<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>FILOLOG POLIVALENTDr. Galaction VEREBCEANUla 60 <strong>de</strong> aniNăscut la 19 iulie 1951, în s. Slobozia, ŞtefanVodă.Filolog, domeniul ştiinţific: istoria limbii, textologieşi editarea textelor vechi, sociolingvistică.Doctor în filologie (1999), conferenţiar cercetător(2002).O viaţă bună cu a<strong>de</strong>vărat o are acel om care arefapte bune. Lucrul acesta îl putem spune franc şi cuinima <strong>de</strong>schisă <strong>de</strong>spre domnul Galaction Verebceanu.Coleg <strong>de</strong> serviciu, <strong>de</strong> cabinet şi <strong>de</strong> proiecte, niciodatănu ne-a <strong>de</strong>zamăgit, întot<strong>de</strong>auna a fost bunla inimă, <strong>de</strong>schis, comunicativ, cu un fel <strong>de</strong> căldurăce radiază din toată făptura Domniei sale; dar şi unserios şi profund cercetător. Romanii anticii parcăl-au avut în ve<strong>de</strong>re pe Galaction Verebceanu cândau spus Festina lente – grăbeşte-te încet. S-ar păreacă alţii sunt mai iuţi, mai rapizi, dar când cauţi –cel ce merge cumpătat şi consecvent ajunge <strong>de</strong>seorimai <strong>de</strong>parte şi mai sigur <strong>de</strong>cât alţii care au luat-oîn galop, dar s-au poticnit şi s-au pierdut un<strong>de</strong>va lamijloc <strong>de</strong> cale.A absolvit Facultatea <strong>de</strong> Litere a Universităţii <strong>de</strong>Stat din Moldova în 1978, în acelaşi an este angajatla Institutul <strong>de</strong> Limbă şi Literatură al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>Ştiinţe a Moldovei. A urmat studiile <strong>de</strong> doctorat dincadrul Institutului (în anii 1982 – 1984).Activează în calitate <strong>de</strong> laborant superior (1978– 1982), cercetător ştiinţific inferior (1984 – 1991),cercetător ştiinţific (1991 – 1999), cercetător ştiinţificsuperior (1999 – 2000), cercetător ştiinţific coordonator(2006), secretar ştiinţific al Institutului <strong>de</strong>Lingvistică/Filologie al AŞM (din 2000 şi până înprezent).Este autor al monografiei Viaţa lui Bertoldo. Unvechi manuscris românesc. Studiu fi lologic, studiulingvistic, ediţie <strong>de</strong> text şi indice <strong>de</strong> cuvinte (Chişinău,Muzeum, 2002).A participat, în colaborare cu Institutul <strong>de</strong> Lingvistică„Iorgu Iordan-Al. Rosetti” din Bucureşti lascrierea lucrării Pronumele românesc.Este coautor al monografiilor colective internaţionale,publicate în cadrul proiectului: Limba românăvorbită în Moldova istorică, vol. I, Leipzig,2002; Limba română vorbită în Moldova istorică,vol. II, Leipzig, 2000, Bochmann Klaus, DumbravaVasile (Hrsg.). A participat, în perioada martie 2003– martie 2006, la proiectul ştiinţific internaţionalLimbă şi i<strong>de</strong>ntitate în spaţiile multilingve, proiect lacare au colaborat cercetători şi cadre didactice <strong>de</strong> laUniversitatea din Leipzig, Universitatea <strong>de</strong> Stat dinMoldova, Institutul <strong>de</strong> Lingvistică al AŞM, Universitateadin Cernăuţi, Universitatea din Kiev şi cares-a soldat cu editarea lucrării Sprachliche Individuationin mehrsprachigen Regionen Osteuropas. I.Republik Moldova, Leipziger Universitätsverlag,2007.A participat, în colaborare cu Valentina Pelin şiAngela Savin, la volumul Catalogul manuscriselorromâneşti din Moldova, Belarus, Rusia şi Ucraina.Volumul pregătit se află la o editură <strong>de</strong> la Bucureşti.Galaction Verebceanu a <strong>de</strong>pistat, cercetat, <strong>de</strong>scifratşi <strong>de</strong>scris manuscrise româneşti, păstrate înarhivele din fosta URSS. Un lucru <strong>de</strong> salahor, cândnu ştii, <strong>de</strong> multe ori, ce cauţi şi ce vei găsi. Complexitateaacestei activităţi, <strong>pentru</strong> mulţi din cei prezenţistrăină şi necunoscută, constă în multe aspectefoarte dificile: <strong>de</strong>pistarea manuscriselor româneştiîn limba slavonă şi i<strong>de</strong>ntificarea lor în bibliotecilestrăine. Această activitate necesită o pregătire specială.Dl Galaction Verebceanu este un cercetător cuo excelentă pregătire lingvistică, or, studierea manuscriselorreclamă diverse domenii ale filologiei:istoria limbii, textologie, <strong>de</strong>scifrarea textelor vechiîn limba slavonă şi româna veche, lexicologie, semantică,gramatică.Un gânditor zicea: Viaţa poate fi înţeleasă doarprivind înapoi, trebuie însă trăită privind înainte.Toată informaţia expusă în acest articol omagialeste, <strong>de</strong>sigur „privirea înapoi” a tot ce a parcursGalaction Verebceanu. Dar <strong>de</strong> acum încolo este oviaţă care trebuie trăită privind înainte.O viaţă lungă, iubite Galaction Verebceanu, şicu privirea doar înainte!Dr. Angela Savin-Zgardan, cerc.şt.coord.144 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
JubileuREFORMATORULŞI PROMOTORUL MEDICINEIURGENTEDr. hab. Gheorghe CIOBANUla 60 <strong>de</strong> aniNăscut la 29 august 1951 în s. Hânceşti,r. Făleşti.Medic, domeniul <strong>de</strong> cercetare: medicina <strong>de</strong>urgenţă, chirurgia, medicina socială, management.Doctor habilitat în medicină (2001), profesoruniversitar (<strong>2011</strong>). Director general al CentruluiNaţional Ştiinţifico-Practic <strong>de</strong> MedicinăUrgentă (din 1991 până în prezent).Rolul <strong>de</strong>cisiv în recuperarea şi menţinerea sănătăţiibolnavilor cu stări urgente îi revine medicinei<strong>de</strong> urgenţă şi catastrofe, domeniu care reclamă erudiţiemedicală vastă şi responsabilitate civică <strong>de</strong>osebită.În plus, conducătorul Serviciului medicinei <strong>de</strong>urgenţă şi catastrofe urmează să dove<strong>de</strong>ască abilităţiorganizatorice ieşite din comun care să uneascăspecialişti din diferite domenii în scopul acordăriioperative a asistenţei medicale <strong>de</strong> înaltă calitate.Anume cu astfel <strong>de</strong> aptitudini este înzestrat doctorulhabilitat în medicină, profesorul universitar GheorgheCiobanu, directorul general al Centrului NaţionalŞtiinţifico-Practic <strong>de</strong> Medicină Urgentă.S-a născut la 29 august 1951 în comuna Hânceşti,raionul Făleşti. În anul 1974 absolveşte cumenţiune Facultatea <strong>de</strong> Medicină Generală a Institutului<strong>de</strong> Stat <strong>de</strong> Medicină din Chişinău.După facultate, pe parcursul a cinci ani, GheorgheCiobanu se consacră medicinei rurale, <strong>de</strong>ţinândsuccesiv funcţiile <strong>de</strong> medic intern urolog la SpitalulClinic Republican din or. Bălţi (1974-1975), medicurolog la Spitalul Raional Central Făleşti (1975),medic-şef al Spitalului <strong>de</strong> circumscripţie din satulCatranâc, raionul Făleşti (1975-1978) şi <strong>de</strong> medicşefal Spitalului <strong>de</strong> circumscripţie din satul Glinjeni,raionul Făleşti (1978-1979).Activând ca medic practician, a ţinut să-şi aprofun<strong>de</strong>zecunoştinţele şi să-şi continue cariera. Înanul 1979 susţine cu succes examenele şi este înmatriculatla secundariatul clinic la catedra <strong>de</strong> chirurgiefacultativă a Institutului <strong>de</strong> Medicină din oraşulHarcov, Ucraina, iar în 1981 – la doctorantură, laaceeaşi catedră. Graţie capacităţilor profesionale şimanageriale <strong>de</strong>osebite, pe care le manifestă pe parcursulstudiilor, a fost angajat asistent universitar lacatedră (1984-1991) şi numit medic-şef al prestigiosuluiSpital Clinic Orăşenesc nr. 11 din oraşul Harcov(1984-1991), Ucraina. Concomitent, activeazăca magistru în medicina socială şi sănătatea publicăla World Health Organization, oraşul Moscova, Rusia(1989-1990).În 1983 Gheorghe Ciobanu susţine teza <strong>de</strong> doctorîn medicină la specialitatea chirurgie, cu tema:„Dinamica indicatorilor reactivităţii imunologice aorganismului la pacienţii cu peritonită în funcţie <strong>de</strong>stadiul maladiei şi gradul <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a procesuluiîn abdomen”, care a fost una dintre primele lucrăridin fosta URSS <strong>de</strong> o asemenea complexitate. Autorul,studiind în plină <strong>de</strong>sfăşurare indicatorii protecţieispecifice şi nespecifice a organismului la pacienţiicu peritonită, a perfecţionat diagnosticul complicaţiilorseptico-purulente în perioada postoperatorieprecoce, a divizat şi suplinit corecţia oportună a <strong>de</strong>reglărilorimunologice ale organismului în funcţie<strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a procesului patologic în abdomen.Ca rezultat, s-a ameliorat semnificativ tratamentulcomplex al acestui grup <strong>de</strong> pacienţi.Din 1991 până în prezent Gheorghe Ciobanu <strong>de</strong>ţinefuncţia <strong>de</strong> director general al Centrului NaţionalŞtiinţifico-Practic <strong>de</strong> Medicină Urgentă din oraşulChişinău. Propunerea ex-ministrului Sănătăţii, acad.Gheorghe Ghidirim, <strong>de</strong> a ocupa postul <strong>de</strong> medic-şefal Spitalului Clinic Orăşenesc <strong>de</strong> Urgenţă din Chişinăui-a oferit doctorului în ştiinţe Gheorghe Ciobanuposibilitatea <strong>de</strong> a reveni din oraşul Harcov labaştină, constituindu-se într-un act <strong>de</strong> clarviziune.Întors în ţară, dr. Gh. Ciobanu purce<strong>de</strong> la reorganizareaServiciului <strong>de</strong> medicină urgentă, acţiune princare a <strong>de</strong>marat o etapă nouă în activitatea serviciului,cu o ameliorare esenţială a asistenţei medicale.În funcţia <strong>de</strong> director general al Centrului NaţionalŞtiinţifico-Practic <strong>de</strong> Medicină Urgentă, doctorulGheorghe Ciobanu a acumulat un material ştiinţific<strong>de</strong> mare importanţă referitor la manifestareaclinico-epi<strong>de</strong>miologică şi managementul strategiilorurgenţelor medico-chirurgicale, care a servit cabază <strong>pentru</strong> teza sa <strong>de</strong> doctor habilitat „Evaluareaclinico-epi<strong>de</strong>miologică şi managementul strategiilorurgenţelor medico-chirurgicale în RepublicaMoldova”, pe care o susţine cu brio în anul 2001 laspecialităţile chirurgie şi medicină socială şi management.Această lucrare a permis a evalua obiectiv priorităţileîn reorganizarea şi adaptarea serviciilor<strong>de</strong> urgenţă la necesităţile comunităţii, a perfecţionastandar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> acordare a asistenţei medicale <strong>de</strong>3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 145
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93:
AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO