<strong>Aka<strong>de</strong>mos</strong>formarea modurilor Fabry–Perot. Aranjamentul regulatal liniilor <strong>de</strong> emisie în spectrul <strong>de</strong> emisie dinFigura 4 (rândul <strong>de</strong> jos) <strong>de</strong>monstrează originea Fabry–Perota modurilor, distanţa dintre modurile <strong>de</strong>emisie fiind <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> expresia∆λ=(1/L)[(λ 2 /2)(n-λdn/dλ) -1 ], un<strong>de</strong> L este lungimeacavităţii rezonatorului, n este indicele <strong>de</strong> refracţie,iar λ este lungimea <strong>de</strong> undă a radiaţiei.Un alt tip <strong>de</strong> moduri laser este posibil în microdiscurisau în structuri în formă <strong>de</strong> bită <strong>de</strong> beisbolcu o prismă hexagonală la capătul ei după cum esteilustrat în Figura 5c, şi anume moduri <strong>de</strong> tipul galerieişoptitoare (whispering gallery mo<strong>de</strong>s WGM)[14]. Efectul laser în microdiscuri nu poate fi atribuitmodurilor Fabry–Perot, formate în urma reflecţiilor<strong>de</strong> la faţetele hexagonale (modurile FP1 dinFigura 5c). Pentru cavităţi cu lungimea <strong>de</strong> 100 nm(grosimea discurilor <strong>de</strong> ZnO), cu indicele <strong>de</strong> refracţie<strong>de</strong> 2.4, la lungimea <strong>de</strong> undă <strong>de</strong> emisie λ=390 nmdistanţa dintre modurile FP1 ar trebui sa fie ∆λ =λ 2 /2nL=320 nm. Cu alte cuvinte, în astfel <strong>de</strong> condiţiitrebuie să existe doar un singur mod <strong>de</strong> emisie Fabry–Perotîn intervalul spectral 3.1–3.2 eV, pe cândau fost observate câteva moduri <strong>de</strong> emisie în microdiscuri<strong>de</strong> ZnO în acest interval spectral. Modurile<strong>de</strong> emisie <strong>de</strong> tipul Fabry–Perot în microdiscurisunt puţin probabile şi din cauza amplificării opticeinsuficiente în rezonatoare cu lungimea cavităţii <strong>de</strong>100 nm. Factorul <strong>de</strong> calitate al modurilor <strong>de</strong> emisiecalculat ca Q = ν/∆ν, un<strong>de</strong> ν şi ∆ν sunt frecvenţa şilăţimea liniei <strong>de</strong> emisie, <strong>pentru</strong> microdiscuri <strong>de</strong> ZnOcu grosimea <strong>de</strong> 100 nm şi diametrul <strong>de</strong> 1.8 μm s-adovedit a fi Q = 640.Factorul <strong>de</strong> calitate <strong>pentru</strong> modurile <strong>de</strong> tipulFP1 calculat conform ecuaţiei2nLcQ , (1 R 1R 2)un<strong>de</strong> R 1şi R 2sunt coeficienţii <strong>de</strong> reflecţie <strong>de</strong> la faţete,iar L ceste lungimea cavităţii, ar trebui să fieegal cu 4.6.Pentru modurile Fabry–Perot, formate prin reflecţii<strong>de</strong> la faţetele laterale ale microdiscului (modurileFP2 din Figura 5c), factorul <strong>de</strong> calitate ar trebuisă fie Q = 80, valoare mult mai joasă <strong>de</strong>cât ceaobservată experimental (Q = 640). Structurile <strong>de</strong> tiphexagonal pot suporta moduri <strong>de</strong> tipul galeriei şoptitoareWGM sau cvasi q-WGM ( Figura 5c).Factorul <strong>de</strong> calitate <strong>pentru</strong> o cavitate <strong>de</strong> formaunui poligon regulat poate fi calculat cam / 4nmDR 2Q sinm / 2 ,2(1 R ) m Figura 6. (a) Spectrele <strong>de</strong> emisie ale unei structuri emisferice ilustrate în mijlocul Figurii 2 la excitare înpartea centrală cu un fascicul <strong>de</strong> diametrul 60 μm (a) şi la excitare integrală a structurii (b). Curbele 1 şi 2au fost măsurate la excitare cu două impulsuri consecutive cu durata <strong>de</strong> 10 nsec şi <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> excitare<strong>de</strong> 2.2 mW/cm 2 . (c) – <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa intensităţii emisiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> excitare la o structură cu morfologiailustrată în imaginea <strong>de</strong> mijloc din rândul <strong>de</strong> jos al Figurii 2. (d) – <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa pragului <strong>de</strong> emisie laser înfuncţie <strong>de</strong> aria suprafeţei excitate în aceeaşi structură100 - nr. 3(22), septembrie <strong>2011</strong>
Nanotehnologiiun<strong>de</strong> m este numărul faţetelor, D este diametrulpoligonului, iar R este coeficientul <strong>de</strong> reflecţie <strong>de</strong>la faţete. În acest caz, atât modurile WGM, cât şiq-WGM pot asigura un factor <strong>de</strong> calitate <strong>de</strong> 640, darpier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> radiaţie în cazul modurilor q-WGMsunt mai mari <strong>de</strong>cât în cazul modurilor WGM.Rezonatoare laser combinate au fost realizateîn structuri emisferice <strong>de</strong> tipul celor ilustrate înmijlocul Figurii 2. Spectrul <strong>de</strong> emisie <strong>de</strong> la aceastăstructură <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> aria excitată din microstructură.Spectrul <strong>de</strong> emisie <strong>de</strong> la partea centrală a microstructurii,excitată cu un fascicul <strong>de</strong> diametrul60 μm la <strong>de</strong>nsităţi <strong>de</strong> excitare mai mari <strong>de</strong>cât pragullaser, constă din câteva linii <strong>de</strong> emisie care nu seschimbă <strong>de</strong> la un impuls <strong>de</strong> excitare la altul, dupăcum se ve<strong>de</strong> din Figura 6a. Aceste moduri <strong>de</strong> emisiesunt <strong>de</strong> tipul WGM, formate în prisma hexagonalăilustrată în imaginea <strong>de</strong> jos a Figurii 5c.La excitarea integrală a structurii emisferice cuun fascicul <strong>de</strong> lumină mai larg, în spectrul <strong>de</strong> emisieapar nişte linii noi marcate cu steluţe în Figura 6b înplus la liniile observate în Figura 6a. Din Figura 6bputem observa că liniile marcate cu steluţe diferă <strong>de</strong>la un impuls <strong>de</strong> excitare la altul, ceea ce este caracteristic<strong>pentru</strong> efectul laser aleatoriu. Efectul laseraleatoriu este realizat în această structură datorităîmprăştierii puternice a luminii în stratul <strong>de</strong> la bazastructurii emisferice.Rezonatoare <strong>de</strong> tipul laserului aleatoriu se formeazăşi în structuri produse prin metoda MOCVDcu morfologia ilustrată în rândul <strong>de</strong> jos al Figurii 2[9]. Emisia laser din aceste structuri a fost observatăsub forma multiplelor linii foarte înguste careapar în spectrul <strong>de</strong> emisie la excitare cu <strong>de</strong>nsităţimai mari <strong>de</strong>cât pragul laser, iar numărul şi poziţiaspectrală a lor diferă <strong>de</strong> la un impuls <strong>de</strong> excitarela altul. Pragul <strong>de</strong> emisie laser în aceste structuri,<strong>de</strong>terminat din schimbarea pantei din <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţailustrată în Figura 6c, este <strong>de</strong> 1.5 W/cm 2 . Formareamodurilor <strong>de</strong> tipul Fabry–Perot sau WGM nu esteposibilă în aceste structuri din cauza formei neregulatea nanostructurilor, a pier<strong>de</strong>rilor optice marişi a amplificării insuficiente în nanostructuri individuale.Pe <strong>de</strong> altă parte, efectul laser aleatoriu nunecesită cavităţi regulate, dar <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în schimb <strong>de</strong>puterea <strong>de</strong> împrăştiere a luminii în material. Efectullaser aleatoriu este <strong>de</strong>monstrat şi <strong>de</strong> analiza <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţeipragului <strong>de</strong> emisie laser în raport cu ariasuprafeţei excitate A p. În cazul rezonatoarelor <strong>de</strong>tipul Fabry–Perot, WGM, sau a modurilor ghidate,pragul <strong>de</strong> emisie laser nu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> aria suprafeţeiexcitate, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> rezonatoarele laser aleatoriu.O analiză cantitativă a efectului laser aleatoriuîn polimeri dopaţi cu molecule <strong>de</strong> coloranţi, dar şi înstraturi policristaline <strong>de</strong> ZnO, a arătat că performanţalaserului aleatoriu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mod critic <strong>de</strong> ariasuprafeţei excitate, precum şi <strong>de</strong> dimensionalitateamediului laser aleatoriu [15,16]. S-a <strong>de</strong>monstratcă pragul <strong>de</strong> emisie laser este proporţional cu A p-0.5în cazul unui mediu laser aleatoriu bi-dimensional(2D) şi este proporţional cu A p-0.75în cazul unui mediutri-dimensional (3D).Analiza <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei pragului <strong>de</strong> emisie laserîn funcţie <strong>de</strong> aria suprafeţei excitate în structuriproduse prin metoda MOCVD cu morfologiailustrată în imaginea <strong>de</strong> mijloc din rândul <strong>de</strong> josal Figurii 2 <strong>de</strong>monstrează o <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă I th= (3.5± 0.4)A p-(0.53 ± 0.03), care este în bună concordanţăcu mediul laser aleatoriu 2D. Aceste structuri potfi, într-a<strong>de</strong>văr, consi<strong>de</strong>rate bi-dimensionale, <strong>de</strong>oarecelumina este împrăştiată în planul stratului<strong>de</strong> ZnO, iar confinarea optică în direcţia perpendicularăstratului se produce prin reflexie internătotală datorită diferenţei indicilor <strong>de</strong> refracţie astratului <strong>de</strong> ZnO şi a suportului <strong>de</strong> cuarţ, pe <strong>de</strong> oparte, şi a mediului ambiant, pe <strong>de</strong> altă parte.5. ConcluziiAcest studiu confirmă posibilitatea <strong>de</strong> producerecu ajutorul tehnologiilor cost-efective a materialuluiZnO cu proprietăţi optice necesare <strong>pentru</strong>amplificarea radiaţiei optice în domeniul ultravioletal spectrului care, <strong>de</strong> rând cu varietatea <strong>de</strong> nanostructurişi microstructuri cu proprietăţi excelente<strong>de</strong> rezonatoare laser, poziţionează oxidul <strong>de</strong> zincca un material cu o perspectivă largă <strong>de</strong> aplicare înnanolasere şi microlasere <strong>pentru</strong> circuitele optoelectroniceşi fotonice integrate.Rezultatele expuse în această lucrare au fost obţinuteîn colaborare cu colegii <strong>de</strong> la Institutul <strong>de</strong> FizicăAplicată al Universităţii Karlsruhe (TH), Germania;Laboratorul <strong>de</strong> Fizică H H Wills al UniversităţiiBristol, Marea Britanie, Laboratorul <strong>de</strong> Cristalizaredin Soluţii la Temperaturi Înalte a Institutului<strong>de</strong> Fizică a Corpului Solid, Chernogolovka, Rusia şialte centre <strong>de</strong> cercetare şi au fost publicate în peste20 <strong>de</strong> lucrări în reviste <strong>de</strong> circulaţie internaţionalăcu înalt factor <strong>de</strong> impact. Elaborările principale aufost prezentate la expoziţii şi saloane naţionale şiinternaţionale, iar prioritatea lor este protejată <strong>de</strong> 5brevete <strong>de</strong> invenţii.Lucrarea a fost efectuată cu suportul CentruluiŞtiinţifico-Tehnologic din Ucraina (STCU) (proiectul# 4034). Dr. Victor Zalamai apreciază suportulfinanciar al Fundaţiei Alexan<strong>de</strong>r von Humboldt şiDFG KC 354/23.3(22), septembrie <strong>2011</strong> - 101
- Page 1 and 2:
akademosRevistă de Ştiinţă,Inov
- Page 3 and 4:
EvenimentCONFERINŢAŞTIINŢIFICĂ
- Page 5 and 6:
EvenimentDEMOCRAŢIA,O LUNGĂ BĂT
- Page 7 and 8:
EvenimentÎn contextul contribuţie
- Page 11:
IstorieMarilor Adunări Naţionale
- Page 16 and 17:
Akademosriului. În acelaşi timp,
- Page 18 and 19:
AkademosLIMBA ROMÂNĂ,„CASĂ A F
- Page 20 and 21:
AkademosCei mai mulţi nu înţeleg
- Page 22 and 23:
AkademosColibaba, cel care a ţinut
- Page 24 and 25:
Akademoscompensare a şomajului (T)
- Page 26 and 27:
AkademosEmisie monetar i/sauTaxe co
- Page 28 and 29:
AkademosBNM este bazată pe princip
- Page 30 and 31:
Akademosteresele diferitelor struct
- Page 32 and 33:
AkademosAstfel, sistemul de informa
- Page 34 and 35:
AkademosINFLUENŢAINSTITUŢIILORASU
- Page 36 and 37:
36 - nr. 3(22), septembrie 2011Akad
- Page 38 and 39:
AkademosTabelul 4Indicele Dezvoltă
- Page 40 and 41:
Akademosrelansarea afacerilor; stim
- Page 42 and 43:
Akademosprea complex, iar nivelul
- Page 44 and 45:
Akademoste au fost estimate să cre
- Page 46 and 47:
Akademosindustriale prin intermediu
- Page 48 and 49:
Akademos11. Miller, T & Holmes, K.
- Page 50 and 51: AkademosНевозобновляе
- Page 52 and 53: Akademosего запасы буд
- Page 54 and 55: AkademosREPUBICA MOLDOVA ÎNCADRUL
- Page 56 and 57: AkademosDependenţa de import al ga
- Page 58 and 59: Akademos2. Depozite de gaz şi meca
- Page 60 and 61: Akademosţări producătoare şi de
- Page 62 and 63: Akademosvativă a solului se înţe
- Page 64 and 65: Akademosderea bruscă a conţinutul
- Page 66 and 67: Akademosturile cu capacitate diferi
- Page 68 and 69: CULTURA FLORII-SOARELUI (HELIANTHUS
- Page 70 and 71: AkademosFig. 2. Presa de ulei din s
- Page 72 and 73: Akademosconfirme extinderea „expl
- Page 74 and 75: AkademosFig. 5. Cultivarea florii-s
- Page 76 and 77: AkademosTabelul 2Recolta de floarea
- Page 78 and 79: AkademosModificarea procentuală a
- Page 80 and 81: Akademosmetabolismului glucidic şi
- Page 82 and 83: Akademosdenumiri de preparate medic
- Page 84 and 85: AkademosFederaţia RusăEstoniaRom
- Page 86 and 87: de înalte în raport cu alte unit
- Page 88 and 89: Akademoslizarea permanentă, în sp
- Page 90 and 91: Akademos2. OBIECTE ŞI METODE DE ST
- Page 92 and 93: AkademosMicroelemente (în mg/ml):
- Page 94 and 95: Akademosceilalţi fie direct, fie i
- Page 96 and 97: AkademosREZONATOARE LASERÎN NANOST
- Page 98 and 99: Akademostată la 1000 o C. Nanofire
- Page 102 and 103: AkademosBibliografie1. U. Ozgur, Ya
- Page 104 and 105: Akademoscaracteristicele evaluării
- Page 106 and 107: AkademosMUZEUL, SOCIETATEAŞI SALVG
- Page 108 and 109: Akademosde-a 7-a Adunare Generală
- Page 110 and 111: AkademosTEZAURUL FOLCLORICAL ROMÂN
- Page 112 and 113: Akademossunt unice. Fiecare lucrare
- Page 114 and 115: Akademospiesei au creat iniţial im
- Page 116 and 117: Akademosprincipalele probleme istor
- Page 118 and 119: Akademosgramului a fost anevoioasă
- Page 120 and 121: Akademosde viaţă al părinţilor
- Page 122 and 123: Akademosria, arătând că relaţii
- Page 124 and 125: Akademos- în primul rând, Maria C
- Page 126 and 127: AkademosBibliografie1Майков,
- Page 128 and 129: NINA ARBORE, DOAMNĂA ARTELOR FRUMO
- Page 130 and 131: Akademosrevine în ţară, unde şi
- Page 132 and 133: ULTIMA ARBOREASĂAntonina SÂRBUAka
- Page 134 and 135: SCHIMBĂRILECLIMATICEŞI IMPACTUL L
- Page 136 and 137: O MONOGRAFIE DESPRENANOELECTRONICĂ
- Page 138 and 139: Akademoscătre Andrei Madan, Ion Pe
- Page 140 and 141: MARELE POETMIHAI EMINESCUÎN SPAŢI
- Page 142 and 143: Akademospledau pentru eliberarea ţ
- Page 144 and 145: AkademosFILOLOG POLIVALENTDr. Galac
- Page 146 and 147: Akademosurgenţă la etapa de presp
- Page 148 and 149: Akademosţire, doritori să păstre
- Page 150 and 151:
Akademosla vârsta de 46 de ani, pl
- Page 152:
AkademosÎNTEMEIETORUL ŞCOLIISOCIO