12.07.2015 Views

Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBU<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Gheorghe Vida. Nina Arbore, Editura ARC,Colectia Maeştrii Basarabeni din Secolul XX,Chişinău, 2004Obsesiile noastre în acest secol sunt politice, dinpăcate. Totuşi, încercând să ne rupem din ce ne propundânşii/politicienii, în căutarea referinţelor la faptul<strong>de</strong> cultură ar fi momentul să ne amintim <strong>de</strong> NinaArbore /1889-1942/. Pictoriţă <strong>de</strong> origine basarabeană,<strong>de</strong>şi a trăit în România şi a îmbogăţit patrimoniulnaţional al ţării, până la moment nu s-au găsit fonduri<strong>pentru</strong> a edita o monografie, <strong>pentru</strong> organizareaunor expoziţii <strong>de</strong> promovare a operei artistei.Cineva observase că la Chişinău, în RepublicaMoldova „istoria artei moldovene se scrie: basarabeniirecuperează indivizi, întâmplări, succese, <strong>de</strong>stine,i<strong>de</strong>i. Îşi construiesc trecutul şi, <strong>de</strong>ci, prezentul. Îşi <strong>de</strong>finesc,întăresc, argumentează şi îşi ridică i<strong>de</strong>ntitatea.Un <strong>de</strong>taliu – major – al întregului i<strong>de</strong>ntitar ce creşteacum este colecţia „Maeştrii basarabeni din secolulXX“ a editurii Arc editată cu sprijinul „Fundaţiei Soros.”Nina Arbore a fost unul dintre artiştii propuşi înproiectul iniţiat în anul 2000 <strong>de</strong> editura Arc, <strong>pentru</strong>valorificarea maeştrilor din Moldova alături <strong>de</strong> AlexandruPlămă<strong>de</strong>ală, Miliţa Petraşcu, Auguste Baillayre,Mihai Grecu, Serghei Ciocolov, ValentinaRusu-Ciobanu, Andrei Sârbu... Graţie proiectuluieditorial Arc Nina Arbore a fost repusă pe scenacontemporană, iar autorul textului, criticul <strong>de</strong> artă şicercetătorul Gheorghe Vida „acoperă un mare goldin istoria artei româneşti: este o recuperare şi unsucces <strong>de</strong>opotrivă <strong>pentru</strong> basarabeni şi români”.Gheorghe Vida ne oferă <strong>de</strong>scoperirea unui <strong>de</strong>stin<strong>de</strong> o copleşitoare umanitate şi a unei opere-experimentcerebral necunoscute până la moment. Cercetătorula reconstituit contextul familial şi social-politicîn care a apărut şi a evoluat artista, a evocat personajelemajore din viata ei. Prin cele câteva fotografii <strong>de</strong>familie selectate <strong>pentru</strong> ilustrarea textului, ne-a oferitposibilitatea <strong>de</strong> a ne strecura în lumea Ninei Arbore,iar cronologia <strong>de</strong>taliată ne relevă prezenţa pictoriţeiîn manifestările artistice ale vremii.Din Enciclopedia familiilor boiereşti din Moldovaşi Tara Românească <strong>de</strong> Mihai Dim. Sturdza,aflăm <strong>de</strong>taliile <strong>de</strong>stinului acestei familii istorice boiereşticare a făcut ca <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nta lui Cârstea Arbore,Pârcălab <strong>de</strong> Neamţ <strong>de</strong> la 1471, să se încheieodată cu <strong>de</strong>clanşarea furiei comuniste. Nina Arborea fost ultima din neamul Arbore binecunoscut graţieacelui Luca Arbore, portar al Cetăţii Sucevei luiŞtefan cel Mare.Albumul Nina Arbore ne prezintă o biografieşi o <strong>de</strong>scifrare meticuloasă a curentelor şi stilurilorce au marcat căutările expresiei plastice ale pictoriţei.Artista se află la Paris în plină perioadă BelleEpoque, cunoscând lumea boemă a Şcolii din Paris,nihilismul, revoluţionarismul avangar<strong>de</strong>i franceze.Revenind în Ţară, se alătură grupurilor mo<strong>de</strong>rniste şiavangardiste, întreţine relaţii <strong>de</strong> prietenie cu MarcelIancu, Victor Brauner, Nicolae Tonitza, Aurel Jiquidi,Cecilia Cutescu Storck, Olga Greceanu, Miliţa Pătraşcu,actriţa Dida Solomon Callimachi. Importantepersonalităţi ale epocii scriu <strong>de</strong>spre opera ei şi îi apreciazăexperimentele plastice.Şi în încheiere, cu referire la artiştii uitaţi, nevalorificaţi,ignoraţi. Horia Patapievici se întreba întruneseu: „Ce fac statele cu personalităţile excepţionale?Le ucid când nu le sunt pe plac. Le ignorăcând nu se pot folosi <strong>de</strong> ele, <strong>de</strong> opera lor. Aceastătrăsătură este aproape singura comună tuturor regimurilorpolitice. Le promovează doar dacă le potsubordona. Căci numai cele mai liberale state se abţinsă confun<strong>de</strong> cultura pe care tind să o naţionalizezecu cultura pur şi simplu – statelor numai culturaoficială le apare ca fiind singura cultură care merităsă fie luată în seamă”. Ultima Arboreasă a <strong>de</strong>testatcultura oficială...Bibliografie1. Gheorghe Vida. Nina Arbore, Editura ARC,Colectia „Maestrii Basarabeni din Secolul XX“,Chisinau, 2004.2. Cristina Cazan. O biografie cu trecere prin şcoalalui Matisse, Observatorul cultural nr.596 din 14 octombrie<strong>2011</strong>.3. Artmark-investments of passions V.I. NinaArbore:Vas cu crini, 8 octombrie <strong>2011</strong>.4. Horia Patapievici. Problema hrănirii în Pritaneu alui Socrate, Evenimentul Zilei, 2-4 aprilie 2008.132 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!