revista de filosofie review of philosophy

718
In memoriam 2
până la iniţierea colecţiei naţionale de carte „Brâncuşiana”, proiect al Fundaţiei
„Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu (1995–2004), a publicat şi a coordonat zeci de
cărţi şi a scris peste 100 de articole pe această temă. A girat revista trimestrială
„Brâncuşi”, al cărei redactor a fost în toată perioada ei de apariţie (1995–2000). Teza
de doctorat, susţinută în 14 martie 1975 (conducător ştiinţific: Ion Ianoşi), care avea
ca temă „Memorialul arhisculptural brâncuşian de la Târgu-Jiu” (prima lucrare de
doctorat pe această temă, de la noi), a stat la baza primei sale cărţi: Comentarea
capodoperei: ansamblul sculptural Brâncuşi de la Târgu-Jiu (1976). Ajunsă curând
lucrare de referinţă în domeniu, cartea a cunoscut o ediţie în limba engleză încă din
1987 şi a fost reeditată în 2000, cu titlul Brâncuşi, apogeul imaginarului. O carte mai
recentă – Sophrosyne or Wisdom of the Earth, Brancusi / Brâncuşi, Sophrosyne sau
Cuminţenia Pământului (2005) – a obţinut în decembrie 2007 Premiul „Mircea
Florian” al Academiei Române, an în care a lansat la Institutul Cultural Român, în
prezenţa lui Barbu Brezianu, şi masiva lucrare Brâncuşi. Geneza – 1905–1910. O
parte dintre articolele publicate în reviste au fost adunate în volumele: Brâncuşiana
& Brâncuşiada (2000), Cele din urmă şi cele dintâi (2002) şi Polemice Brâncuşi
(2006). În calitate de brâncuşolog, şi-a adus contribuţia la Enciclopedia virtuală
Brâncuşi (Noesis Cultural Society, 2002, sub egida UNESCO), care cuprinde în
întregime volumul său Pasărea măiastră şi sursele (1995). O altă preocupare
constantă a lui Ion Pogorilovschi a fost cea din domeniul antropologiei culturale. În
anii ’70, a oferit spre tipar o serie de articole de specialitate în acest domeniu,
reuşind, totodată, în perioada dificilă a „reeducării”, să publice volumul Arhetipul
expresiei lirice româneşti (1987). În calitate de cercetător în domeniul filosofiei, a
elaborat lucrări de o factură interdisciplinară, o parte dintre ele alcătuind, organic,
cuprinsul volumului Viziunea axială a lumii: de la fenomenul stâlpnic tradiţional la
Brâncuşi (2001). În aceeaşi calitate a coordonat volumul Brâncuşi, artist-filosof
(2001) şi primul tom din seria de Studii de istorie a filosofiei româneşti (2006). A
participat la manifestări ştiinţifice cu teme precum: creştinismul cosmic, Cardines
Mundi – Ţâţânile Lumii, pasărea măiastră ş.a. Şi-a propus să realizeze în cadrul unui
proiect colectiv de Istorie a filosofiei româneşti părţi referitoare la „Spiritualitatea
geto-dacilor. Zalmoxis”, „Filosofia culturii populare româneşti” şi „Ipostaza
eminesciană a gândirii filosofice”. A publicat numeroase studii şi articole în „Revista
de filosofie”, „Revue roumaine de philosophie”, „Studii şi cercetări de istoria artei”,
„Anuarul Institutului de Etnografie şi folclor”, în „Buletin Semestriale di
informazione scientifica della Associazione latina degli studi romeni”. Pe masa de
lucru, a rămas o carte despre Brâncuşi şi Noica.
CĂRŢI DE AUTOR:
Comentarea capodoperei: ansamblul sculptural Brâncuşi de la Târgu-Jiu, Iaşi, Editura Junimea,
1976.