<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>STINDARDUL LITURGIC AL LUI ŞTEFAN CEL MAREO expoziţie <strong>de</strong> excepţie la Muzeul Naţional <strong>de</strong> Arheologie şi Istorie a Moldovei (pag. 113)2 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ 20 <strong>de</strong> ani<strong>de</strong> la proclamareaIn<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiRepublicii MoldovaRESOLUTION OF THE SCIENTIFICCONFERENCE: 20 YEARS SINCE THEDECLARATION OF THE INDEPENDENCE OFTHE REPUBLIC OF MOLDOVaThe scientifi c community has repeatedly notedthat since ancient times the people between Prutand Nistru has met the same ethnical and culturalprocesses similar to those that have occurred to theentire Romanian nation from Carpatho-Danubian-Pontic area. The people that has evolved for centuriesin a mutual ethno-cultural environment, onboth si<strong>de</strong>s of the Carpathian Mountains, along theDanube river, in the right and left si<strong>de</strong>s of Prut andNistru rivers, has the same ethnic origins, speaks thesame language, has the same belief, the same traditionsand customs, applying the same legal, writtenand unwritten, rules and norms. These specifi cs serveas basis for <strong>de</strong>fi ning the given social phenomenaand historical processes as main research areas. Theparticipants at the Conference reiterate the point ofview expressed by the Aca<strong>de</strong>my of Sciences of Moldovaregarding our Romanian language (1994) andour national Romanian history (2003), as well.Reputaţi cercetători şi-au prezentat cele mai noistudii la Conferinţa ştiinţifică 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la proclamareain<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei Republicii Moldova, organizată, în ziua<strong>de</strong> 24 august <strong>2011</strong>, <strong>de</strong> Institutul <strong>de</strong> Istorie, Stat şi Dreptal Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei. Evenimentul, carea avut loc în Sala Mică a AŞM, s-a adresat comunităţiiaca<strong>de</strong>mice care activează în multiple domenii umaniste:economie, drept, istorie, ştiinţe politice, filozofie,filologie. Participanţii la conferinţă au <strong>de</strong>zbătut diversechestiuni legate <strong>de</strong> circumstanţele <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rii RepubliciiMoldova <strong>de</strong> <strong>de</strong>functul imperiu sovietic şi afirmării ei castat in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt cu aspiraţii europene.În <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea conferinţei au luat cuvântul acad.Gheorghe Duca, preşedintele Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe aMoldovei, şi Elena Beleacova, dr. în economie, directorgeneral al Biroului Relaţii Interetnice al RepubliciiMoldova. Gheorghe Cojocaru, dr. în istorie, conferenţiaruniversitar, director al IISD al AŞM, a vorbit <strong>de</strong>spreMişcarea <strong>de</strong>mocratică naţională şi ParlamentulIn<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei. Anatol Ţăranu, dr. în istorie, conf.universitar, IISD al AŞM, a prezentat alocaţiuneaParlamentul In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei şi confl ictul transnistrean.În acelaşi context, Nicolae Enciu, dr. hab. în istorie,conferenţiar universitar, IISD al AŞM, le-a relatatparticipanţilor <strong>de</strong>spre In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa Republicii Moldovaca şansă a revenirii în marea familie a Europei Unite, iarAndrei Smochină, dr. hab. în drept, profesor universitar,vicedirector al IISD al AŞM, a prezentat raportulDeclaraţia <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă din 27 august 1991 – act<strong>de</strong> temelie al Republicii Moldova. Fenomenul mediaticmoldovenesc: itinerarul unei <strong>de</strong>veniri a fost subiectulprelegerii lui Victor Moraru, dr. hab. în ştiinţe politice,profesor universitar, director al Institutului IntegrareEuropeană şi Ştiinţe Politice al AŞM. Victor Juc, dr. înfilozofie, conferenţiar universitar, IIEŞP al AŞM, şi-a axatdiscursul pe Instituţionalizarea şi evoluţia politicii externea Republicii Moldova: oportunităţi şi constrângeri.I<strong>de</strong>ntitatea naţională în Republica Moldova: între i<strong>de</strong>alşi realitate, a fost problema abordată <strong>de</strong> GheorgheBobână, dr. hab. în filozofie, profesor universitar, IIEŞPal AŞM. Vasile Bahnaru, dr. hab. în filologie, profesoruniversitar, director al Institutului <strong>de</strong> Filologie al AŞM,a conferenţiat <strong>de</strong>spre Declararea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei – unînceput <strong>de</strong> revenire la matricea spirituală românească.În cadrul Conferinţei a mai fost expusă cartea luiGheorghe E. Cojocaru Ieşirea din U.R.S.S, precum şilucrarea Republica Moldova. Dezbateri parlamentare(1990-1991): Culegere <strong>de</strong> documente. Chişinău –Bucureşti <strong>2011</strong>, prezentată <strong>de</strong> prof. univ., dr. DanDungaciu, director al Institutului <strong>de</strong> Ştiinţe Politice alAca<strong>de</strong>miei Române.Rezoluţia Conferinţei ştiinţifice 20 <strong>de</strong>ani <strong>de</strong> la proclamarea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeiRepublicii MoldovaParticipanţii la Conferinţa ştiinţifică 20 <strong>de</strong> ani<strong>de</strong> la proclamarea In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei Republicii Moldova,organizată <strong>de</strong> Institutul <strong>de</strong> Istorie, Stat şi Dreptal Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, 24august <strong>2011</strong>:constată că într-o societate <strong>de</strong>mocratică cercetareaîn domeniul ştiinţelor socio-umane precum şiînvăţământul istoric, juridic şi lingvistic, constituiecomponente esenţiale ale sistemului aca<strong>de</strong>mic şi alcelui educaţional;menţionează contribuţia esenţială a cercetătorilordin mediul aca<strong>de</strong>mic şi universitar la elucidareaproblemelor cu care se confruntă societatea noastrăîn perioada <strong>de</strong> trecere <strong>de</strong> la totalitarism la <strong>de</strong>mocraţie;apreciază aportul oamenilor <strong>de</strong> ştiinţă la procesul<strong>de</strong> renaştere naţională şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocratizare asocietăţii.Prin promovarea a<strong>de</strong>vărului ştiinţific privitor lalimbă, istorie şi sistemul <strong>de</strong> drept, oamenii <strong>de</strong> ştiinţăşi cultură au contribuit la <strong>de</strong>cretarea limbii românedrept limbă <strong>de</strong> stat, la reintroducerea alfabetului latin,la adoptarea Tricolorului ca drapel naţional şi aStemei <strong>de</strong> Stat a Republicii Moldova.Prin reformarea sistemului educaţional şi pro-3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 3
- Page 1: akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 5 and 6: EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8: EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11: IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17: Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19: AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21: AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23: AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25: Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27: AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29: AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31: Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33: AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35: AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37: 36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39: AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41: Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43: Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45: Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47: Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49: Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101:
Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103:
AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105:
Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107:
AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109:
Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111:
AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113:
Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115:
Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117:
Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119:
Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121:
Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123:
Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125:
Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127:
AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129:
NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131:
Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133:
ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135:
SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137:
O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139:
Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141:
MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143:
Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145:
AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147:
Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149:
Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO