<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>revine în ţară, un<strong>de</strong> şi-a <strong>de</strong>sfăşurat activitatea pânăla sfârşitul vieţii.Talentată, instruită şi cultă, s-a constituit într-oa<strong>de</strong>vărată protagonistă a artelor frumoase româneşti.Artist plastic realizat prin pictură cu culori <strong>de</strong>ulei şi <strong>de</strong> apă, prin frescă şi mozaic, prin multipletehnici ale <strong>de</strong>senului şi gravurii, se impune, dupăcum o caracteriza critica timpului, prin soliditateameşteşugului şi măiestriei, prin poeticitatea viziuniişi sensibilitate. Creaţiile ei, categoric <strong>de</strong>păşindcadrul <strong>de</strong> la care a pornit la <strong>de</strong>but, alături <strong>de</strong> celesemnate <strong>de</strong> colegele sale, Rodica Maniu Mützner,Michaela Eleutheria<strong>de</strong>, Lucia Dem(etria<strong>de</strong>) Bălăcescu,Cecilia Cuţescu-Storck, Mina Byck-Wepper,Nuni Dona, Nutzi Acontz, Elena Popeea, MagdalenaRădulescu, sunt etalate frecvent la prestigioaseexpoziţii din ţară şi din străinătate.A fost o prezenţă constantă şi agreabilă la SaloaneleOficiale ale vremii şi la alte expoziţii <strong>de</strong> grup,<strong>de</strong> răsunet în epocă: Arta română, Arta nouă, Grupulnostru, Expoziţia internaţională <strong>de</strong> la Barcelona,Expoziţia <strong>de</strong> artă futuristă <strong>de</strong> la Roma. Este activă,inovatoare, atât la configurarea unui discurs plasticdistinct, cât şi la organizarea procesului creator. Valorificăpotenţialul comportat <strong>de</strong> culoare în îmbinarecu <strong>de</strong>sen şi cu sugestia unui mo<strong>de</strong>laj clasic, careîn accepţia pictoriţei a căpătat forma <strong>de</strong> apoftegmă:„Urăsc tot ce-i vulgar şi insistent, caut măreţie şiseriozitate clasică”.În pictură, în<strong>de</strong>osebi în genul portretului, a contribuit,indubitabil, prin originalitate, prospeţimeşi sonoritate cromatică, la sporirea patrimoniuluiartistic. În ce priveşte natura statică, florile – unuldintre aspectele ei esenţiale, – „ocupă un rol centralNina Arbore. Oraş, xilogravură, 185 x 155 mm, [Nr. 3 din tirajul <strong>de</strong> 15 exemplare], 1934. ColecţiaBibliotecii Aca<strong>de</strong>miei României130 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Arte plasticeîn repertoriul tematic al Ninei Arbore. Atitudineaartistei în faţa acestei teme este una contemplativă,păstrând tot<strong>de</strong>auna interesul <strong>pentru</strong> subiect, chiar şiatunci când florile par un pretext <strong>pentru</strong> un exerciţiucromatic, aidoma lui Matisse”. (Gh. Vida)Colaborează cu <strong>de</strong>sene şi gravuri cu tematicăsocială la publicaţiile A<strong>de</strong>vărul literar şi artistic,Cuvântul liber.Secundată <strong>de</strong> pictorii basarabeni V. Manoli,I. Filatiev şi V. Ivanov, execută în frescă, tempera şimozaic/ulei, lucrările monumentale la Bis. Sf. ÎmpăraţiConstantin şi Elena, Constanţa (1936-1937), şila Biserica Sf. Ilie Tesviteanul, Sinaia (1938-1939),acestea constituind un prinos înnoitor, neo-bizantin,marcat <strong>de</strong> originalitate <strong>pentru</strong> atare gen <strong>de</strong> creaţiedin prima jumătate a secolului al XX-lea – în primulrând prin amplificarea rolului tan<strong>de</strong>mului: componentegrafice şi cele cromatice.Cu o altă Mare Doamnă a picturii româneşti,Olga Greceanu, înve<strong>de</strong>rează solidaritate la înfiinţareaSindicatului Artelor Frumoase, totodată,<strong>de</strong>schid împreună o expoziţie la New York, un<strong>de</strong>câştigă simpatia soţiei lui Roosevelt. Operele i-aufost incluse în multiple colecţii publice: MuzeulNaţional <strong>de</strong> Artă al României, Muzeul Colecţiilor<strong>de</strong> Artă, Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti,Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei Române s.a. A fost profesorîn învăţământul artistic (<strong>Aca<strong>de</strong>mia</strong> Artelor Decorative,1926-1927.După reînregistrarea societăţii artiştilor plasticidin Basarabia – Societatea <strong>de</strong> Belle Arte din Basarabia– Nina Arbore conlucrează alături <strong>de</strong> AugustBaillayre, Vasile Cijevschi, George Petraşcu, MiliţaPetraşcu, Alexandru Plămă<strong>de</strong>ală ş.a., la viaţa artistică<strong>de</strong> la Chişinău, simultan antrenează plasticienioriginari din Basarabia în acţiuni <strong>de</strong> creaţie în altecentre culturale din România. Creaţia Ninei Arborea beneficiat din capul locului <strong>de</strong> abordări pertinenteşi docte ale unor colegi şi critici <strong>de</strong> artă ca NicolaeTonitza, George Oprescu, Marcel Iancu, Ionel Jianu,Alexandru Plămă<strong>de</strong>ală.După punerea într-un con <strong>de</strong> umbră, <strong>de</strong> la fineleanilor 1940 până la mijlocul anilor 1960, operasa, treptat-treptat, este repusă în circuitul cultural.Abordările semnate <strong>de</strong> criticul <strong>de</strong> artă Tudor Stavilă,dar, în mod <strong>de</strong>osebit, <strong>de</strong> Gheorghe Vida, carea editat o primă monografie <strong>de</strong>spre opera şi activitateaNinei Arbore – Gheorghe Vida. Nina Arbore.[Monografie-album]. – Ch., Editura ARC. Maeştribasarabeni din secolul XX, 2004. –80 P. + il. – înseamnăo apropiere <strong>de</strong> obiectul şi subiectul nostru,<strong>de</strong> dimensiunea a<strong>de</strong>vărată a ceea ce înseamnă şipoate să însemne Nina Arbore în arta românească şiîn <strong>de</strong>zvoltarea culturii secolului al XX-lea.Bibliografie:Vida, Gheorghe, „Nina Arbore / Maeştri Basarabenidin Secolul XX”, ed. Arc, Chişinău, 2004.Nina Arbore împreună cu pictorii I. Filatief şi Victor Ivanov pe şantierul Bis. Sf. Împăraţi Constantin şiElena, Constanţa. 1936. Fotografie din colecţia Tudor Stavilă3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 131
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71:
AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73:
Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75:
AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77:
AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79:
AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO