Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ... Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Akademosgramului a fost anevoioasă. Pornind în căutareaunei soluţii, direcţia MNEIN înaintează propunereade a crea în spaţiile rezervate Muzeului Satului oZonă a Antreprenoriatului Liber. Această propunereeste susţinută de autorităţi şi la 4 mai 1996 a fostsemnat un nou decret al Preşedintelui M. Snegur„Cu privire la înfiinţarea Zonei AntreprenoriatuluiLiber Muzeul Satului”, în care se menţiona: „Avândîn vedere dificultăţile întâmpinate în procesul decreare a Muzeului Satului din cauza insuficienţeimijloacelor financiare, ceea ce poate aduce prejudiciiirecuperabile culturii naţionale, şi în scopulsalvgardării monumentelor culturii tradiţionale alesatului moldovenesc Ministerul Culturii şi PrimăriaMunicipiului Chişinău vor elabora şi vor prezentapropuneri cu privire la înfiinţarea Zonei AntreprenoriatuluiLiber – Muzeul Satului”. Propunerile respectiveau fost pregătite, dar schimbările politicecare s-au produs în Republica Moldova, iarăşi, nuau favorizat aplicarea lor.Au trecut mai mulţi ani de atunci, s-au făcut oserie de tentative de a identifica noi modalităţi derealizare a acestui Program, dar un rezultat real s-aprodus doar pe parcursul anilor 2010-2011, când afost restaurat primul monument ecleziastic al multrâvnitului Muzeu al Satului – biserica de lemn dinsatul Hirişeni, raionul Teleneşti.Acest edificiu superb, monument istoric şi cultural,precum se ştie, are o soartă la fel de zbuciumatăca şi a poporului nostru. A fost construită încurtea Mănăstirii Hârjăuca în anul 1642, în formaîn care o vedem astăzi, de ctitori răzeşi din s. Hirişeni.La 1821, odată cu strămutarea vetrei MănăstiriiHârjăuca pe un nou loc, biserica de lemneste demontată şi strămutată de urmaşii ctitorilor îns. Hirişeni, unde a servit ca biserică obişnuită demir pentru enoriaşii acestei localităţi până în 1928,când a fost înălţată noua biserică de piatră. Dupăanii 1960, sub tăvălugul ateismului militant, esteabandonată în vechiul cimitir fără îngrijirile curentede întreţinere, iar către începutul mileniuluitrei biserica a ajuns într-o adevărată stare de colaps.Cu acoperişul de şindrilă prăbuşit şi bârne aflateîntr-un proces avansat de putrefacţie, edificiul se năruia.După mulţi ani de tratative, direcţia MuzeuluiNaţional de Etnografie şi Istorie Naturală a reuşitsă convingă comunitatea locală despre necesitateastrămutării bisericii pe teritoriul Muzeului Satuluidin Chişinău.Acum 2 ani, în conformitate cu proiectul de restaurareelaborat de arhitecţii Eugen Bâzgu şi SergiuVornicov, biserica a fost demontată şi transferată laChişinău, imediat începând şi lucrările de restaurare.Faptul că s-a reuşit recuperarea a 75 la sută dinBiserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Hirişeni, r. Teleneşti,în plină degradare...118 - nr. 3(22), septembrie 2011
Muzeologie... în schele, pe loc nou...bârnele originale se datorează proniei lui Dumnezeu,dar şi măiestriei echipei de restauratori dirijatede părintele Sergiu Curnic.E îmbucurător faptul că acest minunat monumental arhitecturii ecleziastice de lemn, aflat pânăacum un an şi ceva într-o avansată fază de dispariţiefizică, a fost transferat pe teritoriul Muzeului Satuluişi restaurat la cele mai înalte exigenţe în domeniulrestaurării de o echipă de arhitecţi şi muncitorirestauratori de aici din Moldova. De menţionat căechipa respectivă mai are o experienţă similară, restaurândîn perioada 2006-2009 biserica-monument,tot de lemn, ce datează cu secolul al XVIII-lea, dins. Palanca, raionul Călăraşi.Monumentele sunt istoria sacră încremenită apoporului. Un popor fără istorie, fără monumenteeste o gloată. Nu în zadar se spune că dacă vrei sădispară un popor, este de ajuns să-i distrugi monumentele,restul fiind o chestiune de timp.Se ştie că dintre monumentele istorice cel maicomplicat de păstrat sunt cele care reprezintă arhitecturapopulară. Construite, de regulă, pentru vieţuireaunei, cel mult a două generaţii, din materialeperisabile precum lutul şi lemnul, ele sunt supuseunei deteriorări rapide. Unica şansă de supravieţuirea acestora sunt muzeele satului, practică încetăţenităîn Europa încă de la finele secolului al XIX-lea.Astăzi în Europa există peste 500 de asemenea muzee.Şi faptul că deocamdată suntem singura ţară dinEuropa care nu are un Muzeu al Satului, unde să fieexpuse cele mai caracteristice monumente ale culturiinoastre rurale din sec. XVIII-prima jumătatea sec. XX, precum morile de vânt, morile de apă,casele ţărăneşti, bisericile de lemn, monumente carene caracterizează pe noi ca popor, ca naţiune, esteun lucru regretabil. Monumentele nu aşteaptă. Elese ruinează şi se topesc văzând cu ochii, zi de zi. Şicând va veni acea zi, când bugetul va avea posibilitatesă finanţeze transferarea şi restaurarea lor pe teritoriulMuzeului Satului, nu vom avea ce transfera.De aceea, implicarea unor oameni de bună credinţăîn finanţarea restaurării şi punerii în valoare a acesteibiserici este un început de bun augur şi demn dea fi urmat. Merită apreciere acele persoane, care, înpofida tuturor greutăţilor cu care se confruntă societateanoastră, se gândesc la viitor, depun eforturipentru a păstra moştenirea culturală a naţiunii.Importanţa păstrării moştenirii culturale tradiţionalenu poate fi tăgăduită. Iar ideea de constituirea unui muzeu specializat care să conserve ceeace a mai rămas şi mai poate fi salvat, este beneficădin mai multe puncte de vedere. În primul rând,posteritatea va avea posibilitate să cunoască modul3(22), septembrie 2011 - 119
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO
<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>gramului a fost anevoioasă. Pornind în căutareaunei soluţii, direcţia MNEIN înaintează propunerea<strong>de</strong> a crea în spaţiile rezervate Muzeului Satului oZonă a Antreprenoriatului Liber. Această propunereeste susţinută <strong>de</strong> autorităţi şi la 4 mai 1996 a fostsemnat un nou <strong>de</strong>cret al Preşedintelui M. Snegur„Cu privire la înfiinţarea Zonei AntreprenoriatuluiLiber Muzeul Satului”, în care se menţiona: „Avândîn ve<strong>de</strong>re dificultăţile întâmpinate în procesul <strong>de</strong>creare a Muzeului Satului din cauza insuficienţeimijloacelor financiare, ceea ce poate aduce prejudiciiirecuperabile culturii naţionale, şi în scopulsalvgardării monumentelor culturii tradiţionale alesatului moldovenesc Ministerul Culturii şi PrimăriaMunicipiului Chişinău vor elabora şi vor prezentapropuneri cu privire la înfiinţarea Zonei AntreprenoriatuluiLiber – Muzeul Satului”. Propunerile respectiveau fost pregătite, dar schimbările politicecare s-au produs în Republica Moldova, iarăşi, nuau favorizat aplicarea lor.Au trecut mai mulţi ani <strong>de</strong> atunci, s-au făcut oserie <strong>de</strong> tentative <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica noi modalităţi <strong>de</strong>realizare a acestui Program, dar un rezultat real s-aprodus doar pe parcursul anilor 2010-<strong>2011</strong>, când afost restaurat primul monument ecleziastic al multrâvnitului Muzeu al Satului – biserica <strong>de</strong> lemn dinsatul Hirişeni, raionul Teleneşti.Acest edificiu superb, monument istoric şi cultural,precum se ştie, are o soartă la fel <strong>de</strong> zbuciumatăca şi a poporului nostru. A fost construită încurtea Mănăstirii Hârjăuca în anul 1642, în formaîn care o ve<strong>de</strong>m astăzi, <strong>de</strong> ctitori răzeşi din s. Hirişeni.La 1821, odată cu strămutarea vetrei MănăstiriiHârjăuca pe un nou loc, biserica <strong>de</strong> lemneste <strong>de</strong>montată şi strămutată <strong>de</strong> urmaşii ctitorilor îns. Hirişeni, un<strong>de</strong> a servit ca biserică obişnuită <strong>de</strong>mir <strong>pentru</strong> enoriaşii acestei localităţi până în 1928,când a fost înălţată noua biserică <strong>de</strong> piatră. Dupăanii 1960, sub tăvălugul ateismului militant, esteabandonată în vechiul cimitir fără îngrijirile curente<strong>de</strong> întreţinere, iar către începutul mileniuluitrei biserica a ajuns într-o a<strong>de</strong>vărată stare <strong>de</strong> colaps.Cu acoperişul <strong>de</strong> şindrilă prăbuşit şi bârne aflateîntr-un proces avansat <strong>de</strong> putrefacţie, edificiul se năruia.După mulţi ani <strong>de</strong> tratative, direcţia MuzeuluiNaţional <strong>de</strong> Etnografie şi Istorie Naturală a reuşitsă convingă comunitatea locală <strong>de</strong>spre necesitateastrămutării bisericii pe teritoriul Muzeului Satuluidin Chişinău.Acum 2 ani, în conformitate cu proiectul <strong>de</strong> restaurareelaborat <strong>de</strong> arhitecţii Eugen Bâzgu şi SergiuVornicov, biserica a fost <strong>de</strong>montată şi transferată laChişinău, imediat începând şi lucrările <strong>de</strong> restaurare.Faptul că s-a reuşit recuperarea a 75 la sută dinBiserica <strong>de</strong> lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Hirişeni, r. Teleneşti,în plină <strong>de</strong>gradare...118 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>