Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

JubileuPERSONALITATE PROEMINENTĂAcademicianul Simion TOMAla 75 de aniNăscut la 30 august 1936 în s. Mârzaci, azir. Orhei.Agronom, domeniul de cercetare: agrochimieşi fiziologia nutriţiei minerale a plantelor. Dr.hab.în şt. agricole (1973), prof. univ. (1985), membrucorespondent (1978) şi membru titular (1981) alAŞM.Primele cercetări care au prins rădăcini în arealulmeleagurilor noastre au fost cele desfăşurate îndomeniul agriculturii. Dezvoltându-se pe parcursula mai bine de un secol, ele s-au constituit într-undomeniu ştiinţific de anvergură. Astfel, în prezent,ştiinţa agrară este o componentă importantă acercetării-dezvoltării naţionale, fără de care nupoate fi concepută Academia de Ştiinţe şi instituteleramurale.O contribuţie esenţială la dezvoltarea acestuidomeniu, de importanţă vitală pentru republicanoastră, şi-a adus pe parcursul deja a mai bine decinci decenii distinsul academician Simion Toma,care rotunjeşte onorabila vârstă de 75 de ani.Crezul său în ştiinţa agricolă coincide totalmentecu spusele academicianului român GheorgheIonescu-Şişeşti: „Nu se poate îndruma temeinicagricultura, dacă nu vom avea întinse cercetăriştiinţifice aplicate la condiţiile noastre de pământ şide climă, la plantele şi animalele adaptate la mediulnostru, la organizarea cea mai potrivită pentrucondiţiile economice şi sociale în care ne găsim”.Calea vieţii în marea lume a ştiinţei academicianulSimion Toma a început-o de la porţileColegiului Agricol din s. Cucuruzeni, Orhei în anii1950-1954. A trecut apoi, în perioada 1954-1959,prin forjeria Institutului Agricol din Chişinău (astăzi– Universitatea Agrară de Stat din Moldova). Cu50 de ani în urmă, ca tânăr cercetător, şi-a asumatîn forul său interior o misiune captivantă şi nobilă– aceea de a decripta tainele interacţiunii lumiivegetale cu solul la lumina Soarelui. Timp de pestejumătate de secol, cercetătorul de cel mai înalt gradal ştiinţei agricole din Republica Moldova a studiatinteracţiunea intimă între pământ şi regnul vegetalce aparţine plantelor cultivate. Activitatea sa a fostremarcată şi de oficialităţile vremurilor trecute şiprezente, dar şi de cele mai titrate instituţii ştiinţificenaţionale şi de peste hotarele ţării. Dovadă sunt şiînaltele funcţii ştiinţifice şi manageriale deţinute desavant în ultimii 40 de ani.Acad. Simion Toma face parte din generaţia decercetători, formată în deceniile V-VI ale secoluluial XX-lea, care, venind pe tărâmul cercetării, aconfigurat reperele de formatare a ştiinţei autohtone.Calitatea umană, precum şi cea profesionala a„întemeietorilor” au constituit garanţia succesului:respectul faţă de muncă, zelul nepotolit pentrucunoaştere şi progres, devotamentul cu care eraslujită cercetarea şi răspunderea pentru a propagaştiinţa şi a face educaţie universitară de valoare.Drept urmare firească a acestor eforturi şi adevotamentului celor implicaţi a fost ctitoria unuispectru întreg de laboratoare de cercetare, orientatespre soluţionarea problemelor cu care se confruntăagricultura modernă. Au fost dintotdeauna problemedin punct de vedere hidrologic şi climatic, dar acum,în perioada schimbărilor climatice, ne putem aşteptala fenomene extreme. Vorbim de secetă şi arşită înperioade prelungite, care pot fi cuplate cu inundaţiicatastrofale. Trebuie să fim îngrijoraţi, dar şi să nepregătim să le combatem efectele şi în această albieacad. Simion Toma îşi orientează investigaţiile înultimii ani.Basarabean prin naştere şi chişinăuian prinadopţie, născut la 30 august 1936, în judeţulOrhei, acad. Simion Toma şi-a împărţit viaţa întreUniversitate şi Academie, iar în ultima perioadă– şi între Consiliul Naţional pentru Acreditare şiAtestare. Domnia sa şi-a început calea spre Olimpulacademic la catedra de agrochimie a UniversităţiiAgrare de Stat din Moldova, cunoscând toate trepteleurcuşului pe scara ierarhică: asistent, conferenţiar,iar mai târziu – profesor universitar. Rezultateleremarcabile ale activităţii sale ştiinţifice, precum şiale celei didactice, realizate concomitent în cadrulAlma Mater, s-au soldat cu atribuirea graduluisuperior de calificare ştiinţifică – doctor habilitat, lavârsta de numai 37 de ani. La acest ceas aniversar,rămâne pentru zeci de generaţii de tineri unul dintrecei mai valoroşi mentori pe care i-a avut catedra şiUniversitatea.Din anul 1978 trece porţile Academiei deŞtiinţe a Moldovei, plămădindu-şi cercetareaagronomică în cadrul Institutului de Fiziologie aPlantelor. Competenţa profesională, rezultateleştiinţifice obţinute de o înaltă valoare teoreticăşi aplicativă, i-au fost recunoscute de colegii debreaslă, acordându-i-se în anul 1978 titlul onorificde membru corespondent, iar în anul 1981 – demembru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,3(22), septembrie 2011 - 149