Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

Expoziţie1927), care, la 15 februarie 1917, în calitatea sa depreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru alAfacerilor Străine, a trimis o telegramă cifrată LegaţieiRomâniei de la Atena, cerând pe un ton imperativ:Faceţi tot ceea ce este posibil pentru a obţinedrapelul lui Ştefan cel Mare!Un demers similar s-a făcut pe 26 februarie1917 şi din partea secretarului general al Ministeruluide Război, generalul Gheorghe Burghele, cares-a adresat Ministerului Afacerilor Străine pentru aîntreprinde acţiunile necesare în vederea aduceriisteagului în ţară. În urma intervenţiei acestuia pelângă generalul francez Maurice Sarrail, comandantularmatelor aliate din Salonic, generalul a ordonatdetaşamentului franco-rus de la Sfântul Munte sărecupereze steagul şi să-l expedieze la Statul MajorFrancez. La 25 martie 1917, consulul general alRomâniei la Salonic, G. C. Ionescu, comunica MinisteruluiAfacerilor Externe că generalul francezi-a predat drapelul, pe care îl păzeşte şi că aşteaptăordine de la autorităţile române competente.Ministerul Afacerilor Străine a cerut consululuiIonescu să trimită drapelul la bordul unui vasde război francez, la Legaţia României de la Paris.Pe 29 aprilie 1917, steagul a fost luat în primire laParis de către ministrul Alexandru Em. Lahovary.Date fiind condiţiile politice de la acea vreme, ministrula propus să depună broderia la o bancă, fiindpericulos să expedieze acest preţios trofeu de aici laIaşi, de vreme ce o parte a României se afla atuncisub ocupaţia Puterilor Centrale. În cele din urmă,la 22 februarie 1920, Ministerul de Război precizacă steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat MareluiStat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar.Restaurarea relicvei. Datorită stării avansate dedegradare, la începutul anilor 2000 broderia a intratîn restaurare, lucrare care a durat 7,5 ani. Steagul luiŞtefan cel Mare a fost supus unui proces complexde restaurare. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suportde mătase, dublată cu o ţesătură din in, pentrua putea susţine lucrătura cu fir metalic şi straturilesuccesive ce conturau întreaga compoziţie. Suportuldin mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fostînlocuit de către călugări cu catifea, prin decupareaşi lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţietotal necorespunzătoare care a afectat stareaoriginară a piesei. Procesul de restaurare, desfăşuratrecent în cadrul Muzeului Naţional de Istoriea României, a constat în: desprinderea piesei de pesuportul de catifea, curăţarea cleiului organic de pedosul broderiei, curăţarea totală a piesei, consolidareaei cu un nou suport de mătase naturală, coasereacu fire de mătase şi refacerea broderiei în zona inferioară(capetele dragonului), suprapunerea unui tulpregătit în prealabil pentru protecţie şi finisarea.Deschiderea şi închiderea expoziţiei. Expoziţiaa fost deschisă pe 27 august, la ora 12.00, înprezenţa oficialităţilor din Republica Moldova, a reprezentanţilorMinisterului Culturii şi PatrimoniuluiNaţional din România, ai Muzeului Naţional de Istoriea României şi ai Institutului Cultural Român,a reprezentanţilor corpului diplomatic şi ai clerului,a unor personalităţi marcante ale vieţii publice şiculturale. Evenimentul a fost inaugurat de dl VladFilat, prim-ministru al Republicii Moldova. La deschidereaexpoziţiei au luat cuvântul dr. hab. GheorghePostică, viceministrul Culturii; Vasile Timiş,secretar de stat la Ministerul Culturii şi PatrimoniuluiNaţional din România; E.S. dr. Marius Lazurcă,ambasador al României la Chişinău; E.S. IurieReniţă, ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti;dr. hab. Eugen Sava, director general al MuzeuluiNaţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei;dr. Petre Guran, directorul Institutului CulturalRomân „Mihai Eminescu” din Chişinău; dr. ErnestOberländer-Târnoveanu, director general al MuzeuluiNaţional de Istorie a României din Bucureşti, ultimulfăcând şi o prezentare desfăşurată a expoziţieiîn calitate de ghid.În cadrul manifestării de inaugurare a fost prezentatşi Catalogul expoziţiei.Încheierea expoziţiei (10 septembrie) a fostmarcată prin slujba Acatistului Sfântului Gheorghe,oficiată de un sobor unit de preoţi de la MitropoliaMoldovei şi Mitropolia Basarabiei. La acest momentde mare încărcătură spirituală a participat şi ministrulCulturii al Republicii Moldova Boris Focşa.Promovarea expoziţiei. Pentru promovarea expoziţiei„Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare”din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României,la Chişinău au fost organizate trei conferinţe de presăde către Ministerul Culturii al Republicii Moldova,Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei,Muzeul Naţional de Istorie a României şi InstitutulCultural Român „Mihai Eminescu”, care s-au ţinut înzilele de 16, 25 august şi 9 septembrie.Cu sprijinul Institutului Cultural Român au fostpublicate un catalog amplu cu importante contribuţiiştiinţifice, precum şi un pliant şi o vedere de formatulA5, ambele cu o scurtă prezentare a exponatului.Evenimentul ştiinţific primordial de promovarel-a constituit Conferinţa ştiinţifică „Stindardul liturgical lui Ştefan cel Mare”, desfăşurată pe 25 august,începând cu ora 14.00, la Muzeul Naţional de Arheologieşi Istorie a Moldovei. Simpozionul a pus învaloare conceptul ştiinţific al expoziţiei, abordând3(22), septembrie 2011 - 115