<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>pledau <strong>pentru</strong> eliberarea ţăranilor <strong>de</strong> sub jugul şerbieişi <strong>pentru</strong> dotarea lor, în mod gratuit, cu loturi <strong>de</strong>pământ cu drept <strong>de</strong> moştenire.În Încheiere, autorul monografiei ajunge la concluziatemeinică şi documentată <strong>de</strong>spre faptul certcă Eminescu ne-a lăsat drept moştenire două concepteeconomice noi ce ţin <strong>de</strong> viitorul economiei teoretice,înrudite cu cele ale marelui poet-economistrus A.S.Puşkin: 1. Omul-Personalitate ca subiect alprocesului <strong>de</strong> producţie; şi 2. Scopurile, create <strong>de</strong>Omul-Personalitate, concept care nu a fost intuitnici <strong>de</strong> unul dintre economiştii <strong>de</strong> primă mărime –Smith şi Ricardo, <strong>de</strong>oarece ei erau prizonierii legiiuniversale economice, supranumită – <strong>de</strong>terminismuleconomic. Potrivit ei, Omul nu se manifestă caun creator <strong>de</strong> scopuri, el pur şi simplu este o maşină<strong>de</strong> lucru (Kant), capabil doar să traducă în faptScopurile Naturii. Şi atât. (p. 338-340). Meditaţiilelui Eminescu sunt înrudite cu conceptul lui Puşkin<strong>de</strong>spre Omul-liber gospodar, creator <strong>de</strong> Scopuri înpersoana eroului său vrednic Evghenii Oneghin, şiaristocratului-gospodar, tocmai al poetului genialrus A.S. Puşkin, care poseda o moşie cu o suprafaţă<strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> hectare <strong>de</strong> pământ arabil, – suprafaţăegală cu suprafaţa moşiei tatălui lui Eminescu,– şi care, după cum mărturisea scriitorul economistP.E.Şciogolev în cartea sa „Пушкин и мужики”,<strong>de</strong> unul singur ducea cărţile evi<strong>de</strong>nţei contabile amoşiei sale.După cum menţionează autorul monografiei recenzate,Eminescu, aidoma lui Puşkin, pleda <strong>pentru</strong>o proporţionalitate sănătoasă dintre produsul materialşi expresia lui valorică în bani (fără supremaţia acestora:la Puşkin conceptul-cheie era – produsul simplu,iar la Eminescu – produsul-recoltă) (p. 321-322).Un merit aparte poate fi consi<strong>de</strong>rat efortul cercetătorului<strong>de</strong> a găsi în manuscrisele eminesciene2257, 2262, 2269 şi 2287 încercarea curajoasă, poate<strong>de</strong> pionierat, a poetului-economist Eminescu <strong>de</strong> a intuio corelaţie directă dintre economie şi ecologie. Econvingătoare argumentarea autorului <strong>de</strong>spre penetrarea<strong>de</strong> către cugetul lui Eminescu a teoriei economieinaturii, – expresia lui Ch.Darwin referitoare laevoluţia vieţii organice pe pământ, expusă <strong>de</strong> acestaîn teoria evoluţionistă, oglindită în cartea sa Origineaspeciilor (p. 294-295). Autorul monografiei nearată, că fiind fascinat <strong>de</strong> mesajul profund ştiinţifical lui „Darwin-tatăl” – expresia lui Eminescu, – poetul-economista dat voie cugetului său să creeze oi<strong>de</strong>e originală, ce uneşte ecologia cosmică şi ecologiateluric-organică cu ecologia Omului-Personalitate.Cităm: Corpul nostru este un răvaş <strong>de</strong> drum al pulberii…,adică a prafului cosmic (p. 295).În manuscrisul 2257, Eminescu surprin<strong>de</strong> corelaţiabioecologică dintre Plantă, Animal şi Om, argumentândgândul său, valabil <strong>pentru</strong> tot<strong>de</strong>auna, că… Pământul n-ar fi putut <strong>de</strong>veni lăcaşul Omului,dacă pe suprafaţa lui nu ar exista plante ce efectueazăbiosinteza substanţelor organice din cele mineraleîn prezenţa razelor solare (p. 303).Autorul monografiei face trimitere la fila nr. 311al aceluiaşi manuscris, un<strong>de</strong> Eminescu menţionaa<strong>de</strong>vărul: …dacă pământul e cultivat mai grijuliu,„…cu atât mai mare e oferta…, şi …omul trebuiesă ia aminte, că împrumută <strong>de</strong> la pământ surse <strong>de</strong>existenţă…, <strong>de</strong>ci …omul împrumută <strong>de</strong> la o bancămare, care cere aceeaşi punctualitate ca şi băncileAmericii, Franţei şi Angliei (p. 303). Eminescu alăsat posterităţii o schemă originală <strong>de</strong>spre lanţulnutriţiei universale, lanţ, care leagă economia Naturii(după Darwin), – ecologia (după Hekkell) cueconomia societăţii umane. În această schemă Eminescune arată în mod elocvent schimbul <strong>de</strong> substanţedintre trei inşi universali: 1. Plantă; 2. Animal(inclusiv Omul-Personalitate); şi 3. Pământ.E uluitor faptul, că această schemă eminesciană neaminteşte <strong>de</strong>spre schema circulaţiei bunurilor economice,produse într-o ţară timp <strong>de</strong> un an, elaborată<strong>de</strong> economistul francez F. Quesnay, – circulaţie-relaţiesocio-economică dintre trei clase sociale: 1. ţărănimea– unica clasă pozitivă, creatoare <strong>de</strong> bunurieconomice; 2. clasa sterilă – cea a meşteşugarilor;3. clasa aristocraţiei funciare. Autorul monografieiajunge la justa concluzie, că schema lui Eminescueste fie prematură, fie chiar utopică, dar e o primăîncercare în ştiinţa socio-economică <strong>de</strong> a coagulaeconomia umană cu ecologia naturală într-o singurăintegritate, – şi tocmai cu cea a Omului-Personalitate,Creator <strong>de</strong> Scopuri în numele vieţii eterne (p.306-312)”.Putem conchi<strong>de</strong>, <strong>de</strong>ci, că economiştii profesioniştişi economiştii practicieni nu ar pier<strong>de</strong> din autoritate,dacă, uneori, ar <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> operele literare cuenergie sociologică a marilor poeţi-economişti: Byron(Don Juan, Secolul <strong>de</strong> bronz şi Zilnicele), Puşkin(Evghenii Oneghin, Boris Godunov, Dubrovski,Alexandru Radişcev, Istoria lui Petru cel Mare etc.)şi Eminescu (manuscrisele socio-economice şi <strong>de</strong>economie politică), pe paginile cărora ar găsi răspunsurimai simple şi mai agere la unele situaţii <strong>de</strong>ordin etern al vieţii socio-economice cotidiene.Cu certitudine se poate menţiona că, prin analizaprofundă, efectuată în monografie, Eminescu apareca fiind un economist înzestrat, pasionat <strong>de</strong> teorialiberalismului economic clasic elaborată <strong>de</strong> mariieconomişti Smith şi Ricardo şi analizată prin prismaprincipiului Echitate socială <strong>de</strong> către genialii poeţiByron şi Puşkin, principiu care vine să-l completezepe cel al Eficienţei economice, elaborat <strong>de</strong> către Smithşi Ricardo, al economiei <strong>de</strong> piaţă ca atare.Astfel, monografia lui I. Ustian Eminescu:„Omul produce scopuri… (Eminescu şi teoria economică)este o carte originală şi utilă <strong>pentru</strong> tineretulstudios şi nu numai. Îl felicităm pe autor, iar cărţiilui îi dorim cititori avizi <strong>de</strong> cunoştinţe economice,şi, <strong>de</strong> ce nu, şi literare. Într-un ceas bun!142 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
JubileuDISTINS ISTORIC AL CULTURIIDr. hab. Gheorghe BOBÂNĂla 65 <strong>de</strong> aniNăscut la 16 iulie 1946, în s. Ciocâlteni r. Orhei.Filosof şi istoric al culturii, domeniul <strong>de</strong> cercetare:istoria filosofiei şi culturii româneşti, istoriafilosofiei universale, filosofia socială, filosofiaştiinţei, filosofia limbajului. Doctor habilitat înfilosofie (2005), profesor universitar (2009).Cu toate că prin aspiraţiile sale este <strong>de</strong> formaţiefilologică, Gheorghe Bobână şi-a continuat studiileîn domeniul filosofiei, <strong>de</strong>venind prin acumulări importanteun specialist <strong>de</strong> prim rang în istoria filosofieişi culturii româneşti medievale şi mo<strong>de</strong>rne. Unuldin domeniile <strong>de</strong> investigaţie pe care le-a îmbrăţişat<strong>de</strong> la bun început în cercetările sale ţine <strong>de</strong> personalitatealui Antioh Cantemir (1708/1709 - 1744), fiulmarelui cărturar umanist român Dimitrie Cantemir.Studiile în Fe<strong>de</strong>raţia Rusă au avut drept rezultat elaborareaşi susţinerea unei valoroase teze <strong>de</strong> doctoratîn istoria filosofiei, în 1978, la Moscova, în baza căreiaa editat la Chişinău un studiu monografic 1 <strong>de</strong>dicatconcepţiilor filosofice şi sociale ale lui AntiohCantemir, lucrare care s-a bucurat <strong>de</strong> mare căutareşi apreciere în multe centre ştiinţifice din fosta UniuneSovietică 2 .De aici încolo cercetările ce ţin <strong>de</strong> viaţa şi activitatealui Antioh Cantemir ca om politic, diplomat,poet şi om <strong>de</strong> ştiinţă, la care s-a adăugat interesulfaţă <strong>de</strong> opera culturală şi filosofică a lui DimitrieCantemir au rămas până în prezent unul din domeniile<strong>de</strong> cunoaştere în care profesorul Gheorghe Bobânăa venit cu ediţii <strong>de</strong> scrieri, tratate ştiinţifice şiopere literare 3 . Aceste elaborări şi ediţii consacrate1Бобынэ, Георгe. Философские воззрения АнтиохаКантемира, Кишинев,: Штиинца, 1981. – 136 с.2Приленский В. И. [Recenzie] // Научные доклады высшейшколы. Философские науки. – 1983. – Nr. 4. – C. 185-187.3Димитрий Кантемир. Избранные философские произведения/ сост., вступ. ст., коммент. и примеч.: Георгe Бобынэ;ред.: А. Бабий, Chişinău, Cartea Moldovei, 2003. – 360 с.; Bobănă,Gheorghe. Antioh Cantemir: poet, gânditor şi om politic,Chişinău, Civitas (Tipogr. “Bons Offices”), 2006 – 280 p.: il.celor două mari figuri ale culturii şi spiritualităţiinoastre, Dimitrie Cantemir şi fiul său Antioh, seînscriu printre cele mai importante din întreg discursulaca<strong>de</strong>mic ştiinţific susţinut <strong>de</strong> colegul nostrupe parcursul întregii sale activităţi <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong> ani încadrul Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei.În special, cercetătorul Gheorghe Bobână editeazăla Chişinău mai puţin cunoscutele tratate filosoficeale lui Dimitrie Cantemir: Sacrosanctae scientiaein<strong>de</strong>pingibilis imago (Imaginea <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>scrisa ştiinţei sacre sau Metafizica), Compendiolum universaelogices institutionis (Mic compendiu asupraîntregii învăţături a logicii), Monarchiarum phisicaexaminatio / Монархий фиcическое разсуждение(Studiu asupra naturii monarhiilor) însoţite <strong>de</strong> unprofund studiu introductiv, note şi comentarii princare nu numai sunt făcute mai accesibile şi mai înţelesetratatele marelui Cantemir, dar şi sunt puse înstrânsă legătură cu evoluţia gândirii şi mişcării <strong>de</strong>i<strong>de</strong>i europene din epocă.Într-un şir <strong>de</strong> periodice aca<strong>de</strong>mice şi enciclopedicedin Moldova, România, Rusia şi alte ţări, GheorgheBobână publică lucrări care ţin <strong>de</strong> concepţiilefilosofice, istorice şi ştiinţifice ale lui Antioh Cantemirca reprezentant al culturii ruse şi europene, încontextul marilor transformări în ştiinţa şi mişcareailuministă în <strong>de</strong>venire <strong>de</strong> pe continentul european înprima jumătate a sec. al XVIII-lea.Alte investigaţii sunt <strong>de</strong>dicate i<strong>de</strong>alului politic,filosofiei istoriei, precum şi momentului înscrieriilui Dimitrie Cantemir, prin tratatele sale ştiinţifice,în panorama filosofică a timpului său.De altfel, în teza <strong>de</strong> doctor habilitat în filosofieUmanismul în gândirea fi losofi că românească dinsecolul al XVII-lea – începutul secolului al XVIIIlea,susţinută în mod strălucit în 2005, în monografiaUmanismul în cultura românească (Chişinău,Epigraf, 2005, 272 p.) şi mai ales în lucrarea colectivăDinastia Cantemireştilor, sec. XVII-XVIII (coord.acad. Andrei Eşanu, Chişinău, 2008, 604 p.),Gheorghe Bobână vine cu o serie <strong>de</strong> sinteze <strong>de</strong> certăvaloare ştiinţifică privind concepţiile filosofice alelui Dimitrie şi Antioh Cantemir, fiind vorba <strong>de</strong> compartimentele:„Scrierile filosofice ale lui DimitrieCantemir” (p. 321-331) şi cele referitoare la „Copilăriaşi studiile. Formarea intelectuală” a lui AntiohCantemir (p. 494-504), precum şi <strong>de</strong>spre activitateaacestuia din urmă în calitate <strong>de</strong> diplomat, om politic(p. 504-515) şi filosof (p. 537-559). În aceste studiiprofesorul Gheorghe Bobână reuşeşte să prezintemateria expusă <strong>de</strong> la înălţimea unei experienţe <strong>de</strong>cercetare aca<strong>de</strong>mică <strong>de</strong> câteva <strong>de</strong>cenii.Prin lucrările <strong>de</strong>dicate Cantemireştilor, prin ediţiile<strong>de</strong> opere ale marilor noştri înaintaşi, GheorgheBobână se înscrie în rândul cercetătorilor <strong>de</strong> primrang în ştiinţa aca<strong>de</strong>mică din Republica Moldova.Aca<strong>de</strong>mician Andrei Eşanu3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 143
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89:
Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91:
Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO