<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>Bibliografie1. U. Ozgur, Ya.I. Aliliv, C. Liu, A. Teke, M.A.Reshchikov, S. Dogan, V. Avrutin, S-J Cho, M. Morkoc,A comprehensive review of ZnO materials and <strong>de</strong>vices,J. Appl. Phys. 98 (2005) 041301.2. C. Klingshirn, ZnO: From basics towards applications,Phys. Stat. Sol. (b) 244 (2007) 3027-3073.a3. M.C. Newton, P.A. Warburton, ZnO tetrapod nanocrystals,Materials Today 10(5) (2007) 50-54.4. C. Klingshirn, Semiconductor Optics, 3rd ed.Springer-Verlag, Berlin, (2007), 809 p.5. C. Klingshirn, R. Hauschild, J. Fallert, H. Kalt H,Room-temperature stimulated emission of ZnO: Alternativesto excitonic lasing, Phys. Rev. B 75 (2007) 115203.6. M.H. Huang, S. Mao, H. Feick, H. Yan, Y. Wu, H.Kind, E. Weber, R. Russo, P. Yang, Room-TemperatureUltraviolet Nanowire Nanolasers, Science 292 (2001)1897-1899.7. Meyer B K et al., Bound exciton and donor–acceptorpair recombinations in ZnO, Phys. Stat. Sol. (b)241 (2004) 231-260.8. R. Hauschild, H. Kalt H, Gui<strong>de</strong>d mo<strong>de</strong>s in ZnOnanorods, Appl. Phys. Lett. 89 (2006) 123107.9. V.V. Ursaki, V.V. Zalamai, A. Burlacu, J. Fallert,C. Klingshirn, H. Kalt, G.A. Emelchenko, A.N. Redkin,A.N. Gruzintsev, E.V. Rusu, I.M. Tiginyanu, A comparativestudy of gui<strong>de</strong>d mo<strong>de</strong>s and random lasing in ZnOnanorod structures, J. Phys. D: Appl. Phys. 42 (2009)095106.10. V.V. Ursaki, V.V. Zalamai, A. Burlacu , J. Fallert, C. Klingshirn, H. Kalt , G.A. Emelchenko, A.N. Redkin,A.N. Gruzintsev, E.V. Rusu, I.M. Tiginyanu, Gui<strong>de</strong>dmo<strong>de</strong> lasing in ZnO nanorod structures, Superlatticesand Microstructures 46 (2009) 513-522.11. V.V. Zalamai, V.V. Ursaki, C. Klingshirn, H.Kalt, G.A. Emelchenko, A.N. Redkin, Lasing with gui<strong>de</strong>dmo<strong>de</strong>s in ZnO nanorods and nanowires, Appl Phys B97 (2009) 817–823.12. V.V. Ursaki, V.V. Zalamai, I.M. Tiginyanu, A.Burlacu, E.V. Rusu, and C. Klingshirn, Refractive in<strong>de</strong>xdispersion <strong>de</strong>duced from lasing mo<strong>de</strong>s in ZnO microtetrapods,Appl. Phys. Lett. 95 (2009) 171101.13. V.V. Zalamai, V.V. Ursaki, I.M. Tiginyanu, A.Burlacu, E.V. Rusu, C. Klingshirn, J. Fallert, J. Sartor, H.Kalt, Impact of size upon lasing in ZnO microtetrapods,Appl. Phys. B 99 (2010) 215–222.14. V.V. Ursaki, A. Burlacu, E.V. Rusu, V. Postolake,I.M. Tiginyanu, Whispering gallery mo<strong>de</strong>s and randomlasing in ZnO microstructures, J. Opt. A: Pure Appl.Opt. 11 (2009) 075001.15. Cao H 2005 J. Phys. A: Math. Gen. 38 10497.16. Ling Y, Cao H, Burin A L, Ratner M A, Liu Xand Chang R P H 2001 Phys. Rev. A 64 063808.Nina Arbore. Pisici. 1935. Acvaforte şi acvatinta în ton sepia. 18 x 22102 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
MatematicăMETODEDE PRELUCRAREA DATELOREXPERIMENTALEMembru corespon<strong>de</strong>nt al AŞMEvgheni LVOVSCHIMETHODS FOR PROCESSING THE EXPERI-MENTAL DATAThe following articles <strong>de</strong>scribemethod confl uenteof processing mathematic-statistic data, alsowith thehelp of the computer.În nr. 1 – 2 (9), 2008 al revistei <strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong> a fostpublicat un articol cu titlul <strong>de</strong> mai sus. Textul dateste o continuare a materialului anterior.Se ştie că există trei situaţii experimentale:1. Funcţia y şi factorul x sunt măsurate exact(fără greşeli).2. Funcţia y este măsurată cu greşeli, iar factorulx – fără.3. Şi funcţia y, şi factorul x se măsoară cu greşeli.Primele două situaţii au fost discutate în articolulprece<strong>de</strong>nt.S-a evi<strong>de</strong>nţiat că în primele două situaţii poatefi aplicată metoda pătratelor minime. Spre <strong>de</strong>osebire<strong>de</strong> acestea, în cea <strong>de</strong>-a treia situaţie metoda pătratelorminime nu poate fi aplicată direct. Este utilizatun caz particular al meto<strong>de</strong>i verosimilităţii maxime,şi anume analiza confl uentă, termen ce provine <strong>de</strong>la cuvântul francez confl uer – contopire.Metoda verosimiliăţii maxime în condiţii specialepoate să fie redusă la metoda pătratelor minimecu rezolvarea prin iteraţii. Aşa dar, problema analizeiconfluente se reduce la metoda pătratelor minimecu utilizarea unei aproximaţii consecvente.Aici se discută cel mai simplu caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă-pereche,şi anume y=f(x). De fapt, <strong>de</strong>spărţireaacestor două variabile în variabilă <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă şi variabilăin<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă îşi pier<strong>de</strong> sensul, atunci cândambele variabele sunt supuse oscilaţiei aleatoare.Probabilitatea faptului că această funcţie în populaţiastatistică generală se va găsi lângă xi şi y i,când repartizarea este dublu normală:P(x iy i; ,)=P ( x ) P(y )i221 1 1 expxi yii 2 22xi yi xi (1)yi idacă centrul populaţiei statistice generale este ,.Probabilitatea <strong>de</strong> a găsi evenimentul în punctulx y este proporţională lungimii curbei teoretice şii ia unei funcţii ( ).Gradul maxim privind probabilitatea găsiriievenimentului în punctul x y i ise <strong>de</strong>termină prinintegrarea pe arcul curbei:P ( x y ) dSP(x y ; ,() ( )((2)iiun<strong>de</strong> elementul arcului curbei:22 2 xi2dS d d2yiii(3)are aceeaşi măsură ca şi d .Funcţia ( ) reprezintă intensitatea punctelorobţinute prin observaţie şi poate fi <strong>de</strong>terminată prinanaliza amănunţită a sensului fizic al gradului <strong>de</strong>probabilitate:P ( x y ) dP(x y ; , ( )). (4)iiFuncţia verosimilităţii este egală cu probabilitatea<strong>de</strong> a găsi sincronic toate punctele în acele locuriun<strong>de</strong> ele sunt observate. De aceea, fiindcă observaţiilesunt in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte la diferite xi , acestea auînfăţişarea produsului integralelor (2), luat pe toateevenimentele observate.În unele condiţii, care <strong>de</strong> regulă sunt în<strong>de</strong>pliniteîn experiment, problema confluentă poate fi redusăla o succesiune <strong>de</strong> probleme <strong>de</strong> regresie obişnuită(discutată anterior). Dacă pe o porţiune <strong>de</strong> curbă,care se găseşte în intervalul <strong>de</strong> la până laii xi xişi <strong>de</strong> la yipână la yiînclinaţia şicurbura variază puţin (curba este <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> netedă),atunci la calculul integralului (2) în caz <strong>de</strong> repartizarenormală se poate limita numai la porţiunea curbeilângă punctul x y i i. Altă condiţie, care permite <strong>de</strong> areduce problema confluentă la o succesiune <strong>de</strong> probleme<strong>de</strong> regresie simplă, este cerinţa ca punctulx y i i să nu se găsească mai aproape <strong>de</strong> sfârşitulcurbei <strong>de</strong>cât xi. În astfel <strong>de</strong> condiţii, pe o porţiunemică <strong>de</strong> curbă în apropierea punctului x y i i curbateoretică poate fi exprimată prin primii trei membriai seriei lui Teilor ( ) ( x)2( x )( x ) ( x )i2 ''ii(5) '( x ) i(5)un<strong>de</strong> caracteristicele curbei () sunt înlocuite cu3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 103
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51:
AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 100 and 101: Akademosformarea modurilor Fabry-Pe
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151: Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO