şi în valută se măreşte iarăşicu trei puncte, <strong>de</strong> la 11% la 14%. Decizia va intra învigoare din luna august <strong>2011</strong>.Scopul urmărit <strong>de</strong> BNM prin aceste modificăriasupra RO (rezervelor obligatorii) este sterilizareamasei monetare din circulaţie şi, astfel, reducereainflaţiei.Există păreri că, prin majorarea RO, BNM tin<strong>de</strong>să transfere responsabilitatea sa <strong>de</strong> pe umerii propriipe umerii băncilor comerciale, iar băncile comerciale,la rândul lor, vor trece-o pe umerii clienţilor săi.Cum? Prin reducerea mijloacelor creditare şimărirea, astfel, a ratei dobânzii la creditele acordate<strong>de</strong> către băncile comerciale oferite clienţilor.Pentru rezervele băncilor comerciale aflate laconturi în BNM, Banca Naţională plăteşte o rată adobânzii, egală, bunăoară, <strong>pentru</strong> luna iunie <strong>2011</strong>,cu 5%. Această plasare a mijloacelor rezervate înCheltuieli publice i/sauVenituri publice1 2Cerere intern(efect iniial stimulativ)Necesitatea <strong>de</strong> finanare dinpartea statului34 5 6 7812PIBLocuri <strong>de</strong>muncomaj Şomaj conjunctual conjuncturalPreuri Cerere <strong>de</strong>Importuri Dobânzivalut9Deficit albalaneicomerciale13InvestiiiAlternativeSurplus albalanei <strong>de</strong>capital11Mobilitate puternic a capitalului:surplus în balana plilorMobilitate slab a capitalului:<strong>de</strong>ficit în balana plilor14 15Aprecierea ratei <strong>de</strong> schimbDeprecierea ratei <strong>de</strong> schimb16 17Preuri internaionale competitivePreuri internaionalecompetitive18 19 20Importuri Exporturi Importuri Exporturi21 22 23 24DeficitexternCerere laprodusele naionaleSurplusexternCerere laprodusele naionaleEfecte stimulative reduseEfecte stimulative consolidate{evicţiune (pier<strong>de</strong>re) prin rata <strong>de</strong> schimb}Figura 3. Efectele creşterii bugetare într-un regim cu rata <strong>de</strong> schimb flexibilă3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 27
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO