Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

JubileuDIRECTORULCELUI MAI MARE MUZEUMihai URSUla 60 de aniNăscut la 29 august 1951, în s. Lozova,r. Străşeni.Muzeograf, domeniul de cercetare: muzeologie,istorie, management muzeal. Director generalal Muzeului Naţional de Etnografie şi IstorieNaturală (din 1985 până în prezent)Mihai Ursu a dedicat muzeografiei 36 de ani,iar 26 dintre aceştia conduce Muzeul Naţional deEtnografie şi Istorie Naturală.Istoria acestei importante instituţii culturale dinultimul sfert de veac este scrisă la propriu şi la figuratde directorul său. La propriu – pentru că Dezvoltareamuzeologiei în Republica Moldova este temasa ştiinţifică prioritară. Despre acest subect a scrismai multe studii. Şi la figurat – pentru că, de bunaseamă, s-a implicat plenar pentru a dezvolta instituţiape toate planurile, precum sunt: restaurarea imobilelorşi extinderea spaţiului muzeal, modernizareadiscursului expoziţional, îmbogăţirea patrimoniuluinaţional, gestionarea adecvată a potenţialului ştiinţific,reconsiderarea rolului muzeului în contextulreformelor sociale, orientarea finalităţilor muzealela solicitările societăţii etc.În cei 26 de ani de activitate a condus toate tipurilede lucrări, fundamentale pentru activitatea unuimuzeu, lucru rar întâlnit în biografia altui director.A finalizat restaurarea clădirii expoziţionale, destulde vechi, edificate în anul 1905, grav avariateîn timpul cutremurelor de pământ din anul 1977şi 1987. Ştiind că spaţiul principal de comunicarea muzeului cu publicul este expoziţia de bază (saupavilionară), deosebită de cele tematice temporareprin faptul că este edificată pentru o perioadă maiîndelungată, uneori pe durata unor decenii, a propuscolectivului proiectul primei expoziţii pavilionareetalate pe principiul demonstrării problemelorecologiei culturii şi naturii. În condiţiile când societateaabia ieşise din sistemul totalitar, acest felde expoziţie se deosebea radical de cele pozitiviste,practicate anterior. Urmare a unor dezbateri largi, cuparticiparea comunităţilor ştiinţifice din interiorul şidin afara ţării, a ghidat colectivul la elaborarea conceptuluişi proiectului noii expoziţii pavilionare cuprofil ecologic „Natura. Omul. Cultura”, asigurândrealizarea ei.Este expoziţia care demonstrează atât bogăţianaturii şi a culturii ţării, cât şi problemele existenteîn gestionarea acestora de către societate, prezentateîn evoluţie. Datorită noutăţii sale, în anul 1998, laConcursul „Muzeul European al Anului” expoziţiadată a fost nominalizată printre finaliştii acesteiprestigioase competiţii a muzeelor de pe continent,fiind apreciată ca o mare realizare a muzeologieicontemporane. Cu această expoziţie Muzeul contribuieşi astăzi la popularizarea patrimoniului culturalşi natural, la crearea şi promovarea imaginii RepubliciiMoldova în lume.Mulţi ani la rând directorul Mihai Ursu a insistatconsecvent, împreună cu întreg colectivul, înfaţa conducerii statului, pentru a reîntregi cartierulistoric al Muzeului. Până la mijlocul sec. al XX-leamuzeul ocupa tot spaţiul dintre străzile Maria Cibotarişi Sfatul Ţării, M.Kogălniceanu şi Al. Şciusev.Din anul 1944 şi până în anul 2010 o jumătate dinacest spaţiu a fost ocupat de către Institutul Agricol.Muzeul se sufoca din lipsă de încăperi pentru desfăşurareaactivităţilor specifice. După patru deciziide Guvern, după contracararea unor proiecte gigantde tipul „Palatul şahului”, hotel cu 20 de nivele etc.,instituţiei i-a fost retrocedat cartierul istoric, ceea cea facilitat începerea unor lucrări de restaurare a imobilelor,amânate decenii la rând.Împreună cu filialele sale: Muzeul Satului, ConaculBalioz din Ivancea, Complexul Muzeal Ţipova-Saharna,Vila cu parc Mândâc muzeul este actualmentecel mai mare ca suprafaţă în republică,asumându-şi proiecte importante pentru gestionareapatrimoniului cultural şi natural. De exemplu, muzeulşi-a asumat responsabilitatea istorică de a edificaMuzeul Arhitecturii Populare, Muzeul Etnograficîn Aer Liber sau Muzeu în Aer Liber, cum a fost numitpe parcursul celor 82 de ani de când cărturarii dela noi optează pentru o asemenea instituţie. Câtevageneraţii de arhitecţi au creat şi promovat proiecteale acestui muzeu. Mai devreme sau mai târziu, seva putea publica istoria creării lui şi se va putea observacă, deşi este cel mai tânăr muzeu, are cea maibogată istorie, în care mari oameni de cultură şi sim-3(22), septembrie 2011 - 147