<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong><strong>de</strong> viaţă al părinţilor şi buneilor. Pe <strong>de</strong> altă parte, astfelse pot păstra şi transmite noilor generaţii uneletradiţii şi obiceiuri populare, cu colorit naţional, îndiferite domenii ale activităţii umane.E a<strong>de</strong>vărat, în aceşti ani s-au realizat foarte puţinedin planurile iniţiale şi aspiraţiile autorilor acesteii<strong>de</strong>i. De vină, <strong>de</strong>sigur, este situaţia economică.Statul, <strong>pentru</strong> moment, nu are posibilitate să acor<strong>de</strong>atenţia cuvenită amenajării unui asemenea muzeu,<strong>de</strong>oarece nu are disponibile resursele necesare.Tocmai <strong>de</strong> aceea, administraţia Muzeului Naţional<strong>de</strong> Etnografie şi Istorie Naturală <strong>de</strong>pune eforturiconsistente <strong>pentru</strong> a trezi interesul sectoruluiprivat, a oamenilor <strong>de</strong> afaceri faţă <strong>de</strong> acest obiect <strong>de</strong>cultură, atât <strong>de</strong> mult aşteptat şi dorit <strong>de</strong> cetăţeni, şi<strong>de</strong> a atrage investiţii private la crearea expoziţiilor<strong>de</strong> arhitectură populară specifice zonelor etnograficeale republicii. Satele convenţionale, care urmeazăsă fie amenajate în acest spaţiu muzeografic – cumori <strong>de</strong> vânt, conace boiereşti, biserici din lemn,staţii ale poştei cu cai, fierării, hanuri, gospodăriiţărăneşti – nu vor fi doar curiozităţi, ci o pagină aistoriei milenare a populaţiei băştinaşe care a trăitpe aceste meleaguri, şi-a făurit propria cultură şipropria istorie. Cultura şi istoria pe care nu avemdreptul să le neglijăm, ci din contra – trebuie să <strong>de</strong>punemeforturi <strong>pentru</strong> a le păstra drept dovadă căpre<strong>de</strong>cesorii noştri şi-au orânduit viaţa astfel ca săle fie nu doar comod şi util, ci şi interesant, căutândfrumosul şi esteticul în tot ce au zămislit.Odată ce cărarea spre Muzeul Satului a fost bătătorită,sperăm că se vor găsi oameni cu inimă marecare ţin la istoria vetrelor <strong>de</strong> un<strong>de</strong> au pornit în lume şicare vor pune umărul ca biserica „Adormirea MaiciiDomnului” să nu rămână <strong>de</strong> una singură. Ca înjurul ei să se înalţe celelalte atribute a vieţii satuluibasarabean, selectate <strong>de</strong> muzeografi prin localităţilenoastre. Ar fi un gest extrem <strong>de</strong> frumos şi nobil, ungest care ar <strong>de</strong>monstra că societatea noastră ştie săpreţuiască valorile culturale autentice, ştie să le valorificeşi să le facă un bun <strong>pentru</strong> toată lumea.Rămâne doar ca intenţiile bune ale muzeografilor,sprijinite <strong>de</strong> autorităţi, să fie susţinute şi <strong>de</strong> oamenii<strong>de</strong> afaceri. E necesar ca şi statul să creeze o atmosferăcorespunzătoare <strong>pentru</strong> a interesa sectorul privat înaceastă activitate. Numai unind eforturile vom putearealiza asemenea programe <strong>de</strong> anvergură.Aşa să ne ajute Dumnezeu!...salvată şi în toată frumuseţea sa, la Muzeul Satului din Chişinău120 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
PRINŢESAMARIA CANTEMIRÎNTRE FICŢIUNEARTISTICĂŞI REALITATE ISTORICĂAcad. Andrei EŞANUValentina EŞANUIstoriePRINCESS MARIA CANTEMIR – BETWEENFICTION AND HISTORICAL REALITY.In historiography and especially in fi ction wasrooted on opinion that Princess Mary - daughter ofPrince of Moldova Dimitrie Cantemir, was involvedan intimate relationship with Czar Peter the Great.From sources of the epoch we bring up evi<strong>de</strong>ncesclearly pointing out that this historical myth, appearedin diplomatic and imperial’s spheres of Russiannobility, was just a banal worldly intrigue.În istoriografia mo<strong>de</strong>rnă, mai cu seamă prinopiniile expuse la finele sec. al XIX-lea <strong>de</strong> istoriculrus Leonid Nicolaevici Maikov, prin interpretărilesale îndoielnice, în lucrarea Княжна МарияКантемир 1 , ale unor informaţii memorialistice şiepistolare, treptat s-a impus în literatura istoricărusă (C.Valişevskii 2 ) şi cea românească (fiind vorba<strong>de</strong> P.P.Panaitescu 3 şi G. Cioranesco 4 ), dar maifrecvent în literatura beletristică, punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>repotrivit căruia Maria (1700-1757), fiica mai mare alui Dimitrie Cantemir, ar fi fost amanta lui Petru I,ţarul Rusiei. În ultimele <strong>de</strong>cenii, această presupusărelaţie a avut reflectare largă, mai ales prin opereleunor scriitori contemporani (Daniil Granin, IonDruţă, Zinaida Cirkova ş.a.), căpătând amploareaunei avalanşe în internet, iar <strong>de</strong> aici a pătruns în percepţiapublică drept a<strong>de</strong>văr incontestabil.Prin pana aceloraşi autori, se afirmă cum căaceastă pasiune a ţarului faţă <strong>de</strong> Maria s-a înfiripatîn cadrul festivităţilor din toamna lui 1721-1722<strong>de</strong>dicate încheierii păcii <strong>de</strong> la Nystadt (30 august1721) 5 . Conform aceloraşi surse, din această legăturăa ţarului cu Maria prinţesa ar fi rămas însărcinată,fapt care a ajuns cică la urechile ÎmpărăteseiEcaterina. Mai mult, se susţine că această idilă ar fifost şi pe placul lui Dimitrie Cantemir, care spera cafiica să ajungă împărăteasă, iar pruncul lor, dacă arfi băiat, să <strong>de</strong>vină moştenitorul imperial al Rusiei.La o asemenea întorsătură a <strong>de</strong>stinului prinţul Dimitrie,chipurile, ar fi sperat că îl va putea convingePrinţesa Maria CANTEMIRpe ţar să întoarcă din nou armele contra ImperiuluiOtoman şi pe această cale să-şi elibereze ţara <strong>de</strong> subdominaţia străină. Având interesele sale în problemasuccesiunii tronului Rusiei, Împărăteasa Ecaterinaar fi căutat în fel şi chip să zădărnicească aceste planuri.Potrivit unor informaţii mai mult alimentate<strong>de</strong> zvonuri 6 , expuse în <strong>de</strong>peşele din 8 iunie 1722 7 şi13 iunie 1723 8 ale lui Jacques <strong>de</strong> Campredon, ministrulplenipotenţiar al Franţei în Rusia, ţarina prinintermediul medicului imperial Polikala ar fi făcutca Maria să avorteze la Astrahan 9 . Se mai admite căînsăşi construirea unei biserici cu hramul „Sf. MariaMagdalena” ar fi drept mărturie a păcatului săvârşit<strong>de</strong> Maria în tinereţe.Totuşi, mai cu seamă în ultimii ani, o asemeneatratare a problemei este pusă la îndoială. Separe, primul care a supus unui examen critic pretinsarelaţie a prinţesei Maria Cantemir cu ţarulPetru I a fost Ştefan Ciobanu în cunoscuta lucrareDimitrie Cantremir în Rusia 10 . În compartimentul<strong>de</strong>dicat Mariei Cantemir în lucrarea DinastiaCantemireştilor, publicată la Chişinău în 2008,subsemnaţii (acad. Andrei şi Valentina Eşanu – n.r.),analizând informaţiile pe care s-a sprijinit Maikov,înclină să creadă că cele spuse <strong>de</strong>spre Maria nu corespundrealităţii 11 . Puţin mai târziu tot la Chişinăuapare lucrarea Moştenirea epistolară a lui DimitrieCantemir <strong>de</strong> Victor Ţvircun 12 , care <strong>de</strong> asemenea respingeexistenţa unui roman al lui Petru I cu Ma-3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 121
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69:
CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO