Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ... Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Akademoscompensare a şomajului (T), impuse afacerilor, vordescreşte din cauza reducerii persoanelor angajate.Cheltuielile guvernamentale (G) cresc, acumulareaimpozitelor (T) scade, împingând bugetul spre deficitîn timpul recesiunii, dovedind astfel o politicăfiscală de expansiune.Notă: Politicile fi scale sunt instrumente ale guvernuluipentru a infl uenţa economia, ele refl ectă,prin urmare, măsura în care un guvern se implicăîn dirijarea proceselor macroeconomice.Aplicarea politicilor fi scale constă, în esenţă, îndeterminarea mărimii cheltuielilor guvernamentale,a impozitelor şi taxelor, a plăţilor transferabilesau a unei combinaţii dintre acestea care să ducăla realizarea scopurilor stabilite. Există două tipuriimportante de politică fi scală: politica fi scală expansionistăşi politica fi scală restrictivă.Politica fiscală expansionistă sau uşoară presupuneo creştere a achiziţiilor guvernamentale (G)şi / sau a plăţilor transferabile (TR) sau o descreşterea taxelor autonome (T o) şi / sau a ratei marginalea fiscalităţii (t y). Instrumentele fiscale expansionistesunt: 1) creşterea lui G, creşterea lui TR, reducerealui T oşi, respectiv, reducerea lui t y.Invers, dacă există o descreştere a achiziţiilorguvernamentale (G) şi/sau a plăţilor transferabile(TR), sau o creştere a taxelor autonome (T o) şi / saua ratei marginale a fiscalităţii (t y), politica fiscală senumeşte restrictivă sau dură. Instrumentele fiscalerestrictive sunt: 1) scăderea lui G, scăderea lui TR,creşterea lui T oşi, corespunzător, creşterea lui t y. Fenomenuleste ilustrat prin tabelul 1.Astfel, prin compensările de şomaj se menţineîntr-o anumită măsură cererea agregată şi, prin urmare,oferta agregată. Echilibrul general în economieeste menţinut.Tabelul 1Deosebirile dintre politica fiscală expansionistăşi cea restrictivăPolitica fiscalăexpansionistă (uşoară)Politica fiscalărestrictivă (dură)- Creşterea lui G ↑ - Scăderea lui G ↓- Creşterea lui TR ↑ - Scăderea lui TR ↓- Reducerea lui T o ↓ - Creşterea lui T o ↑- Reducerea lui t y ↓ - Creşterea lui t y ↑În timpul avântului economic, plăţile pentrucompensaţiile de şomaj (G) scad, impozitul pentrucompensarea de şomaj (T) urcă. Cheltuielile guvernamentalescad, acumulările guvernamentale cresc,astfel bugetul se mişcă spre surplus (politica fiscalărestrictivă) la timpul potrivit.Colectările impozitului pe venitul corporativsunt receptive la condiţiile economice şi, prin urmare,sunt ciclice, crescând pe parcursul unei expansiunişi scăzând pe parcursul unei recesiuni.De aceeaşi manieră acţionează un alt instrumental guvernului şi anume programele de sprijinal agriculturii. Când cererea solvabilă la produseleagricole scade, guvernul achiziţionează recolta nevalorificatăpe piaţă la preţuri favorabile agricultorilor.În momentul când preţurile iarăşi încep săcrească, guvernul vinde producţia achiziţionată şiîşi recuperează cheltuielile. Astfel, statul acţioneazăca un „tampon” la momentul potrivit.Sistemul progresiv de impozitare este un stabilizatorla fel automat. Acumulările de venituri însistemul bugetar vor creşte în perioade de dezvoltare(avânt) a economiei şi vor scădea în perioade derecesiune automat, fără a modifica rata impozituluipe venit.Mai e de menţionat, după cum ne atenţioneazăsavantul economist Paul D. Samuelson, că „unstabilizator încorporat exercită o acţiune care tindesă atenueze până la un anumit punct orice fluctuaţiecare afectează economia naţională, însă ea nupoate să elimine 100 % efectele fenomenului destabilizator.Singurele intervenţii discreţionare (măsuripe care guvernul le crede de cuviinţă în afara legii),de natură monetară şi bugetară, sunt susceptibile sărestaureze pe deplin echilibrul normal” 2 .O intervenţie discreţionară, de exemplu, ar fi şimodificarea cotelor de impozit în funcţie de evoluţiaciclului economic; diferenţierea cuantumului cheltuielilorpublice de transfer etc.E de menţionat, că indicatorii financiari privindimpozitele, taxele, contribuţiile şi celelalte venituri datoratebugetului public naţional, precum şi cheltuielilepentru diferite destinaţii finanţate de la acest buget îşipăstrează caracterul lor imperativ, iar persoanele juridiceşi fizice sunt obligate, prin deciziile autorităţilorpublice, să participe la efortul financiar naţional.Efectele unei politici bugetare expansioniste 3 .Prin politica cheltuielilor publice, guvernul decidesă influenţeze creşterea PIB. Din figura 1 observămcă statul sporeşte consumul, reducând impozitele,pe când venitul disponibil creşte. Creştereaconsumului, la rândul său, măreşte cererea internăde mărfuri şi servicii.Creşterea cererii de consum stimulează producătoriisă lărgească producţia şi să angajeze mai mulţilucrători. Şomajul se va reduce. PIB va creşte.1Citat după “Finanţe publice" / Iulian Văcărel, Ch. D. Bistriceanu,Florian Bercea. – Ed. A VI-a. – Bucureşti. Editura Didacticăşi Pedagogică, 2007, pag. 85. [P.D.Samuelson, L' Economique,tome 1, Paris, Librairie Armarid Colin, 1997, p. 500].2Citat după „Finanţe publice / Iulian Văcărel, Ch. D. Bistriceanu,Florian Bercea. – Ed. A VI-a. – Bucureşti. Editura Didacticăşi Pedagogică, 2007, pag. 85. [P.D.Samuelson, L' Economique,tome 1, Paris, Librairie Armarid Colin, 1997, p. 503].24 - nr. 3(22), septembrie 2011
FinanţeCreşterea cererii pe piaţă va duce la ridicareapreţurilor. Va creşte cererea de valută. Ca urmare,economia se va confrunta cu un efect inflaţionist.Pe de altă parte, guvernul a redus impozitelepentru a stimula consumul, dar statul are nevoie deresurse financiare pentru investire. Producătorii (firmele)privaţi, încurajaţi de creşterea cererii, au şi einevoie de investiţii. Ce se întâmplă pe piaţa capitalului?Desigur, creşte rata dobânzii. Cresc datoriilepublice ale statului pentru acoperirea necesităţilorde resurse băneşti. Scad investiţiile private ca rezultatal creşterii ratei dobânzii.Guvernul se va afla în faţa dilemei: ce să accepte?O inflaţie mai mare şi un şomaj mai mic, ori unşomaj mai mare şi o inflaţie mai mică?Astfel, investiţiile private (sectorul privat) limitează,de fapt, efectul stimulativ asupra PIB, producândaşa-numitul „efect de izgonire financiară”.În viitor, guvernul va trebui să modifice politicabugetară. Economia trebuie să ajungă în stare deechilibru.3Genereux, Jacque. „Les politiques economiques”. Edition duSeuili, 1996.Consum sauInvestiii publiceEfectele unei politici monetare expansionistePolitica monetară expansionistă, promovată deBanca Centrală (emisia de monede, taxa scontului,a ratei de refinanţare) va reduce rata dobânzilorbancare. În consecinţă, vor creşte investiţiile şiconsumul. O asemenea politică poate provoca douăsituaţii alternative.Pe de o parte, apare efectul multiplicativ decreştere a PIB, se creează noi locuri de muncă, sereduce şomajul conjunctural. Pe de altă parte, crescpreţurile, apar procese inflaţioniste. Guvernul ajungela dilema: inflaţie / şomaj.Prin urmare, politica monetară „a băncilor ieftine”,dusă de Banca Centrală, are limitele ei. Politicaexpansionistă (reducerea impozitelor şi contribuţiilorîn scopul creşterii şi a ocupării) duce la creştereainflaţiei şi a activismului economic. Şomajul scade,dar cu preţul creşterii inflaţiei. Figura 2 reprezintăefectele posibile pentru economie a creşterii de emisiemonetară într-un regim cu rată de schimb fixă.Promovarea acestor politici financiare influenţeazăbugetul atât la venituri, cât şi la cheltuieli.Figura 3 ilustrează faptul că dacă Guvernul decidesă promoveze o politică bugetară stimulativă într-oţară în care cursul de schimb valutar este flexibil,Impozite sauTransferuri1 2PIBVenit disponibil3Cerere internNecesiti de finanare dinpartea statului4 5 61112 13Efect multiplicativasupra PIB +/-puternicPreuriInflaiaCererede valutDobândDatorii publicePosibilitate demanevrare înpolitica bugetar7Locuri de munc148omaj conjuncturalInvestiii private carelimiteaz efectul stimulativasupra PIB-ului (efectul deizgonire financiar)9DilemaInflaie/omajFigura 1. Efectele politicii fiscale expansioniste3(22), septembrie 2011 - 25
- Page 1 and 2: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4: EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
FinanţeCreşterea cererii pe piaţă va duce la ridicareapreţurilor. Va creşte cererea <strong>de</strong> valută. Ca urmare,economia se va confrunta cu un efect inflaţionist.Pe <strong>de</strong> altă parte, guvernul a redus impozitele<strong>pentru</strong> a stimula consumul, dar statul are nevoie <strong>de</strong>resurse financiare <strong>pentru</strong> investire. Producătorii (firmele)privaţi, încurajaţi <strong>de</strong> creşterea cererii, au şi einevoie <strong>de</strong> investiţii. Ce se întâmplă pe piaţa capitalului?Desigur, creşte rata dobânzii. Cresc datoriilepublice ale statului <strong>pentru</strong> acoperirea necesităţilor<strong>de</strong> resurse băneşti. Scad investiţiile private ca rezultatal creşterii ratei dobânzii.Guvernul se va afla în faţa dilemei: ce să accepte?O inflaţie mai mare şi un şomaj mai mic, ori unşomaj mai mare şi o inflaţie mai mică?Astfel, investiţiile private (sectorul privat) limitează,<strong>de</strong> fapt, efectul stimulativ asupra PIB, producândaşa-numitul „efect <strong>de</strong> izgonire financiară”.În viitor, guvernul va trebui să modifice politicabugetară. Economia trebuie să ajungă în stare <strong>de</strong>echilibru.3Genereux, Jacque. „Les politiques economiques”. Edition duSeuili, 1996.Consum sauInvestiii publiceEfectele unei politici monetare expansionistePolitica monetară expansionistă, promovată <strong>de</strong>Banca Centrală (emisia <strong>de</strong> mone<strong>de</strong>, taxa scontului,a ratei <strong>de</strong> refinanţare) va reduce rata dobânzilorbancare. În consecinţă, vor creşte investiţiile şiconsumul. O asemenea politică poate provoca douăsituaţii alternative.Pe <strong>de</strong> o parte, apare efectul multiplicativ <strong>de</strong>creştere a PIB, se creează noi locuri <strong>de</strong> muncă, sereduce şomajul conjunctural. Pe <strong>de</strong> altă parte, crescpreţurile, apar procese inflaţioniste. Guvernul ajungela dilema: inflaţie / şomaj.Prin urmare, politica monetară „a băncilor ieftine”,dusă <strong>de</strong> Banca Centrală, are limitele ei. Politicaexpansionistă (reducerea impozitelor şi contribuţiilorîn scopul creşterii şi a ocupării) duce la creştereainflaţiei şi a activismului economic. Şomajul sca<strong>de</strong>,dar cu preţul creşterii inflaţiei. Figura 2 reprezintăefectele posibile <strong>pentru</strong> economie a creşterii <strong>de</strong> emisiemonetară într-un regim cu rată <strong>de</strong> schimb fixă.Promovarea acestor politici financiare influenţeazăbugetul atât la venituri, cât şi la cheltuieli.Figura 3 ilustrează faptul că dacă Guvernul <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>să promoveze o politică bugetară stimulativă într-oţară în care cursul <strong>de</strong> schimb valutar este flexibil,Impozite sauTransferuri1 2PIBVenit disponibil3Cerere internNecesiti <strong>de</strong> finanare dinpartea statului4 5 61112 13Efect multiplicativasupra PIB +/-puternicPreuriInflaiaCerere<strong>de</strong> valutDobândDatorii publicePosibilitate <strong>de</strong>manevrare înpolitica bugetar7Locuri <strong>de</strong> munc148omaj conjuncturalInvestiii private carelimiteaz efectul stimulativasupra PIB-ului (efectul <strong>de</strong>izgonire financiar)9DilemaInflaie/omajFigura 1. Efectele politicii fiscale expansioniste3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 25
Change language