ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBU<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Gheorghe Vida. Nina Arbore, Editura ARC,Colectia Maeştrii Basarabeni din Secolul XX,Chişinău, 2004Obsesiile noastre în acest secol sunt politice, dinpăcate. Totuşi, încercând să ne rupem din ce ne propundânşii/politicienii, în căutarea referinţelor la faptul<strong>de</strong> cultură ar fi momentul să ne amintim <strong>de</strong> NinaArbore /1889-1942/. Pictoriţă <strong>de</strong> origine basarabeană,<strong>de</strong>şi a trăit în România şi a îmbogăţit patrimoniulnaţional al ţării, până la moment nu s-au găsit fonduri<strong>pentru</strong> a edita o monografie, <strong>pentru</strong> organizareaunor expoziţii <strong>de</strong> promovare a operei artistei.Cineva observase că la Chişinău, în RepublicaMoldova „istoria artei moldovene se scrie: basarabeniirecuperează indivizi, întâmplări, succese, <strong>de</strong>stine,i<strong>de</strong>i. Îşi construiesc trecutul şi, <strong>de</strong>ci, prezentul. Îşi <strong>de</strong>finesc,întăresc, argumentează şi îşi ridică i<strong>de</strong>ntitatea.Un <strong>de</strong>taliu – major – al întregului i<strong>de</strong>ntitar ce creşteacum este colecţia „Maeştrii basarabeni din secolulXX“ a editurii Arc editată cu sprijinul „Fundaţiei Soros.”Nina Arbore a fost unul dintre artiştii propuşi înproiectul iniţiat în anul 2000 <strong>de</strong> editura Arc, <strong>pentru</strong>valorificarea maeştrilor din Moldova alături <strong>de</strong> AlexandruPlămă<strong>de</strong>ală, Miliţa Petraşcu, Auguste Baillayre,Mihai Grecu, Serghei Ciocolov, ValentinaRusu-Ciobanu, Andrei Sârbu... Graţie proiectuluieditorial Arc Nina Arbore a fost repusă pe scenacontemporană, iar autorul textului, criticul <strong>de</strong> artă şicercetătorul Gheorghe Vida „acoperă un mare goldin istoria artei româneşti: este o recuperare şi unsucces <strong>de</strong>opotrivă <strong>pentru</strong> basarabeni şi români”.Gheorghe Vida ne oferă <strong>de</strong>scoperirea unui <strong>de</strong>stin<strong>de</strong> o copleşitoare umanitate şi a unei opere-experimentcerebral necunoscute până la moment. Cercetătorula reconstituit contextul familial şi social-politicîn care a apărut şi a evoluat artista, a evocat personajelemajore din viata ei. Prin cele câteva fotografii <strong>de</strong>familie selectate <strong>pentru</strong> ilustrarea textului, ne-a oferitposibilitatea <strong>de</strong> a ne strecura în lumea Ninei Arbore,iar cronologia <strong>de</strong>taliată ne relevă prezenţa pictoriţeiîn manifestările artistice ale vremii.Din Enciclopedia familiilor boiereşti din Moldovaşi Tara Românească <strong>de</strong> Mihai Dim. Sturdza,aflăm <strong>de</strong>taliile <strong>de</strong>stinului acestei familii istorice boiereşticare a făcut ca <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nta lui Cârstea Arbore,Pârcălab <strong>de</strong> Neamţ <strong>de</strong> la 1471, să se încheieodată cu <strong>de</strong>clanşarea furiei comuniste. Nina Arborea fost ultima din neamul Arbore binecunoscut graţieacelui Luca Arbore, portar al Cetăţii Sucevei luiŞtefan cel Mare.Albumul Nina Arbore ne prezintă o biografieşi o <strong>de</strong>scifrare meticuloasă a curentelor şi stilurilorce au marcat căutările expresiei plastice ale pictoriţei.Artista se află la Paris în plină perioadă BelleEpoque, cunoscând lumea boemă a Şcolii din Paris,nihilismul, revoluţionarismul avangar<strong>de</strong>i franceze.Revenind în Ţară, se alătură grupurilor mo<strong>de</strong>rniste şiavangardiste, întreţine relaţii <strong>de</strong> prietenie cu MarcelIancu, Victor Brauner, Nicolae Tonitza, Aurel Jiquidi,Cecilia Cutescu Storck, Olga Greceanu, Miliţa Pătraşcu,actriţa Dida Solomon Callimachi. Importantepersonalităţi ale epocii scriu <strong>de</strong>spre opera ei şi îi apreciazăexperimentele plastice.Şi în încheiere, cu referire la artiştii uitaţi, nevalorificaţi,ignoraţi. Horia Patapievici se întreba întruneseu: „Ce fac statele cu personalităţile excepţionale?Le ucid când nu le sunt pe plac. Le ignorăcând nu se pot folosi <strong>de</strong> ele, <strong>de</strong> opera lor. Aceastătrăsătură este aproape singura comună tuturor regimurilorpolitice. Le promovează doar dacă le potsubordona. Căci numai cele mai liberale state se abţinsă confun<strong>de</strong> cultura pe care tind să o naţionalizezecu cultura pur şi simplu – statelor numai culturaoficială le apare ca fiind singura cultură care merităsă fie luată în seamă”. Ultima Arboreasă a <strong>de</strong>testatcultura oficială...Bibliografie1. Gheorghe Vida. Nina Arbore, Editura ARC,Colectia „Maestrii Basarabeni din Secolul XX“,Chisinau, 2004.2. Cristina Cazan. O biografie cu trecere prin şcoalalui Matisse, Observatorul cultural nr.596 din 14 octombrie<strong>2011</strong>.3. Artmark-investments of passions V.I. NinaArbore:Vas cu crini, 8 octombrie <strong>2011</strong>.4. Horia Patapievici. Problema hrănirii în Pritaneu alui Socrate, Evenimentul Zilei, 2-4 aprilie 2008.132 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Noutăţi editorialeBOGĂŢIA NOASTRĂNETRECĂTOAREDr. Pantelei VLADIMIRInstitutul <strong>de</strong> Ecologie şi Geografie, AŞMAndrei URSUSOLURILE MOLDOVEILa cea <strong>de</strong>-a 82-a aniversare, aca<strong>de</strong>micianulAndrei Ursu vine cu cea mai semnificativă lucrareştiinţifică a sa, care pe drept cuvânt îi încununeazăîntreaga viaţă şi activitate – monografiamonumentală „Solurile Moldovei”, publicată încolecţia Aca<strong>de</strong>mica, una <strong>de</strong> elită, menită să pună învaloare cele mai importante personalităţi şi realizăriîn domeniul ştiinţei şi culturii din RepublicaMoldova.Toată viaţa şi activitatea aca<strong>de</strong>micianuluiAndrei Ursu, începând cu studiile universitare,continuând cu investigaţiile în cadrul Institutului<strong>de</strong> Cercetări în Pedologie şi Agrochimie „NicolaeDimo”, administrarea ştiinţei în acelaşi institut, apoiîn <strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei, a fost consacratăstudierii, cunoaşterii, utilizării, protejării celei maiimportante resurse naturale a ţării – solurilor.Aca<strong>de</strong>micianul, profesorul universitar AndreiUrsu aparţine glorioasei şcoli <strong>de</strong> pedologi dinRepublica Moldova şi <strong>de</strong> peste hotare, discipoliai marilor savanţi V. Dokuceaev şi N. Dimo. Şi-acreat cariera ştiinţifică prin muncă asiduă şi dragostenemărginită faţă <strong>de</strong> ştiinţele solului, natura Moldovei,oamenii ei, palmaresul său cuprinzând circa 580 <strong>de</strong>lucrări ştiinţifice, inclusiv 19 monografii, mai mult <strong>de</strong>30 <strong>de</strong> hărţi ale solurilor republicii.Monografia „Solurile Moldovei” poate fi pe bunădreptate consi<strong>de</strong>rată cartea vieţii sale. Semnificaţialucrării constă în faptul că în ea au fost generalizaterezultatele cercetărilor <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> jumătate <strong>de</strong>secol în domeniul genezei, geografiei, cartografierii,regionării, transformării tehnogenetice, pretabilităţiişi evoluţiei solurilor; legităţile interacţiunii tuturorfactorilor pedogenetici – factorii bioclimatici, rocilematerne, relieful, organismele vegetale şi animale –care au condus la formarea solurilor RepubliciiMoldova.Concluziile teoretice şi practice în materie <strong>de</strong>pedologie, investigaţiile prezentate în monografia„Solurile Moldovei” sunt, <strong>de</strong> asemenea, şi rezultatulgeneralizării cercetărilor efectuate <strong>de</strong> către savanţiirepublicii şi <strong>de</strong> peste hotarele ei. În tot cuprinsulAndrei URSU. Solurile Moldovei, colecţiaAca<strong>de</strong>mica, Editura Ştiinţa, <strong>2011</strong>lucrării este accentuat caracterul utilizării raţionaleîn funcţie <strong>de</strong> pretabilitatea solurilor sub toateaspectele, inclusiv ca obiect şi bază, oglindă abiocenozelor, landşafturilor şi ecosistemelornaturale.Aca<strong>de</strong>micianul Andrei Ursu a acordat oimportanţă <strong>de</strong>osebită cercetărilor, cunoaşterii şielaborării unor recomandări a<strong>de</strong>cvate în legăturăcu impactul tehnogenetic asupra învelişului <strong>de</strong> sol,modificărilor şi evoluţiei solurilor transformatetehnogenetic şi restabilirii proprietăţilor şicapacităţilor lor multifuncţionale.Compusă din 4 părţi, inclusiv 11 capitole şimultiple compartimente mai <strong>de</strong>taliate, monografiaaca<strong>de</strong>micianului Andrei Ursu are un caracterenciclopedic şi cu siguranţă va fi <strong>de</strong> folosincontestabil specialiştilor din diferite domenii,savanţilor, practicienilor, stu<strong>de</strong>nţilor, tuturor celorpreocupaţi <strong>de</strong> soarta bogăţiei noastre netrecătoarenaturale – solurile Republicii Moldova, <strong>de</strong> studierea,cunoaşterea, utilizarea raţională şi protejarea lor.Nu vom exagera spunând că monografia„Solurile Moldovei” constituie un fenomen unicat,rezultat al muncii prodigioase a unei personalităţi<strong>de</strong>osebite. Îmi exprim convingerea că generaţiileactuale şi cele care vor veni vor aprecia la justa eivaloare importanţa teoretică şi practică a lucrăriimonografice a aca<strong>de</strong>micianului Andrei Ursu„Solurile Moldovei”.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 133
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81:
Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO