Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ... Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a ...
Akademosprincipalele probleme istorice, artistice şi de conservarea stindardului. În cadrul conferinţei au fostprezentate următoarele comunicări:1) dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu (MuzeulNaţional de Istorie a României, Bucureşti) – Zbuciumataistorie a „descoperirii” stindardului liturgical lui Ştefan cel Mare de la mănăstirea Zografu(Muntele Athos);2) dr. hab. Pavel Parasca (Universitatea LiberăInternaţională din Moldova, Chişinău) – SfântulGheorghe – ocrotitor al oastei Ţării Moldovei;3) dr. Petre Guran (Institutul Cultural Român „MihaiEminescu” din Chişinău) – De la stindard la icoană:introducere în rugăciunea lui Ştefan cel Mare;4) acad. Andrei Eşanu, Valentina Eşanu (Institutulde Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., Chişinău) – Spadalui Ştefan cel Mare – simbol al puterii domneşti;5) Cornel Constantin Ilie (Muzeul Naţional deIstorie a României, Bucureşti) – 1917-1919: recuperareaşi repatrierea stindardului liturgic al luiŞtefan cel Mare de la Muntele Athos;6) dr. Silviu Tabac (Institutul Patrimoniului Culturalal A.Ş.M., Chişinău) – Problema interpretăriisteagului dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografuîn istoriografi a românească;7) dr. Oana Ilie, Alexandra Mărăşoiu (MuzeulNaţional de Istorie a României, Bucureşti) – Anul43 al domniei lui Ştefan cel Mare – anul în care afost desăvârşit stindardul liturgic de la Zografu (12aprilie 1499 – 11 aprilie 1500).Catalogul expoziţiei. Catalogul „Stindardulliturgic al lui Ştefan cel Mare” ([Bucureşti], 2011,120 p. il.), care prezintă istoria desfăşurată a piesei,a fost editat cu prilejul expoziţiei de la Chişinău deInstitutul Cultural Român, în parteneriat cu MuzeulNaţional de Istorie a României. Editorii lui suntErnest Oberländer-Târnoveanu, Petre Guran şi CornelConstantin Ilie, iar redactori – Oana Ilie, CorinaBorş, Mihai-Florea Bozgan. Traducerile în francezăsunt făcute de Monica Bîră, iar cele în rusă de IvanPilchin. Designul aparţine lui Cornel Constantin Ilie,iar fotografiile au fost realizate de Marius Amarie.Catalogul a apărut în trei limbi (română, rusăşi franceză) şi are 120 de pagini pline de ilustraţiicolor. Cuprinsul înglobează componenţa nominalăa comitetelor onorific, ştiinţific şi de organizare(din partea Republicii Moldova şi a României); un„cuvânt de salut” din partea ministrului Culturii alRepublicii Moldova Boris Focşa, ministrului Culturiişi Patrimoniului Naţional din România HunorKelemen; preşedintelui Institutului Cultural RomânHoria-Roman Patapievici şi Ambasadorului Franţeiîn România Henri Paul; un „cuvânt înainte” scrisde Eugen Sava, director general al MNAIM, şi deErnest Oberländer-Târnoveanu, director general alMNIR; texte semnate de Ernest Oberländer-Târnoveanu,Oana Ilie, Alexandra Mărăşoiu, Petre Guran,Cornel Constantin Ilie, Alexandru Ghişa, SpiridoniaMacri şi Gheorghe Niculescu; precum şi un importantmaterial imagistic.Impactul cultural al expoziţiei. Stindardul liturgical lui Ştefan cel Mare a fost o expoziţie deexcepţie în peisajul cultural al Republicii Moldova;o expoziţie cu totul deosebită, atât prin discursul săuexpoziţional şi valoarea intrinsecă, cât şi prin ceasimbolică; o revelaţie pentru publicul vizitator, dornicsă-şi cunoască trecutul şi moştenirea culturală.Expoziţia s-a bucurat de un real succes, drept dovadăfiind numărul mare de vizitatori care au păşit pragulmuzeului pentru a vedea singura piesă autenticăde pe vremea lui Ştefan cel Mare.Astfel, în perioada 27 august – 10 septembrie2011, expoziţia a fost vizitată de 19 926 de persoane.Ponderea o deţine publicul tânăr – 11 434 depersoane – 54% (preşcolari – 729, elevi – 7295, studenţi– 3410), adulţii constituind 8399 de persoane– 46%.Grupajul de impresii lăsate în Cartea de vizitatori,pe care îl prezentăm în încheiere, face dovadapercepţiei şi a impactului cultural pe care l-a avutexpoziţia asupra publicului.Mulţumim tuturor care au contribuit la aducereastindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare. Este ovaloare inestimabilă a neamului românesc şi suntemmândri că am avut ocazia să-l vedem pe viu, ci nudin poze sau cărţi. Acest stindard ne-a trezit spiritulnaţional şi dragostea de patrie. (Familiile Dimitriu şiCecan, 30 august 2011).Ar fi bine ca o copie a acestui steag să fi e şi înMuzeul Naţional [de Arheologie şi Istorie a Moldoveide la Chişinău], ca poporul nostru să nu uitede neam, de istorie. (Familia Mardari, 28 august2011).Acum, arătându-se stindardul pe care a pusmâna Marele Ştefan şi românilor moldoveni din Basarabia,ei vor contempla poate mai adânc trecutul,vor trăi mai intens prezentul şi vor lupta mai vârtospentru viitor. Un viitor pe care ni-l dorim alături deceilalţi confraţi ai noştri. (Sergiu Tabuncic, 3 septembrie2011).116 - nr. 3(22), septembrie 2011
MuzeologieÎNCĂ UN PAS SPRECREAREA MUZEULUISATULUI LA CHIŞINĂUMihai URSU,director general al Muzeului Naţionalde Etnografi e şi Istorie NaturalăONE MORE STEP TOWARDS THE CREATIONOF THE MUSEUM OF VILLAGE IN CHISINAUThis article addresses the problem of creatingthe Village Museum in Chişinău where the elementsof traditional Moldovan village culture will be exhibitedin conformity with the elaborated project.The author presents the way how the fi rst ecclesiasticalmonument - the Church of the Assumption ofthe Blessed Virgin Mary in Hirişeni, Teleneşti - wassaved and restored within the framework of the VillageMuseum.În suita de manifestări ştiinţifice şi culturale dedicateZilelor Europene ale Patrimoniului, organizateîn Republica Moldova anual în luna septembriede Consiliul Europei în comun cu Uniunea Europeană,se înscrie şi inaugurarea primului monumentecleziastic de pe teritoriul Muzeului Satului, al căruiprogram de edificare este de mai multe decenii încentrul atenţiei societăţii noastre.Încă în perioada interbelică a sec. XX reprezentanţiicercurilor intelectuale din Basarabia au lansatiniţiativa fondării unui muzeu etnografic în aer liber,unde să fie prezentate creaţiile de mai multe secoleale satului moldovenesc, care, nefiind utilizate, de laun timp sunt date uitării sau chiar dispar din peisajulrural.Prima tentativă de a prezenta publicului vizitatormostre ale arhitecturii populare s-a produs întoamna anului 1942 în Grădina Publică „Ştefan celMare” din Chişinău, unde au fost expuse 2 gospodăriiţărăneşti, o biserică de lemn şi o moară de vânt. Înanii 1960-1970, deja sub ocupaţia sovietică, ideea afost preluată de muzeografi, cercetători şi arhitecţi.Au fost făcute mai multe propuneri pentru creareaunui Muzeu al Satului, însă conducerea de atunci afostei RSSM nu a susţinut iniţiativa. Abia la sfârşitulanilor 1980, la recomandarea Muzeului de Statde Studiere a Ţinutului, Ministerului Culturii, AŞM,Primăriei or. Chişinău şi Uniunilor de Creaţie se organizeazăun concurs pentru cel mai bun proiect alMuzeului de Arhitectură Populară. Învingător a fostdesemnat grupul de arhitecţi şi muzeografi condusde Eugen Bâzgu. Propunerea înaintată de acest grupfusese recomandată pentru edificarea viitorului muzeu.Prin ordinul Ministerului Culturii nr. 43 din 15februarie 1991 a fost creată Direcţia de organizare aMuzeului în aer liber ca filială a Muzeului Naţionalde Etnografie şi Istorie Naturală (MNEIN). Pesteun an, la 16 ianuarie 1992, este adoptată HotărâreaGuvernului Republicii Moldova nr.16 „Cu privirela repartizarea terenurilor”, potrivit căreia, în sectorulBotanica al Chişinăului MNEIN i-a fost repartizatun teren cu o suprafaţă de peste 150 ha „pentruorganizarea Muzeului de Arhitectură Populară şi aParcului Etnografic”.Odată cu stabilirea locului unde urma să fie edificatMuzeul Satului se întreprind eforturi susţinutepentru realizarea acestui proiect. În urma cercetărilorde teren, efectuate pe parcursul anilor 1991-1993, a fost definitivat Proiectul-concepţie a Muzeului.S-a întocmit lista monumentelor de arhitecturăpopulară din toate zonele etnografice ale RepubliciiMoldova, care urmau să fie transferate în viitorulmuzeu.Aceste propuneri au fost analizate şi aprobate îndiverse şedinţe ale Ministerului Culturii, Academieide Ştiinţe, Primăriei municipiului Chişinău. La 18mai 1995, cu participarea Preşedintelui republiciiMircea Snegur, a fost inaugurat primul monumentrestaurat pe teritoriul Muzeului Satului – moara devânt din s. Opaci, raionul Căuşeni, iar la 24 iulieacelaşi an a fost semnat decretul Preşedintelui Ţăriinr. 251 privind crearea Muzeului Satului în care sestipula: „Având în vedere importanţa istorică, culturalăşi cognitivă a monumentelor culturii tradiţionaleale satului moldovenesc şi în scopul conservării şiantrenării lor în circuitul culturii naţionale … se încuviinţeazăiniţiativa Ministerului Culturii, Academieide Ştiinţe a Moldovei şi Primăriei municipiuluiChişinău privind înfiinţarea Muzeului Satului.Se aprobă Programul de Edificare a primei tranşea Muzeului Satului pe teritoriul repartizat în acestscop şi Lista monumentelor culturii tradiţionale alesatului moldovenesc care urmează să fie expuse încadrul Muzeului Satului”.Astfel, pentru prima dată în spaţiul pruto-nistrean,eforturile mai multor generaţii de muzeografi,oameni de ştiinţă şi cultură s-au cristalizat într-unProgram de stat de creare a unui Muzeu Etnograficîn aer liber. Este primul document oficial care evalueazăla justa valoare importanţa monumentelor dearhitectură populară pentru cultura naţională.Realizarea acestui program necesita eforturi intelectualeşi financiare considerabile. În condiţiilespecifice ale perioadei de tranziţie, realizarea pro-3(22), septembrie 2011 - 117
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO
MuzeologieÎNCĂ UN PAS SPRECREAREA MUZEULUISATULUI LA CHIŞINĂUMihai URSU,director general al Muzeului Naţional<strong>de</strong> Etnografi e şi Istorie NaturalăONE MORE STEP TOWARDS THE CREATIONOF THE MUSEUM OF VILLAGE IN CHISINAUThis article addresses the problem of creatingthe Village Museum in Chişinău where the elementsof traditional Moldovan village culture will be exhibitedin conformity with the elaborated project.The author presents the way how the fi rst ecclesiasticalmonument - the Church of the Assumption ofthe Blessed Virgin Mary in Hirişeni, Teleneşti - wassaved and restored within the framework of the VillageMuseum.În suita <strong>de</strong> manifestări ştiinţifice şi culturale <strong>de</strong>dicateZilelor Europene ale Patrimoniului, organizateîn Republica Moldova anual în luna septembrie<strong>de</strong> Consiliul Europei în comun cu Uniunea Europeană,se înscrie şi inaugurarea primului monumentecleziastic <strong>de</strong> pe teritoriul Muzeului Satului, al căruiprogram <strong>de</strong> edificare este <strong>de</strong> mai multe <strong>de</strong>cenii încentrul atenţiei societăţii noastre.Încă în perioada interbelică a sec. XX reprezentanţiicercurilor intelectuale din Basarabia au lansatiniţiativa fondării unui muzeu etnografic în aer liber,un<strong>de</strong> să fie prezentate creaţiile <strong>de</strong> mai multe secoleale satului moldovenesc, care, nefiind utilizate, <strong>de</strong> laun timp sunt date uitării sau chiar dispar din peisajulrural.Prima tentativă <strong>de</strong> a prezenta publicului vizitatormostre ale arhitecturii populare s-a produs întoamna anului 1942 în Grădina Publică „Ştefan celMare” din Chişinău, un<strong>de</strong> au fost expuse 2 gospodăriiţărăneşti, o biserică <strong>de</strong> lemn şi o moară <strong>de</strong> vânt. Înanii 1960-1970, <strong>de</strong>ja sub ocupaţia sovietică, i<strong>de</strong>ea afost preluată <strong>de</strong> muzeografi, cercetători şi arhitecţi.Au fost făcute mai multe propuneri <strong>pentru</strong> creareaunui Muzeu al Satului, însă conducerea <strong>de</strong> atunci afostei RSSM nu a susţinut iniţiativa. Abia la sfârşitulanilor 1980, la recomandarea Muzeului <strong>de</strong> Stat<strong>de</strong> Studiere a Ţinutului, Ministerului Culturii, AŞM,Primăriei or. Chişinău şi Uniunilor <strong>de</strong> Creaţie se organizeazăun concurs <strong>pentru</strong> cel mai bun proiect alMuzeului <strong>de</strong> Arhitectură Populară. Învingător a fost<strong>de</strong>semnat grupul <strong>de</strong> arhitecţi şi muzeografi condus<strong>de</strong> Eugen Bâzgu. Propunerea înaintată <strong>de</strong> acest grupfusese recomandată <strong>pentru</strong> edificarea viitorului muzeu.Prin ordinul Ministerului Culturii nr. 43 din 15februarie 1991 a fost creată Direcţia <strong>de</strong> organizare aMuzeului în aer liber ca filială a Muzeului Naţional<strong>de</strong> Etnografie şi Istorie Naturală (MNEIN). Pesteun an, la 16 ianuarie 1992, este adoptată HotărâreaGuvernului Republicii Moldova nr.16 „Cu privirela repartizarea terenurilor”, potrivit căreia, în sectorulBotanica al Chişinăului MNEIN i-a fost repartizatun teren cu o suprafaţă <strong>de</strong> peste 150 ha „<strong>pentru</strong>organizarea Muzeului <strong>de</strong> Arhitectură Populară şi aParcului Etnografic”.Odată cu stabilirea locului un<strong>de</strong> urma să fie edificatMuzeul Satului se întreprind eforturi susţinute<strong>pentru</strong> realizarea acestui proiect. În urma cercetărilor<strong>de</strong> teren, efectuate pe parcursul anilor 1991-1993, a fost <strong>de</strong>finitivat Proiectul-concepţie a Muzeului.S-a întocmit lista monumentelor <strong>de</strong> arhitecturăpopulară din toate zonele etnografice ale RepubliciiMoldova, care urmau să fie transferate în viitorulmuzeu.Aceste propuneri au fost analizate şi aprobate îndiverse şedinţe ale Ministerului Culturii, Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe, Primăriei municipiului Chişinău. La 18mai 1995, cu participarea Preşedintelui republiciiMircea Snegur, a fost inaugurat primul monumentrestaurat pe teritoriul Muzeului Satului – moara <strong>de</strong>vânt din s. Opaci, raionul Căuşeni, iar la 24 iulieacelaşi an a fost semnat <strong>de</strong>cretul Preşedintelui Ţăriinr. 251 privind crearea Muzeului Satului în care sestipula: „Având în ve<strong>de</strong>re importanţa istorică, culturalăşi cognitivă a monumentelor culturii tradiţionaleale satului moldovenesc şi în scopul conservării şiantrenării lor în circuitul culturii naţionale … se încuviinţeazăiniţiativa Ministerului Culturii, Aca<strong>de</strong>miei<strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei şi Primăriei municipiuluiChişinău privind înfiinţarea Muzeului Satului.Se aprobă Programul <strong>de</strong> Edificare a primei tranşea Muzeului Satului pe teritoriul repartizat în acestscop şi Lista monumentelor culturii tradiţionale alesatului moldovenesc care urmează să fie expuse încadrul Muzeului Satului”.Astfel, <strong>pentru</strong> prima dată în spaţiul pruto-nistrean,eforturile mai multor generaţii <strong>de</strong> muzeografi,oameni <strong>de</strong> ştiinţă şi cultură s-au cristalizat într-unProgram <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> creare a unui Muzeu Etnograficîn aer liber. Este primul document oficial care evalueazăla justa valoare importanţa monumentelor <strong>de</strong>arhitectură populară <strong>pentru</strong> cultura naţională.Realizarea acestui program necesita eforturi intelectualeşi financiare consi<strong>de</strong>rabile. În condiţiilespecifice ale perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tranziţie, realizarea pro-3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 117