<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>gramului a fost anevoioasă. Pornind în căutareaunei soluţii, direcţia MNEIN înaintează propunerea<strong>de</strong> a crea în spaţiile rezervate Muzeului Satului oZonă a Antreprenoriatului Liber. Această propunereeste susţinută <strong>de</strong> autorităţi şi la 4 mai 1996 a fostsemnat un nou <strong>de</strong>cret al Preşedintelui M. Snegur„Cu privire la înfiinţarea Zonei AntreprenoriatuluiLiber Muzeul Satului”, în care se menţiona: „Avândîn ve<strong>de</strong>re dificultăţile întâmpinate în procesul <strong>de</strong>creare a Muzeului Satului din cauza insuficienţeimijloacelor financiare, ceea ce poate aduce prejudiciiirecuperabile culturii naţionale, şi în scopulsalvgardării monumentelor culturii tradiţionale alesatului moldovenesc Ministerul Culturii şi PrimăriaMunicipiului Chişinău vor elabora şi vor prezentapropuneri cu privire la înfiinţarea Zonei AntreprenoriatuluiLiber – Muzeul Satului”. Propunerile respectiveau fost pregătite, dar schimbările politicecare s-au produs în Republica Moldova, iarăşi, nuau favorizat aplicarea lor.Au trecut mai mulţi ani <strong>de</strong> atunci, s-au făcut oserie <strong>de</strong> tentative <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica noi modalităţi <strong>de</strong>realizare a acestui Program, dar un rezultat real s-aprodus doar pe parcursul anilor 2010-<strong>2011</strong>, când afost restaurat primul monument ecleziastic al multrâvnitului Muzeu al Satului – biserica <strong>de</strong> lemn dinsatul Hirişeni, raionul Teleneşti.Acest edificiu superb, monument istoric şi cultural,precum se ştie, are o soartă la fel <strong>de</strong> zbuciumatăca şi a poporului nostru. A fost construită încurtea Mănăstirii Hârjăuca în anul 1642, în formaîn care o ve<strong>de</strong>m astăzi, <strong>de</strong> ctitori răzeşi din s. Hirişeni.La 1821, odată cu strămutarea vetrei MănăstiriiHârjăuca pe un nou loc, biserica <strong>de</strong> lemneste <strong>de</strong>montată şi strămutată <strong>de</strong> urmaşii ctitorilor îns. Hirişeni, un<strong>de</strong> a servit ca biserică obişnuită <strong>de</strong>mir <strong>pentru</strong> enoriaşii acestei localităţi până în 1928,când a fost înălţată noua biserică <strong>de</strong> piatră. Dupăanii 1960, sub tăvălugul ateismului militant, esteabandonată în vechiul cimitir fără îngrijirile curente<strong>de</strong> întreţinere, iar către începutul mileniuluitrei biserica a ajuns într-o a<strong>de</strong>vărată stare <strong>de</strong> colaps.Cu acoperişul <strong>de</strong> şindrilă prăbuşit şi bârne aflateîntr-un proces avansat <strong>de</strong> putrefacţie, edificiul se năruia.După mulţi ani <strong>de</strong> tratative, direcţia MuzeuluiNaţional <strong>de</strong> Etnografie şi Istorie Naturală a reuşitsă convingă comunitatea locală <strong>de</strong>spre necesitateastrămutării bisericii pe teritoriul Muzeului Satuluidin Chişinău.Acum 2 ani, în conformitate cu proiectul <strong>de</strong> restaurareelaborat <strong>de</strong> arhitecţii Eugen Bâzgu şi SergiuVornicov, biserica a fost <strong>de</strong>montată şi transferată laChişinău, imediat începând şi lucrările <strong>de</strong> restaurare.Faptul că s-a reuşit recuperarea a 75 la sută dinBiserica <strong>de</strong> lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Hirişeni, r. Teleneşti,în plină <strong>de</strong>gradare...118 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Muzeologie... în schele, pe loc nou...bârnele originale se datorează proniei lui Dumnezeu,dar şi măiestriei echipei <strong>de</strong> restauratori dirijate<strong>de</strong> părintele Sergiu Curnic.E îmbucurător faptul că acest minunat monumental arhitecturii ecleziastice <strong>de</strong> lemn, aflat pânăacum un an şi ceva într-o avansată fază <strong>de</strong> dispariţiefizică, a fost transferat pe teritoriul Muzeului Satuluişi restaurat la cele mai înalte exigenţe în domeniulrestaurării <strong>de</strong> o echipă <strong>de</strong> arhitecţi şi muncitorirestauratori <strong>de</strong> aici din Moldova. De menţionat căechipa respectivă mai are o experienţă similară, restaurândîn perioada 2006-2009 biserica-monument,tot <strong>de</strong> lemn, ce datează cu secolul al XVIII-lea, dins. Palanca, raionul Călăraşi.Monumentele sunt istoria sacră încremenită apoporului. Un popor fără istorie, fără monumenteeste o gloată. Nu în zadar se spune că dacă vrei sădispară un popor, este <strong>de</strong> ajuns să-i distrugi monumentele,restul fiind o chestiune <strong>de</strong> timp.Se ştie că dintre monumentele istorice cel maicomplicat <strong>de</strong> păstrat sunt cele care reprezintă arhitecturapopulară. Construite, <strong>de</strong> regulă, <strong>pentru</strong> vieţuireaunei, cel mult a două generaţii, din materialeperisabile precum lutul şi lemnul, ele sunt supuseunei <strong>de</strong>teriorări rapi<strong>de</strong>. Unica şansă <strong>de</strong> supravieţuirea acestora sunt muzeele satului, practică încetăţenităîn Europa încă <strong>de</strong> la finele secolului al XIX-lea.Astăzi în Europa există peste 500 <strong>de</strong> asemenea muzee.Şi faptul că <strong>de</strong>ocamdată suntem singura ţară dinEuropa care nu are un Muzeu al Satului, un<strong>de</strong> să fieexpuse cele mai caracteristice monumente ale culturiinoastre rurale din sec. XVIII-prima jumătatea sec. XX, precum morile <strong>de</strong> vânt, morile <strong>de</strong> apă,casele ţărăneşti, bisericile <strong>de</strong> lemn, monumente carene caracterizează pe noi ca popor, ca naţiune, esteun lucru regretabil. Monumentele nu aşteaptă. Elese ruinează şi se topesc văzând cu ochii, zi <strong>de</strong> zi. Şicând va veni acea zi, când bugetul va avea posibilitatesă finanţeze transferarea şi restaurarea lor pe teritoriulMuzeului Satului, nu vom avea ce transfera.De aceea, implicarea unor oameni <strong>de</strong> bună credinţăîn finanţarea restaurării şi punerii în valoare a acesteibiserici este un început <strong>de</strong> bun augur şi <strong>de</strong>mn <strong>de</strong>a fi urmat. Merită apreciere acele persoane, care, înpofida tuturor greutăţilor cu care se confruntă societateanoastră, se gân<strong>de</strong>sc la viitor, <strong>de</strong>pun eforturi<strong>pentru</strong> a păstra moştenirea culturală a naţiunii.Importanţa păstrării moştenirii culturale tradiţionalenu poate fi tăgăduită. Iar i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> constituirea unui muzeu specializat care să conserve ceeace a mai rămas şi mai poate fi salvat, este beneficădin mai multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. În primul rând,posteritatea va avea posibilitate să cunoască modul3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 119
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55:
AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57:
AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59:
Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61:
Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63:
Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65:
Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67:
Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO