Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Muzeologie... în schele, pe loc nou...bârnele originale se datorează proniei lui Dumnezeu,dar şi măiestriei echipei de restauratori dirijatede părintele Sergiu Curnic.E îmbucurător faptul că acest minunat monumental arhitecturii ecleziastice de lemn, aflat pânăacum un an şi ceva într-o avansată fază de dispariţiefizică, a fost transferat pe teritoriul Muzeului Satuluişi restaurat la cele mai înalte exigenţe în domeniulrestaurării de o echipă de arhitecţi şi muncitorirestauratori de aici din Moldova. De menţionat căechipa respectivă mai are o experienţă similară, restaurândîn perioada 2006-2009 biserica-monument,tot de lemn, ce datează cu secolul al XVIII-lea, dins. Palanca, raionul Călăraşi.Monumentele sunt istoria sacră încremenită apoporului. Un popor fără istorie, fără monumenteeste o gloată. Nu în zadar se spune că dacă vrei sădispară un popor, este de ajuns să-i distrugi monumentele,restul fiind o chestiune de timp.Se ştie că dintre monumentele istorice cel maicomplicat de păstrat sunt cele care reprezintă arhitecturapopulară. Construite, de regulă, pentru vieţuireaunei, cel mult a două generaţii, din materialeperisabile precum lutul şi lemnul, ele sunt supuseunei deteriorări rapide. Unica şansă de supravieţuirea acestora sunt muzeele satului, practică încetăţenităîn Europa încă de la finele secolului al XIX-lea.Astăzi în Europa există peste 500 de asemenea muzee.Şi faptul că deocamdată suntem singura ţară dinEuropa care nu are un Muzeu al Satului, unde să fieexpuse cele mai caracteristice monumente ale culturiinoastre rurale din sec. XVIII-prima jumătatea sec. XX, precum morile de vânt, morile de apă,casele ţărăneşti, bisericile de lemn, monumente carene caracterizează pe noi ca popor, ca naţiune, esteun lucru regretabil. Monumentele nu aşteaptă. Elese ruinează şi se topesc văzând cu ochii, zi de zi. Şicând va veni acea zi, când bugetul va avea posibilitatesă finanţeze transferarea şi restaurarea lor pe teritoriulMuzeului Satului, nu vom avea ce transfera.De aceea, implicarea unor oameni de bună credinţăîn finanţarea restaurării şi punerii în valoare a acesteibiserici este un început de bun augur şi demn dea fi urmat. Merită apreciere acele persoane, care, înpofida tuturor greutăţilor cu care se confruntă societateanoastră, se gândesc la viitor, depun eforturipentru a păstra moştenirea culturală a naţiunii.Importanţa păstrării moştenirii culturale tradiţionalenu poate fi tăgăduită. Iar ideea de constituirea unui muzeu specializat care să conserve ceeace a mai rămas şi mai poate fi salvat, este beneficădin mai multe puncte de vedere. În primul rând,posteritatea va avea posibilitate să cunoască modul3(22), septembrie 2011 - 119