<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>la vârsta <strong>de</strong> 46 <strong>de</strong> ani, plasându-se, astfel, printrecei mai tineri aca<strong>de</strong>micieni în istoria instituţieimenţionate şi a domeniului <strong>de</strong> cercetare. Dupăpromovarea în forul naţional aca<strong>de</strong>mic este alesvicepreşedinte, aca<strong>de</strong>mician coordonator al Secţiei<strong>de</strong> Ştiinţe Agricole, director al Institutului <strong>de</strong>Fiziologie a Plantelor şi, astfel, pe parcursul a maibine <strong>de</strong> trei <strong>de</strong>cenii aduce o substanţială contribuţieîn „blazonarea” AŞM.Relevanţa cercetărilor realizate este confirmată<strong>de</strong> 55 brevete <strong>de</strong> invenţii, 18 monografii şi broşuri<strong>pentru</strong> utilizatori care se numără printre cele circa800 <strong>de</strong> lucrări ştiinţifice publicate <strong>de</strong>-a lungul anilor<strong>de</strong> activitate fructuoasă, 56 medalii <strong>de</strong> aur, argint şibronz, obţinute la Saloanele naţionale şi internaţionaleale <strong>de</strong>ţinătorilor <strong>de</strong> brevete şi patente, <strong>de</strong>sfăşurate înURSS, Republica Moldova, SUA, Republica PopularăChineză, Regatul Belgiei, România, Fe<strong>de</strong>raţia Rusă,Elveţia, Republica Coreea etc.Vizibilitatea şi recunoaşterea naţională şiinternaţională a investigaţiilor vizând mecanismelefiziologice şi biochimice <strong>de</strong> creştere a rezistenţeiplantelor la acţiunea factorilor stresogeni, elaborareaprincipiilor <strong>de</strong> optimizare a nutriţiei minerale aplantelor <strong>de</strong> cultură, precum şi a celor <strong>de</strong> majorare aproductivităţii prin meto<strong>de</strong> ecologic inofensive estecertă şi <strong>de</strong> netăgăduit. Cu o asemenea impresionantăcarte <strong>de</strong> vizită este firească acordarea calităţii <strong>de</strong>membru al unui şir <strong>de</strong> societăţi ştiinţifice din ţarăşi <strong>de</strong> peste hotare şi a mai multor distincţii şi titluri,printre care se numără: „Ordinul Republicii”,ordinile „Drapelul Roşu <strong>de</strong> Muncă”, „Insigna <strong>de</strong>Onoare”, medaliile „Dumitrie Cantemir”, „Veteranal Muncii”, titlurile <strong>de</strong> Om emerit, Doctor HonorisCausa al Universităţii Agrare <strong>de</strong> Stat din Moldova,Diploma <strong>de</strong> Onoare a Prezidiului SovietuluiSuprem al RSS Moldoveneşti, Diploma GuvernuluiRepublicii Moldova etc. Însă poate mai importante<strong>de</strong>cât aceste recunoaşteri oficiale rămân dragosteape care i-o poartă colegii săi, aprecierea şi respectul,cu totul <strong>de</strong>osebite, ale foştilor săi elevi.Antrenarea aca<strong>de</strong>micianului Simion Toma înactivităţile Consiliului Naţional <strong>pentru</strong> Acreditare şiAtestare a <strong>de</strong>marat în anul 2006, odată cu numireasa în funcţia <strong>de</strong> preşedinte al Comisiei <strong>de</strong> experţi înagricultură (profilul Agronomie). Timp <strong>de</strong> doi anişi jumătate au fost examinate 23 <strong>de</strong> dosare privindsolicitarea acordării gra<strong>de</strong>lor ştiinţifice şi a titlurilorştiinţifice şi ştiinţifico-didactice <strong>de</strong> către comisiarespectivă, <strong>de</strong>monstrând o exigenţă sporită, asigurândobiectivitatea şi transparenţa <strong>de</strong>ciziilor luate.În anul 2008, prin Decretul PreşedinteluiRepublicii Moldova, aca<strong>de</strong>micianul SimionToma a fost numit în funcţia <strong>de</strong> vicepreşedinte alConsiliului Naţional <strong>pentru</strong> Acreditare şi Atestare,conducător al Comisiei <strong>de</strong> acreditare. Promoveazăi<strong>de</strong>ea constituirii sistemului naţional <strong>de</strong> evaluare,atestare şi acreditare în sfera ştiinţei şi inovării,care, prin aplicarea unor instrumente unice <strong>de</strong>estimare a performanţei, ar asigura continuitateaprocesului <strong>de</strong> evaluare şi atestare a colaboratorilor,a subdiviziunilor <strong>de</strong> cercetare şi <strong>de</strong> acreditare aorganizaţiilor. Este a<strong>de</strong>ptul perfecţionării cadruluilegal actual <strong>de</strong> evaluare şi acreditare, implementăriistandar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> calitate în sfera ştiinţei şi inovării,precum şi ierarhizării organizaţiilor acreditate înbaza performanţei <strong>de</strong>monstrate.Concomitent cu activitatea <strong>de</strong> funcţionar public,aca<strong>de</strong>micianul Simion Toma îşi continuă muncaprodigioasă <strong>de</strong> consultant ştiinţific la Institutul <strong>de</strong>Genetică şi Fiziologie a Plantelor, aducându-şicontribuţia la realizarea proiectelor ştiinţifice aleinstitutului. Potrivit savantului, viitorul producţiiloragricole <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> interacţiunea miraculoasă asolului cu plantele sub bagheta magică a plugarului,documentat cu tehnologiile agricole avansate. Deacestea din urmă <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mare măsură respectul şigrija pe care ţăranul le va acorda pământului, sănătăţiiacestuia, rezervelor sale în elemente nutritive şi apă,adică, în ultima instanţă –agriculturii durabile.Prevenirea <strong>de</strong>gradării componentelor naturiinu poate fi realizată <strong>de</strong>cât în condiţiile aplicăriiagriculturii mo<strong>de</strong>rne, cu introducerea unor meto<strong>de</strong>noi care rezultă din avantajele cercetării. Desigur,datele ştiinţei generale şi tehnicile din alte ţări ne staula dispoziţie, dar valabilitatea lor <strong>pentru</strong> condiţiilenoastre <strong>de</strong> climă şi sol este limitată. De aceea noitrebuie să avem o cercetare a<strong>de</strong>cvată proprie.În ultimii ani acad. Simion Toma continuă săcontribuie la <strong>de</strong>zvoltarea unor cercetări <strong>de</strong> actualitate<strong>pentru</strong> ţara noastră: împreună cu numeroşii săidiscipoli, a stabilit căile <strong>de</strong> atenuare a consecinţeloracţiunii factorilor climatici nefavorabili asupraplantelor cultivate. Sub conducerea sa, doarîn ultimii cinci ani au fost susţinute 3 teze <strong>de</strong>doctor în biologie. De altfel, bilanţul antrenăriiaca<strong>de</strong>micianului Simion Toma în procesul <strong>de</strong>pregătire a cadrelor ştiinţifice <strong>de</strong> înaltă calificareeste, <strong>de</strong> asemenea, impunător. El a creat şcoalaştiinţifică Microelementele în obiectele biosferei:plante, sol, apă, furaje, produse alimentare. 38 <strong>de</strong>doctori şi doctori habilitaţi, pregătiţi <strong>de</strong> dumnealui,confirmă prestigiul acestei şcoli, fiind plasaţi înfuncţii <strong>de</strong>cizionale, care <strong>de</strong>termină politicile statalecu atribuţie la domeniul agroalimentar.În paralel cu talentul <strong>de</strong> cercetător, natura l-aînzestrat din plin pe acad. Simion Toma cu unspectru larg <strong>de</strong> calităţi umane, ce <strong>de</strong>finesc Omul <strong>de</strong>pe plaiurile noastre. Bunătatea, inteligenţa, abilitatea<strong>de</strong> a evalua valorile a<strong>de</strong>vărate sunt doar câteva dinaceste virtuţi, prin care se impune printre colegiîn mediul aca<strong>de</strong>mic. Echipa Consiliului Naţional<strong>pentru</strong> Acreditare şi Atestare îi urează distinsuluisavant şi personalitate marcantă a neamului nostruSimion Toma multă sănătate, abnegaţie şi noi forţeîntru propăşirea ştiinţei şi a ţării noastre.Aca<strong>de</strong>mician Valeriu CANŢER,preşedintele Consiliului Naţional <strong>pentru</strong>Acreditare şi Atestare150 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
JubileuEDIFICATORULSOCIETĂŢII INFORMAŢIONALEMembru corespon<strong>de</strong>nt al AŞMConstantin GAINDRICla 70 <strong>de</strong> aniNăscut la 11 septembrie 1941, în s. Zăicani,r. Râşcani.Matematician, domeniul <strong>de</strong> cercetare:cercetări operaţionale, mo<strong>de</strong>larea matematică,sistemele suport <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>cizii, edificareasocietăţii informaţionale. Dr. hab. în ştiinţetehni ce (2000), prof. univ. (2002), membrucorespon<strong>de</strong>nt al AŞM (2007).Din cei 70 <strong>de</strong> ani pe care i-a împlinit, 47 <strong>de</strong> aniilustrul matematician şi informatician ConstantinGaindric i-a consacrat cercetării.Cariera sa a pornit în ascen<strong>de</strong>nţă chiar dupăabsolvirea, în 1962, a Facultăţii <strong>de</strong> Fizică şiMatematică a Institutului Pedagogic <strong>de</strong> Stat „A.Russo” din Bălţi. Pe parcursul anilor 1964-1966 a foststagiar la Institutul Central Economico-Matematical Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a URSS. Concomitent,din 1964 până în 1967 este angajat al Institutului<strong>de</strong> Matematică cu Centrul <strong>de</strong> Calcul al AŞM. Între1968 şi 1977 activează în cadrul Comitetului <strong>de</strong>Stat <strong>pentru</strong> Planificare a Republicii Moldova, maiîntâi în calitate <strong>de</strong> director al Centrului <strong>de</strong> Calcul(1968-1972). Ulterior, <strong>de</strong>ţine funcţia <strong>de</strong> directoradjunct<strong>pentru</strong> cercetări ştiinţifice al Institutului <strong>de</strong>Planificare (1972-1974), director-adjunct <strong>pentru</strong>cercetări ştiinţifice al Institutului <strong>de</strong> InformaţieTehnico-Ştiinţifică şi Cercetări Economice (1974-1977). În paralel, în 1972 obţine gradul <strong>de</strong> doctorîn ştiinţe tehnice la Institutul Central Economico-Matematic al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a URSS.Joacă un rol important în viaţa şi activitateaInstitutului <strong>de</strong> Matematică şi Informatică, lacare activează din 1977: director-adjunct <strong>pentru</strong>cercetări ştiinţifice (1977-1991); director (1991-2005); cercetător ştiinţific principal (2005-până înprezent). Este fondatorul Laboratorului SistemeInformatice, a unei noi direcţii ştiinţifice şi a unei noişcoli ştiinţifice. Experienţa managerială acumulatăi-a permis să organizeze activitatea în cadrul IMI,<strong>de</strong>păşind toate greutăţile şi criza prin care a trecutRepublica Moldova în primii ani <strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă.De asemenea, a contribuit la reînnoirea imaginii şirăspândirea în circa 150 <strong>de</strong> ţări a revistei BuletinulAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe. Matematica. Este fondatorulşi a unei noi reviste ştiinţifice Computer ScienceJournal of Moldova, membrul colegiilor redacţionalea mai multor prestigioase reviste ştiinţifice <strong>de</strong> pestehotare.În perioada 2002-2004 a fost preşedinte alComisiei Superioare <strong>de</strong> Atestare a RepubliciiMoldova, iar din 2004 până în 2009 – preşedinte alConsiliului Naţional <strong>pentru</strong> Acreditare şi Atestare.În această funcţie Constantin Gaindric promoveazăvalorile ştiinţifice şi cele general-umane prinelaborarea şi implementarea programelor şistrategiilor <strong>de</strong> pregătire şi perfecţionare a cadrelorştiinţifice <strong>de</strong> înaltă calificare şi <strong>de</strong> acreditare ainstituţiilor din sfera ştiinţei şi inovării.Elaborarea şi implementarea multiplelor meto<strong>de</strong>şi algoritmi <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lare a funcţionării diverselorramuri ale economiei, au condus la susţinerea cusucces şi obţinerea în 2000 a gradului <strong>de</strong> doctorhabilitat în ştiinţe tehnice.Aria intereselor ştiinţifice ale profesoruluiConstantin Gaindric cuprin<strong>de</strong>, dar nu se limitează la:cercetări operaţionale; luarea <strong>de</strong>ciziilor şi aplicareamo<strong>de</strong>lării matematice şi meto<strong>de</strong>lor matematice încercetările ştiinţifice; sisteme suport <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>cizii;societatea informaţională globală; edificarea societăţiiinformaţionale.Sub conducerea sa 5 persoane au susţinut tezele<strong>de</strong> doctor în ştiinţe, o persoană a susţinut teza <strong>de</strong>doctor habilitat, iar în prezent este conducătorşi consultant a 4 tineri cercetători. Astfel, <strong>pentru</strong>contribuţia la formarea şi <strong>de</strong>zvoltarea tineriigeneraţii <strong>de</strong> cercetători în 2002 i se acordă titlul<strong>de</strong> profesor universitar. În 2007 este ales membrucorespon<strong>de</strong>nt al AŞM, iar în 2006 şi <strong>2011</strong>, respectiv,i se conferă titlul <strong>de</strong> Doctor Honoris Causa <strong>de</strong> cătreUniversitatea „A.Russo” din Bălţi şi Universitatea<strong>de</strong> Stat din Tiraspol.A condus cercetările în domeniul informaticiiîn 5 proiecte internaţionale şi în multe programeşi proiecte naţionale. A participat la elaborareastrategiei şi planului <strong>de</strong> acţiuni <strong>pentru</strong> informatizareasocietăţii în Republica Moldova. Rezultateleinvestigaţiilor sale sunt reflectate în circa 130 <strong>de</strong>lucrări ştiinţifice. Monografia Luarea <strong>de</strong>ciziilor.Meto<strong>de</strong> şi tehnologii a stat la baza unor cursurirespective în câteva instituţii <strong>de</strong> învăţământ superiordin Moldova. Cartea Consi<strong>de</strong>rente asupra edifi căriisocietăţii informaţionale în Moldova a fost primalucrare ce a impulsionat cercetările în domeniulvizat din ţara noastră.Printre distincţiile sale se numără Ordinul„Gloria muncii” (2006), Medalia „DimitrieCantemir” (2006), Premiul Seminarului Gr. Moisil(2004), Premiul „Aca<strong>de</strong>micianul C.Sibirschi”(2008) şi multe altele.Cu ocazia aniversării, echipa IMI şi întreagacomunitate ştiinţifică îşi exprimă profundul respect<strong>pentru</strong> strălucita activitate a profesorului ConstantinGaindric. Mulţi ani şi cercetări valoroase încontinuare!3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 151
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95:
Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97:
AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99:
Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO