<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>către Andrei Madan, Ion Pelivan, Spiru C. Haret,I. Bianu, G. T. Kirileanu, ministrul C. Angelescu şiPan Halippa. Toate secţiunile amintite sunt urmate<strong>de</strong> bogate şi la obiect note şi comentarii.Cel <strong>de</strong> al doilea volum este rezervat prezentăriioperei folcloristului şi etnografului, şi aici cu multenoutăţi. După Suspine. Culegere <strong>de</strong> poezii popularedin Basarabia, apărută, în 1897, în vechea serie a„Bibliotecii <strong>pentru</strong> toţi”, cu o prefaţă a lui GeorgeCoşbuc, urmează monografia Un sat basarabean <strong>de</strong>codru: Truşenii, publicată postum, colecţia inedită<strong>de</strong> folclor, pe care a păstrat-o poetul Vasile Luţcan,textele poetice ale melodiilor din Basarabia pe carele-a înregistrat <strong>de</strong> la Gh. V. Madan, în 1928, profesorulsorbonard Hubert Pernot, colecţie pe care a<strong>de</strong>scoperit-o, la Paris, etnologul Constantin Eretescu.Una din noutăţile, nu puţine, aduse <strong>de</strong> aceastăediţie, este capitolul Publicistică (vol.1, p. 280-352), care-l înfăţişează pe Madan ca un pasionat alpresei scrise. Şi-a dorit <strong>pentru</strong> aceasta o publicaţiea sa, Moldovanul, „gazetă naţională in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă”,care a apărut la Chişinău, timp <strong>de</strong> 22 <strong>de</strong> luni, între15 ianuarie 1907 şi octombrie 1908. Este a douapublicaţie românească din timpul stăpânirii ruseşti,prima fiind Basarabia. Simpla numire a titlurilorarticolelor vă<strong>de</strong>şte paleta largă a problemelorabordate <strong>de</strong> Madan, între ele apărarea românităţiilocuitorilor din stânga Prutului fiind prioritară:Moldoveni, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ţi ochii, Luminătorii norodului,Cine suntem şi <strong>de</strong> un<strong>de</strong> ne tragem noi, moldovenii,Dreptul fi resc şi sfânt al moldovenilor, ÎntemeiereaMoldovei, Să ne iubim neamul şi ţara, Încreştinareapoporului moldovean, Ce ne învaţă istoria, patrieşi patriotism. „În vechime, – scrie în articolul Cinesuntem şi <strong>de</strong> un<strong>de</strong> ne tragem noi, moldovenii – pevremea Domnului nostru Iisus Hristos, aceste locuriale noastre, frumoase şi binecuvântate <strong>de</strong> Dumnezeu,erau locuite <strong>de</strong> un neam <strong>de</strong> oameni care se numeaudaci. Ei locuiau nu numai Basarabia noastră,ci şi ţara Moldovei, care se întin<strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> Prut,şi Muntenia, ce se află dincolo <strong>de</strong> Moldova, şi Oltenia,ce se află dincolo <strong>de</strong> Muntenia, precum şi ţărileBanatului, Ar<strong>de</strong>alului, Bucovinei, care se află în ţaraAustriacului, şi care ţări sunt locuite tot <strong>de</strong> neamulnostru, cu toate că ei se numesc unii moldoveni ca şinoi, unii munteni, bucovineni, olteni, bănăţeni, ar<strong>de</strong>leni,în sfârşit fiecare după ţara lui, dar au acelaşigrai, acelaşi obicei, acelaşi trecut şi sunt <strong>de</strong> acelaşisânge şi lege cu noi”. Ple<strong>de</strong>ază constant <strong>pentru</strong> ştiinţa<strong>de</strong> carte, <strong>pentru</strong> luminarea basarabenilor, <strong>pentru</strong>limba română, <strong>pentru</strong> şcoală în limba română:„Avem dreptul să cerem ca în şcolile <strong>de</strong> la ţară să seînveţe pe lângă limba rusească şi cea moldovenească:acesta este dreptul cel mai sfânt şi mai firesc aloricărui popor (norod); fiindcă limba strămoşeascăeste <strong>pentru</strong> un neam ceea ce este <strong>pentru</strong> un om tatălsau maică-sa. Şi când părinţii noştri au fost din neamulmoldovenesc şi au vorbit limba moldovenească,când maicele noastre ne-au legănat tot în cântecemoldoveneşti şi ne-au învăţat să ne închinăm şi săne rugăm lui Dumnezeu în limba moldovenească,noi n-avem dreptul, nu ne lasă inima să ne lepădăm<strong>de</strong> ea, căci lepădându-ne <strong>de</strong> limba părintească, <strong>de</strong>neamul nostru ne lepădăm. Şi limba, legea şi obiceiurileneamului nostru nu sunt <strong>de</strong> ieri, <strong>de</strong> alaltăieri,ci <strong>de</strong> veacuri. Câte lupte s-au dat, cât sânge au cursşi câte vieţi s-au prăpădit numai şi numai să ni sepăstreze limba, legea şi obiceiurile curate şu neprihănite.”Se adresează cu <strong>de</strong>osebire învăţătorilor şipreoţilor, ca educatori ai oamenilor: „Iar într-un sat,cine mai mult <strong>de</strong>cât cel ce învaţă pe alţii, <strong>de</strong>cât preotulşi învăţătorul e chemat să <strong>de</strong>a pildă <strong>de</strong> urmare aunor asemenea sfinte învăţături? Cine mai mult <strong>de</strong>câtaceştia trebuie să se ferească <strong>de</strong> orice nedreptate,cine mai mult <strong>de</strong>cât aceştia trebuie să lupte împotrivatuturor pornirilor rele şi a patimilor care înjosescpe om şi-l fac nefericit pe lumea asta şi pierdut pelumea cealaltă. Sfântă şi grea este chemarea celui cee dator a învăţa pe alţii, dar mare va fi răsplata lui.”Pentru a fi mai convingător, citează, atunci cândscrie <strong>de</strong>spre patriotism, versete din Cântarea României,<strong>de</strong> Alecu Russo, sau din Mihail Kogălniceanu.În articolul Ce ne învaţă istoria, încheie cu un citatdin acesta: „să ne ţinem mai ales <strong>de</strong> cele trecute, săne ţinem <strong>de</strong> obiceiurile strămoşeşti, să ne ţinem <strong>de</strong>limba şi <strong>de</strong> istoria noastră; istoria neamului mai alessă ne fie cartea <strong>de</strong> căpetenie!”O altă mare figură <strong>pentru</strong> care a avut o consi<strong>de</strong>raţieaparte a fost B. P. Has<strong>de</strong>u, <strong>de</strong>spre care scrieun articol la două <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> la moartea acestuia,în care îl laudă pe cărturarul „profund <strong>de</strong>mocrat şinaţionalist”.Demersul permanent al lui Madan întru apărareamoldovenilor se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> şi din unele scrisoriale sale, cum sunt cele către Ion Pelivan, căruia îiexpedia cărţi româneşti, şi-i scria între altele: „Iubiţi-văapropiaţii, fraţii mei. Treziţi-i din întunericulîn care se află şi <strong>de</strong>şteptaţi conştiinţa naţională,<strong>pentru</strong> a aduce la cunoştinţa tuturor că românii nuau fost născuţi <strong>pentru</strong> a fi supuşi altor naţionalităţisau popoare”.Prin atenta îngrijire a textului, prin bogatul aparat<strong>de</strong> note şi comentarii, prin multele noutăţi aduse,ediţia Gh. V. Madan este o certă realizare.138 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
O INTERPRETAREINEDITĂ A RELAŢIILORINTERNAŢIONALEDr. Svetlana CIUMACNoutăţi editorialeEvoluţiile sociale, economice şi politice, din 1991până în prezent, poartă un caracter contradictoriu şi<strong>de</strong>seori imprevizibil. Republica Moldova după proclamareain<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei sale nu a făcut obiectul unuistudiu distinct, general şi <strong>pentru</strong> o perioadă <strong>de</strong> lungădurată a relaţiilor internaţionale. Elaborările în acestdomeniu au fost promovate, <strong>de</strong> regulă, în funcţie <strong>de</strong>conjunctura politică, care <strong>de</strong>seori nu a fost a<strong>de</strong>cvatăşi benefică. În acelaşi timp, procesele reformatoarelansate la începutul anilor 1990 în ţările est-europene,care aveau să fie o succesiune <strong>de</strong> dislocări şi jocuri,au impus reconstrucţia relaţiilor internaţionalenormale şi regăsirea profilului specific fiecărui dintrestate, prin îmbinarea unică a factorilor geo-politici,sociali, economico-tehnici, culturali şi spirituali.Pornind <strong>de</strong> la evaluarea corectă, potrivit căreiapână în anul 1991 Republica Moldova, ca şi fostelerepublici sovietice, au fost rupte <strong>de</strong> evoluţiilemondiale atât din motive politice, cât şi din celeeconomice, este firesc că cercetarea riguroasă şielaborarea unei concepţii strategice a domeniuluirelaţiilor internaţionale poartă un caracter primordialîn <strong>de</strong>zvoltarea socială, politică şi economicăa ţării.În acest sens, monografia Edifi carea relaţiilorinternaţionale postrăzboi rece: aspecte teoretico-metodologiceşi replieri geostrategice vine săcompleteze în plan teoretic şi cel practic imaginearelaţiilor internaţionale contemporane, elucidândcomponente ale domeniului analizat precum: statutuldisciplinar al ştiinţei Relaţiilor Internaţionale;fundamentarea ei teoretică; elaborarea conceptelor<strong>de</strong> ordine internaţională, ordine mondială şi sisteminternaţional; redimensionarea structurii sistemuluiinternaţional după încheierea războiului rece; impactuleroziunii suveranităţii asupra repoziţionăriistatului naţional în relaţiile internaţionale contemporane;interesul naţional ca factor <strong>de</strong>terminant alpriorităţilor strategice <strong>de</strong> politică externă a RepubliciiMoldova.Lucrarea prezintă o amplă şi profundă analiză ştiinţificăa procesului <strong>de</strong> reevaluare şi reconsi<strong>de</strong>rare arelaţiilor internaţionale postrăzboi rece. Incontestabilitateaimportanţei, actualităţii şi utilităţii acestei lucrărireiese din circumstanţele şi incertitudinile politico-diplomatice,noile configuraţii ale ordinii mondiale şi alestructurii sistemului internaţional, evoluţiilor sinuoaseşi mutaţiilor caracteristice perioa<strong>de</strong>i postrăzboi rece.Prin elucidarea exhaustivă a problematicii, centratăpe cercetarea abordărilor clasice şi contemporane;prezentarea <strong>de</strong>finiţiei proprii a Relaţiilor Internaţionale;evi<strong>de</strong>nţierea proceselor actuale <strong>de</strong> re-Victor JUC. Edifi carea relaţiilor internaţionalepostrăzboi rece: aspecte teoretico-metodologiceşi replieri geostrategice, Sirius SRL, <strong>2011</strong>configurare a poziţiilor şi redimensionare a pon<strong>de</strong>riistatului naţional sub impactul globalizării; analizămultiaspectuală şi sistemică a acestor sfere <strong>de</strong> activitate,studiul constituie o contribuţie <strong>de</strong> pionierat înarealul lucrărilor din domeniile relaţiilor internaţionaleşi ştiinţelor politice.Un loc substanţial şi original îl ocupă în lucrareanaliza conceptului <strong>de</strong> interes naţional şi <strong>de</strong>finireaintereselor naţionale ale Republicii Moldova vizavi<strong>de</strong> două componente majore – reintegrarea ţării şiintegrarea în Uniunea Europeană, componente careactualmente sunt punctele vulnerabile în afirmareastatului şi reprezintă instrumente ale speculaţiilor şipresiunilor politice în domeniul relaţiilor internaţionale.În urma abordării problemelor elucidate în lucrare,<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> semnificative sunt concluziile generaleşi recomandările privitor la perspectivele <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare a Republicii Moldova în contextul relaţiilorinternaţionale, mecanismele şi soluţiile propuseîntru ajustarea şi racordarea domeniului teoreticopractical relaţiilor internaţionale la necesităţile şirealităţile contemporane.Fiind rodul unei cercetări ştiinţifice profun<strong>de</strong> şi<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> actuale <strong>pentru</strong> societate, meritul principalal lucrării constă în autenticitatea soluţiilor <strong>de</strong>realizare a problematicii abordate care, fiind intercalatecu ştiinţele neoclasice şi contemporane, inclusivcu caracterul multidimensional al globalizării,propune recomandări şi concluzii generale întrurevigorarea şi canalizarea relaţiilor internaţionaleale Republicii Moldova.Dincolo <strong>de</strong> caracterul inedit al acestei lucrări,menţionăm faptul că, adresându-se unui public largşi variat, lucrarea se impune printr-o relatare inteligibilăa celor mai complicate subiecte ştiinţifice.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 139
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85:
AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87:
de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO