<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>caracteristicele evaluării ei: . Dacă (5) se introduceîn (1), iar (1) în (4), <strong>de</strong>scompunând (1) la puterile 2x i în presupunerea că şi concomitent2 1yirealizând operaţiunea <strong>de</strong> integrare practic în limiteleinfinite până la valoarea , atunci prin acesta seobţine valoarea <strong>de</strong>nsităţii probabilităţii:P 1( x y i i) exp i2'''1[2(x i ) y i 1 xi 2 22 ( 2 2104 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>i'22yi xi2i '' 1 ( ( )un<strong>de</strong>' 22 ' ', ) i2i]2'xix i y i )( i)222y i x ii2(6)i(7)dar i -– sunt valorile primei şi celei <strong>de</strong> a doua<strong>de</strong>rivate ale evaluării curbei regresiei, când x = x .iÎn formula (6) în calitate <strong>de</strong> greutăţi nenormativesunt introdusewi 2y ink 1 0 , x xkx2 x i2x ik1(8)Dincolo <strong>de</strong> faptul că centrul <strong>de</strong> repartizare <strong>pentru</strong>yieste evaluarea mutată a curbei regresiei:( x ) un<strong>de</strong>i i,''1/ 2 i2x i2y i2i'22x i) ( 2(9) ''Fiindcă <strong>de</strong>rivatele 'i şi i precum şi <strong>de</strong>vierileyi ( xi) yipână la executarea analizei nu suntcunoscute, la prima ve<strong>de</strong>re se creează impresia unui„cerc fermecat”. Din cercul acesta se poate ieşi cuajutorul unor succesiuni în baza faptului că funcţiaverosimilităţii <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> mai puţin <strong>de</strong> <strong>de</strong>vierea greutăţilorîn procesul aproximaţiei curbei, <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> <strong>de</strong>vierileyi( x i ).Aproximaţia „zero” poate fi obţinută trasând„la ochi” curba prin punctele experimentale. Prima<strong>de</strong>rivată se obţine efectuând diferenţierea pe curbaaproximaţiei „zero”. În continuare în numitor se<strong>de</strong>pune expresia (8), <strong>de</strong>rivata <strong>de</strong> gradul doi se înlocuieştecu zero şi greutăţile obţinute se analizeazădin nou. Diferenţierea curbei primei aproximaţiipermite a găsi valorile ' i , ''i şi Δycu ajutorulcărora iarăşi se recalculează greutăţile şi se evaluează<strong>de</strong>vierile (9).Această procedură <strong>de</strong> precizare a curbei şi greutăţilorcontinuă până <strong>de</strong>vierea ultimelor nu va fi maimică <strong>de</strong>cât valoarea cifrei numită prealabil şi careexprimă exactitatea calculelor efectuate. Când valorile şi '2 ''xx2sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mici, potrivireay yprocesului <strong>de</strong> iteraţii trebuie să fie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> rapidă.Cum s-a mai evi<strong>de</strong>nţiat în privinţa calculului, problemaconfluentă este echivalentă cu o succesiune<strong>de</strong> probleme <strong>de</strong> regresie. Când y 0 şi dacă observaţiilexi sunt numere fixe, toate formulele analizeiconfluente automat trec în formulele analizei<strong>de</strong> regresie (situaţia a doua experimentală).Să examinăm analiza confluentă în situaţia cumai mulţi factori x .j1) se <strong>de</strong>termină valorile ,0( - evaluarea la zero a vectorului coloanei <strong>de</strong> ,coeficienţi <strong>de</strong> regresie βj, care aprovizionează minimulfuncţiei, greutăţile fiind constante wi12; y i2) în fiecare punct experimental x →ise calculeazăvalorile greutăţilor şi <strong>de</strong>vierilor:0 2 (, x ) In1 2i (10) un<strong>de</strong>x ikk 1 xk x xxk i0
Matematică2x- dispersia <strong>de</strong>terminării coordonatei k la punctuli <strong>pentru</strong> x →i . Derivatele parţiale se obţin prin di-ikferenţierea la numerar cu formulele:0→ 0 (, →x ) 1 (11) → → 1= [ , xijkikx x x → =k i 2h0 h)(→ x;xxij ik x k x k0→→ →→ = 12 (o1 = [ (2h→0 ( →, ); x; xijij; xxikik0 ( → ); xij; ik0h2 h)] III( → x );6 ;ij ikxxi0h)2( →;xij,x2h h] 12IVik) (12)2un<strong>de</strong> x ik– este dispersia <strong>de</strong>terminării coordonateik punctului i x →i . Derivatele particulare se<strong>de</strong>termina prin metoda diferenţierii la numerar cuformulele <strong>de</strong>rivatelor. Influenţa pasului <strong>de</strong> diferenţiereh se <strong>de</strong>pistează cu evi<strong>de</strong>nţa erorii <strong>de</strong> calcul apasului la exactitatea calculului, se verifică prin recursulrepetat la program cu micşorarea pasului h; 1→3) se <strong>de</strong>termină valorile , care aprovizioneazăminimul funcţiei U1 cu greutăţile wi constante:nU1= Wiy ii=1→→ 1xi 2 1 i (13) 1operaţiunile 2) şi 3) se repetă relativ la →aşa mai <strong>de</strong>parte, până procesul nu se potriveşte:max1mm1i i mi;un<strong>de</strong>2şi 2→ şii = , p (14)1 →este cantitatea parametrilor necunoscuţi, ε este ocifră numită prealabil care e comparabilă cu eroareaposibilă. Valoarea →, <strong>pentru</strong> care se în<strong>de</strong>plineşte mcondiţia (13), se admite ca evaluare a parametrilorcăutaţi <strong>pentru</strong> mo<strong>de</strong>lul analizei confluente.Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> prelucrare a datelor experimentale,expuse în acest articol, reprezintă o mică parte dinamplele cercetări <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong> autor. Ele urmeazăsă fie inserate într-o carte, care promite a fi o noutateabsolută în arealul ştiinţific românesc.Literatura1. Клепикова Н.П., Соколов С.Н. Анализи планирование экспериментов методоммаксимума правдоподобия – Москва, Наука,1964.2. Николаева Л.С. Программы по регрессионномуконфлюэнтному анализу. Препринт.М. Издательство МГУ, 1969, № 9.3. Федоров В.В. Анализ экспериментов приналичии ошибок в контролируемых переменных.– М., Наука, 1968 №2.4. Андрукович П.Ф., Николаева Л.С.,Федоров В.В. Программы по регрессионномуи конфлюэнтному анализу. Издательство МГУ,1969, №1.5. Львовский Е.Н. Статистические методыпостроения эмпирических формул. М. «Высшаяшкола» 1988.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 105
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53:
Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152: AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO