Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Akademosprincipalele probleme istorice, artistice şi de conservarea stindardului. În cadrul conferinţei au fostprezentate următoarele comunicări:1) dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu (MuzeulNaţional de Istorie a României, Bucureşti) – Zbuciumataistorie a „descoperirii” stindardului liturgical lui Ştefan cel Mare de la mănăstirea Zografu(Muntele Athos);2) dr. hab. Pavel Parasca (Universitatea LiberăInternaţională din Moldova, Chişinău) – SfântulGheorghe – ocrotitor al oastei Ţării Moldovei;3) dr. Petre Guran (Institutul Cultural Român „MihaiEminescu” din Chişinău) – De la stindard la icoană:introducere în rugăciunea lui Ştefan cel Mare;4) acad. Andrei Eşanu, Valentina Eşanu (Institutulde Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., Chişinău) – Spadalui Ştefan cel Mare – simbol al puterii domneşti;5) Cornel Constantin Ilie (Muzeul Naţional deIstorie a României, Bucureşti) – 1917-1919: recuperareaşi repatrierea stindardului liturgic al luiŞtefan cel Mare de la Muntele Athos;6) dr. Silviu Tabac (Institutul Patrimoniului Culturalal A.Ş.M., Chişinău) – Problema interpretăriisteagului dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografuîn istoriografi a românească;7) dr. Oana Ilie, Alexandra Mărăşoiu (MuzeulNaţional de Istorie a României, Bucureşti) – Anul43 al domniei lui Ştefan cel Mare – anul în care afost desăvârşit stindardul liturgic de la Zografu (12aprilie 1499 – 11 aprilie 1500).Catalogul expoziţiei. Catalogul „Stindardulliturgic al lui Ştefan cel Mare” ([Bucureşti], 2011,120 p. il.), care prezintă istoria desfăşurată a piesei,a fost editat cu prilejul expoziţiei de la Chişinău deInstitutul Cultural Român, în parteneriat cu MuzeulNaţional de Istorie a României. Editorii lui suntErnest Oberländer-Târnoveanu, Petre Guran şi CornelConstantin Ilie, iar redactori – Oana Ilie, CorinaBorş, Mihai-Florea Bozgan. Traducerile în francezăsunt făcute de Monica Bîră, iar cele în rusă de IvanPilchin. Designul aparţine lui Cornel Constantin Ilie,iar fotografiile au fost realizate de Marius Amarie.Catalogul a apărut în trei limbi (română, rusăşi franceză) şi are 120 de pagini pline de ilustraţiicolor. Cuprinsul înglobează componenţa nominalăa comitetelor onorific, ştiinţific şi de organizare(din partea Republicii Moldova şi a României); un„cuvânt de salut” din partea ministrului Culturii alRepublicii Moldova Boris Focşa, ministrului Culturiişi Patrimoniului Naţional din România HunorKelemen; preşedintelui Institutului Cultural RomânHoria-Roman Patapievici şi Ambasadorului Franţeiîn România Henri Paul; un „cuvânt înainte” scrisde Eugen Sava, director general al MNAIM, şi deErnest Oberländer-Târnoveanu, director general alMNIR; texte semnate de Ernest Oberländer-Târnoveanu,Oana Ilie, Alexandra Mărăşoiu, Petre Guran,Cornel Constantin Ilie, Alexandru Ghişa, SpiridoniaMacri şi Gheorghe Niculescu; precum şi un importantmaterial imagistic.Impactul cultural al expoziţiei. Stindardul liturgical lui Ştefan cel Mare a fost o expoziţie deexcepţie în peisajul cultural al Republicii Moldova;o expoziţie cu totul deosebită, atât prin discursul săuexpoziţional şi valoarea intrinsecă, cât şi prin ceasimbolică; o revelaţie pentru publicul vizitator, dornicsă-şi cunoască trecutul şi moştenirea culturală.Expoziţia s-a bucurat de un real succes, drept dovadăfiind numărul mare de vizitatori care au păşit pragulmuzeului pentru a vedea singura piesă autenticăde pe vremea lui Ştefan cel Mare.Astfel, în perioada 27 august – 10 septembrie2011, expoziţia a fost vizitată de 19 926 de persoane.Ponderea o deţine publicul tânăr – 11 434 depersoane – 54% (preşcolari – 729, elevi – 7295, studenţi– 3410), adulţii constituind 8399 de persoane– 46%.Grupajul de impresii lăsate în Cartea de vizitatori,pe care îl prezentăm în încheiere, face dovadapercepţiei şi a impactului cultural pe care l-a avutexpoziţia asupra publicului.Mulţumim tuturor care au contribuit la aducereastindardului liturgic al lui Ştefan cel Mare. Este ovaloare inestimabilă a neamului românesc şi suntemmândri că am avut ocazia să-l vedem pe viu, ci nudin poze sau cărţi. Acest stindard ne-a trezit spiritulnaţional şi dragostea de patrie. (Familiile Dimitriu şiCecan, 30 august 2011).Ar fi bine ca o copie a acestui steag să fi e şi înMuzeul Naţional [de Arheologie şi Istorie a Moldoveide la Chişinău], ca poporul nostru să nu uitede neam, de istorie. (Familia Mardari, 28 august2011).Acum, arătându-se stindardul pe care a pusmâna Marele Ştefan şi românilor moldoveni din Basarabia,ei vor contempla poate mai adânc trecutul,vor trăi mai intens prezentul şi vor lupta mai vârtospentru viitor. Un viitor pe care ni-l dorim alături deceilalţi confraţi ai noştri. (Sergiu Tabuncic, 3 septembrie2011).116 - nr. 3(22), septembrie 2011