Academos 3 2011 pentru PDF - Akademos - Academia de Ştiinţe a ...

AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂNILORDIN BASARABIA,TRANSNISTRIA,NORDUL BUCOVINEI,TRANSCARPATIADr. hab., prof. univ. Nicolae BĂIEŞUTHE FOLKLORIC THESAURUS OF THEROMANIANS FROM BASARABIA, TRANSNISTRIA,NORTHERN BUCOVINA, TRANSCARPATHIAA particularly important task of folkloristsfrom the Institute of Philology of the Academy ofSciences of Moldova is a compact publication of thepopular works of the Romanians from the Republicof Moldova, Ukraine, Russian Federation. In thiscontext, the specialists work upon creating about 15volumes (each of 25-30 sheets), which will include themost representative Romanian ethno-folkloric songsrecorded in the researched areas over decades, sincethe mid-nineteenth century. These are areas, genresand species of the Romanian verbal popular works:ritual folk (calendar and family), fi ction (legends,stories, anecdote, anecdotes), songs (ballads, epicheroic,historical, lyrical), children folklore etc.The main sections of each volume are as follows:introduction, the corpus of ethno-folkloric texts,notes and comments, glossary and music (whereavailable). For the realization of the given work thereare used the published ethno-folkloric materials (incollections, magazines, newspapers) and unique data(the folklore fund of the Central Scientifi c Archive ofASM etc.). The work has a scientifi c character. It isdesigned for specialists (folklorists, ethnographers,historians, linguists, musicologists etc.), teachers,students, and the mass reader, as well, interested inlearning the valuable Romanian folkloric treasurefrom Basarabia, Transnistria, Northern Bucovina,Transcarpathia.Începând cu anul 2006, membrii Sectorului Folcloristicăde la Institutul de Filologie al Academieide Ştiinţe a Moldovei lucrează la realizarea proiectuluiinstituţional Tezaurul folcloric al românilor dinBasarabia, Transnistria, nordul Bucovinei, Transcarpatia.În cele ce urmează vom caracteriza aceastălucrare de amploare, prestigioasă, care constă în valorificareasubstanţială a variatei şi bogatei moşteniriîn sfera creaţiei populate în zonele cercetate.Operele folclorice constituie un compartimentdeosebit de important al culturii populare naţionale,fiind cea mai autentică expresie a fiecărei etnii.Creaţiile acestea, alături de materialele istorice şilingvistice, sunt chezăşia menţinerii specificului,originalităţii unui neam. Ele reflectă, în mod artistic,munca, traiul, moravurile, lupta poporului împotrivainamicilor, pentru libertate, prosperare.Popoarele civilizate au grijă specială permanentăfaţă de patrimoniul culturii populare naţionale,acesta bucurându-se de valorificare din variatepuncte de vedere.În anii 1930, în cadrul cercetărilor monograficeale satelor româneşti din Basarabia, efectuate însfera activităţii şcolii sociologice a acad. DimitrieGusti, au fost culese materiale etnofolclorice, înspecial, în zona de codru. Atunci a fost pusă bazaarhivei etnofolclorice a Institutului Social Român.Secţia din Basarabia a institutului a fost deschisă laChişinău în noiembrie 1934. Din păcate, materialelefolclorice înregistrate în acea perioadă s-au pierdutîn timpul Războiului al Doilea Mondial.Deşi un lucru ieşit din comun în anii războiului(1941-1945), au fost realizate cercetări etnofolcloricede teren în satele româneşti la est de Nistru şide Bug, cu participarea mai multor cunoscuţi folclorişti,etnografi, muzicologi, sociologi: OvidiuBârlea, Constantin Brăiloiu, Traian Herseni, AntonGolopenţia, Petre Ştefănucă, Constantin Ionescu,Gheorghe Pavelescu, Tatiana Găluşcă, Ion Apostolş. a. O parte din materialele etnofolclorice culeseatunci au fost publicate în câteva culegeri şi reviste:Colinde [din Transnistria] de Constantin Ionescu,Sibiu, 1944; o serie de articole în revista Sociologieromânească, 1943 ş. a.La 14 decembrie 1941 la Tiraspol a fost inauguratăo secţie a institutului de la Bucureşti, ceremoniela care au participat personalităţi marcante: PantelimonHalippa, Nichita Smochină, Onisifor Ghibuş. a. Între direcţiile importante ale cercetărilor institutuluifigura şi studierea culturii populare a românilorde la est de Nistru şi de Bug.Până la Războiul al Doilea Mondial au publicatfolclor românesc înregistrat în Basarabia uniioameni de ştiinţă, muzicologi, pedagogi, scriitori:Ion Buzdugan, Gheorghe Madan, Petre Ştefănucă,George Breazul, Oliviu Constantinescu, Ion Stoian,Ecaterina Nemirovschi, Tatiana Găluşcă, ApostolCulea ş. a. În toată perioada sovietică în RSS Moldoveneascălucrările autorilor nominalizaţi, precumşi ale altora din acei ani erau ţinute în fonduri specialela care nu avea acces orişicare specialist (folcloristsau etnograf), permisiune făcându-se doar cu ocondiţie (politică) – acestea să fie calificate ca publicaţii„burgheze”, „naţionaliste”, „reacţionare”.După Războiul al Doilea Mondial folclorul românilordin RSS Moldovenească şi din RSS Ucraineanăa avut mult de suferit din cauza susţinerii, promovăriioficiale timp de câteva decenii a teoriei falsedespre existenţa „a două popoare, două limbi, două110 - nr. 3(22), septembrie 2011