SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL LORASUPRA AGRICULTURIIAcad. Serafim ANDRIEŞ,Directorul Institutului <strong>de</strong> Pedologie,Agrochimie şi Protecţie a Solului„Nicolae Dimo”<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Recent a văzut lumina tiparului o nouămonografie a membrului corespon<strong>de</strong>nt alAca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei Mihail Vronschih,Laureat al Premiului <strong>de</strong> Stat în domeniul Ştiinţeişi Tehnicii. Lucrarea sa «Изменение климата ириски сельскохозяйственного производстваМолдовы» are un volum <strong>de</strong> 560 pagini şi seconstituie din capul locului într-o apariţie editorialăvaloroasă.Mihail Vronschih <strong>de</strong>sfăşoară o vastă şi variatăactivitate ştiinţifică. Cercetările sale în materie <strong>de</strong>protecţia plantelor, prognozarea evoluţiei situaţieifitosanitare în agrocenozele plantelor <strong>de</strong> cultură,elaborarea sistemelor integrate <strong>de</strong> protecţie aplantelor şi a tehnologiilor industriale <strong>de</strong> cultivarea plantelor agricole, implementarea realizărilorştiinţifice în agricultura Moldovei au contribuitla formularea şi <strong>de</strong>zvoltarea unor concepte noi,centrate pe soluţionarea problemelor stringente alecomplexului agroindustrial.Cunoştinţele profun<strong>de</strong> şi multilaterale îndiferite domenii ale ştiinţelor agricole, experienţaacumulată pe parcursul anilor i-au permisprofesorului M.Vronschih să analizeze <strong>de</strong>taliat şiprofund schimbările climatice, inclusiv riscurilenaturale şi antropice din ultimii ani, să evaluezeconsecinţele lor <strong>pentru</strong> agricultură şi economiaţării. În baza cercetărilor şi studiilor <strong>de</strong> sinteză elpropune soluţii noi, recomandări practice în ve<strong>de</strong>reaadaptării agriculturii la noile condiţii <strong>de</strong> schimbarea climei şi minimalizării riscurilor naturale şiantropice în procesul <strong>de</strong> producţie agricolă. Acesteaau fost formulate şi înaintate <strong>pentru</strong> implementare înbaza generalizării, prelucrării matematice a dateloragrometeorologice, recoltelor plantelor <strong>de</strong> cultură,stării fitosanitare pe parcursul anilor 1945-2007.Monografia este constituită din 9 capitole, carepot fi înglobate în trei părţi.ВРОНСКИХ М. Д. Изменение климата ириски сельскохозяйственного производстваМолдовы. Editura Grafema Libris SRL, <strong>2011</strong>Prima parte (capitolele 1 şi 2) cuprin<strong>de</strong> osuccintă caracteristică a zonelor agroclimaterice aleMoldovei. Este analizat amănunţit regimul termic şi<strong>de</strong>punerile atmosferice pe parcursul ultimilor 65 <strong>de</strong>ani. Se enumeră factorii care conduc la schimbărileclimatice (ciclicitatea activităţii solare, factoriinaturali şi antropici). În baza studiilor efectuate,autorul a ajuns la următoarele concluzii: temperaturamedie anuală în Moldova în ultimii 30-40 <strong>de</strong> ani aretendinţa <strong>de</strong> majorare cu 1,41 0 C (pag.13); cantitatea<strong>de</strong> precipitaţii atmosferice din ultimii 65 <strong>de</strong> ani s-amajorat în medie pe an cu 0,7 mm, în total cu 47mm (pag.16). Aceste concluzii au fost puse la bazaelaborării recomandărilor practice.În capitolul 2 se enumeră riscurile în agricultură(pedologice, climaterice, geologice, antropice,biologice) şi prejudiciile cauzate economieinaţionale. S-a constatat, <strong>de</strong> exemplu, că numai dincontul eroziunii solului, care astăzi afectează circa40% din terenurile agricole, prejudiciul anual directşi indirect constituie 2,5-2,7 miliar<strong>de</strong> lei (pag. 45).În partea a doua a monografiei se analizeazăproductivitatea plantelor <strong>de</strong> cultură (grâul <strong>de</strong>toamnă, porumbul, floarea-soarelui, sfecla <strong>pentru</strong>zahăr, viţa <strong>de</strong> vie, culturile pomicole) în funcţie <strong>de</strong>regimul termic (capitolul 3), <strong>de</strong>punerile atmosferice(capitolul 5) şi coeficientul hidrotermic (capitolul6). Analiza este efectuată minuţios <strong>pentru</strong> fiecare134 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Noutăţi editorialelună şi perioadă a anului. S-a constatat că majorareatemperaturii în perioada rece a anului conduce lacreşterea recoltei, iar în perioada caldă, în<strong>de</strong>osebiîn lunile <strong>de</strong> vară – la micşorarea productivităţiiplantelor <strong>de</strong> cultură (pag.155).În zonele <strong>de</strong> stepă şi silvostepă, în care esteamplasat teritoriul ţării noastre, umiditatea soluluiprezintă unul din factorii limitativi în formarearecoltelor înalte şi stabile. Deficitul <strong>de</strong> umiditate înfuncţie <strong>de</strong> zona pedoclimatică variază <strong>de</strong> la 10-25%<strong>pentru</strong> zona <strong>de</strong> Nord până la 42-44% <strong>pentru</strong> cea <strong>de</strong>Sud (tab.3.1, pag.103). Autorul, în baza prelucrăriistatistice a datelor obţinute pe parcursul a 65 <strong>de</strong> ani,<strong>de</strong>monstrează că recolta culturilor <strong>de</strong> câmp <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>în mare măsură <strong>de</strong> <strong>de</strong>punerile din perioada rece aanului. Prognoza recoltei culturilor agricole poate ficalculată utilizând ecuaţiile matematice respective(pag. 251, tab. 5.8.8).Partea a treia a cărţii este cea mai mare ca volum(pag. 261-545) şi-i consacrată evaluării condiţiiloragrometeorologice în <strong>de</strong>zvoltarea vătămătorilor şibolilor. S-a studiat influenţa <strong>de</strong>punerilor atmosfericeanuale, inclusiv din perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> toamnă, iarnă,primăvară şi vară în <strong>de</strong>zvoltarea bolilor. S-austabilit legităţile respective <strong>pentru</strong> diferite boli ladiferite culturi anuale şi multianuale. Rezultatelestudierii aprofundate a acestui fenomen, în opiniaautorului, pot fi utilizate la întocmirea prognozei<strong>de</strong>zvoltării sezoniere şi lunare a bolilor şi protejăriimai eficiente a plantelor <strong>de</strong> cultură. Sunt ampluprezentate şi rezultatele influenţei temperaturiila <strong>de</strong>zvoltarea bolilor şi vătămătorilor; ecuaţiilerespective <strong>pentru</strong> prognoza acestor fenomene ladiferite culturi agricole.În acest capitol cercetătorii, specialiştii <strong>de</strong> profilvor găsi răspunsuri la multe întrebări privind stareafitosanitară, prognoza <strong>de</strong>zvoltării vătămătorilor şibolilor în funcţie <strong>de</strong> condiţiile agrometeorologice şirecomandările practice privind protecţia plantelor înve<strong>de</strong>rea obţinerii recoltelor înalte.Se încheie monografia cu concluzii teoreticeşi recomandări practice <strong>pentru</strong> minimalizareaconsecinţelor schimbărilor climatice. Se propune: a)elaborarea complexului <strong>de</strong> măsuri <strong>pentru</strong> prevenirea,iar apoi <strong>pentru</strong> compensarea consecinţelor negativeale schimbărilor climatice prin elaborarea şiimplementarea tehnologiilor adaptive; b) trecerealentă <strong>de</strong> la sistemul integrat <strong>de</strong> protecţie a plantelorla o etapă nouă: formarea structurilor raţionale aleagrocenozelor plantelor <strong>de</strong> cultură.Pentru <strong>de</strong>păşirea crizei economico-financiare încomplexul agroindustrial profesorul M.Vronschihpropune spre realizare un complex <strong>de</strong> măsuri şi <strong>de</strong>indici respectivi <strong>de</strong> performanţă (pag. 548-551).1. Implementarea tehnologiilor noi şi renovareatehnicii agricole. Producătorii agricoli sunt orientaţisă utilizeze tehnologiile <strong>de</strong> lucrare conservativă asolului <strong>de</strong> tip „mini-till” şi „no-till” care asigură:micşorarea esenţială a cheltuielilor <strong>pentru</strong> procurareacarburanţilor; minimalizarea eroziunii solului ceafectează 40% din terenurile agricole; remediereaînsuşirilor agrofizice; conservarea umedităţii solului<strong>pentru</strong> formarea recoltelor înalte.2. Perfecţionarea structurii <strong>de</strong> producţie şi<strong>de</strong> export. Se propune: a) producerea culturilorcerealiere <strong>pentru</strong> asigurarea securităţii alimentare aţării şi necesităţilor sectorului zootehnic în nutrienţiconcentraţi; b) producerea uleiurilor vegetale <strong>de</strong>floarea-soarelui, soia şi rapiţă <strong>pentru</strong> necesităţileţării, producerea <strong>de</strong> biodiesel şi micşorarea importului<strong>de</strong> carburanţi. În politica exportului se propunerealizarea producţiei şi produselor: cu valoareadăugată (produse alimentare din sectorul zootehnic,spirturi, seminţe etc.), cu calităţi superioare (vinuri,divinuri, nuci, ierburi medicinale), dietice (fructe,struguri, legume) şi ecologice.3. Elaborarea <strong>de</strong> către instituţiile abilitate alestatului a strategiilor, politicilor noi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea complexului agroindustrial: crearea băncilor <strong>de</strong>stat <strong>pentru</strong> finanţarea proiectelor <strong>de</strong> perspectivăîn <strong>de</strong>zvoltarea complexului agroindustrial;construcţia noilor pieţe agricole şi mo<strong>de</strong>rnizareacelor existente <strong>pentru</strong> realizarea producţieiagricole; stimularea producătorilor agricoli înimplementarea tehnologiilor performante şi celorinformaţionale.4. Consolidarea şi cooperarea businessuluiagricol, crearea noilor structuri organizatorice,implementarea noilor tehnologii, cooperareainternaţională.Monografia conţine un valoros materialexperimental prelucrat matematic, prezentat întabele, figuri, scheme, anexe, precum şi bibliografieselectivă. De o mare valoare ştiinţifică şi practică,monografia este <strong>de</strong>stinată specialiştilor dinagricultură, ecologiştilor, biologilor, profesorilor şistu<strong>de</strong>nţilor din instituţiile <strong>de</strong> învăţământ <strong>de</strong> profil.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 135
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83:
Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO